6,398 matches
-
Prima rezidență a părinților este relevantă doar în ceea ce-i privește pe tați, care acordă sensibil mai puțin timp copiilor dacă sînt născuți la sat. Mamele îi susțin, însă, în aceeași măsură indiferent de locul în care și-au făcut socializarea primară tabelul 3.11, Anexa 3. Nivelul susținerii familiale este dependent și de modul în care părinții percep propria relație cu tînărul. Mamele care consideră că au "foarte multă" autoritate în raport cu copilul se implică puternic în interacțiuni cu acesta, pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
favorabil reușitei școlare a copilului, cu observația, anterior exprimată, că rolul educativ matern pare a fi sensibil mai important decît cel patern. Ultima parte a analizei noastre va fi dedicată modului în care părinții se raportează la ceilalți agenți ai socializării/educației, mai ales la școală. RELAȚIA FAMILIEI CU CEILALȚI AGENȚI EDUCATIVI Primul aspect pe care îl vom prezenta succint îl reprezintă importanța familiei înțeleasă în sens larg, adică a grupului de rudenie, pentru educația copilului. Influența educativă a rudelor Părinții
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
definiții ar fi formularea unor întrebări fundamentale despre natura umană. Aceste întrebări, însă, trebuie să facă distincție între instinctele și predispozițiile cu care se naște omul și devenirea sa în umanitate și cultură, întrucât acestea dobândesc sens datorită educației și socializării. Studiile arată că, în absența grupului și a cadrului cultural, omul nu poate atribui semnificație lucrurilor și nu poate depăși planul nevoilor sale primare, prin urmare nu-și poate obiectiva acele predispoziții care îl individualizează în regnul animal și care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dintre identitate și alteritate. De fapt, Jenkins încearcă să descifreze modul în care funcționează identitatea, pornind de la procesele reflexive până la construcția socială a acesteia. Ordinea individuală are în vedere faptul că identitatea este construită social, începând de la primele stadii de socializare 464 și până la interacțiunile complexe dintre indivizi. Ordinea interacțiunilor presupune faptul că "interacțiunea între definirea de sine (internă) și definirea de către ceilalți (externă) este un proces de internalizare"465, în acest sens individul conștientizând și asimilând rezultatele procesului de interacțiune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
the Late Modern Age, Cambridge, Polity Press, 1991). 463 Richard Jenkins, op. cit., p. 17. 464 Așa cum am văzut anterior, ideea a fost inițial conturată de Jean Piaget, care susținea că procesul cunoașterii și al identificării se dezvoltă în cadrul etapei de socializare primară. 465 Richard Jenkins, op. cit., p. 20. 466 Richard Jenkins preia ideea lui Ervin Goffman, care sublinia că indivizii, deși dețin controlul semnelor pe care le transmit celorlalți despre ei înșiși, se află în dezavantaj în ceea ce privește receptarea și interpretarea celorlalți
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a co nstrui, de a face ceva în viață, am rămas într un fel înch is în mine și în atelierul pe care mi-l amenajasem și împrejurarea m-a făcut să rămân în urmă în alte privințe. — A socializării? A legăturii cu ceilalți? — Exact. La 20 de ani eram deja un timid în relațiile cu fetele. Îmi amintesc un episod în care eram pe o b ancă în parc și m-am fâstâcit tare când de mine s a
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
nivel individual, și nu la nivelul școlii. Ulterior, rapoartele Newson, Crowther și Plowden (apud. Ionescu, I.I., 1997 20), bazate pe cercetări similare, plasează explicația reușitei sau eșecului școlar la nivelul familiei, insistând pe nevoia de a cerceta variabilele proximale de socializare și interacțiune la nivelul familiei, precum și aspirațiile pentru un statut al copiilor. Aceste cercetări au demonstrat existența unei strânse legături între aspirațiile părinților pentru copiii lor și aspirațiile educaționale ale copiilor, determinare similară "sindromului de reușită" al lui Halsey. Așteptările
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
parte, și între elevi și profesori, pe de altă parte. Încurajate vor fi colaborările între elevi în cadrul diferitelor grupe de studiu, și a colaborării globale între grupuri. Cunoașterea va deveni astfel proprietate publică, determinând orientarea spre un nou tip de socializare, bazată pe comunitate. Teoria reproducției culturale, așa cum este descrisă din cele două perspective, ale lui Bourdieu și Bernstein, înfățișează o școală a cărei structură și funcționare sunt izomorfe cu societatea, pe care o reflectă și o reproduce. Consecventă acestor funcții
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școală sau experiențele negative ale acestora în școală constituie miezul problemei în cazul factorilor care influențează implicarea părinților. Există, conform acestei interpretări, două tipuri de școli acelea care înțeleg că implicarea părinților în activitățile didactice câteodată necesită un proces de socializare, proces ce nu manipulează părinții, ci lucrează cu ei în înțelegerea că participarea acestora în programe și politici decizionale ale școlii poate fi în beneficiul lor, al copiilor lor și al comunității; și acele școli care mențin implicarea părinților în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
I T U Ț I O N A L I1. Oferă servicii de calitate pentru beneficiari. I2. Reprezintă un loc de muncă stimulativ pentru angajați. I3. Facilitează apariția și dezvoltarea calității relațiilor interumane în interiorul organizației. I4. Reprezintă un spațiu de socializare politică pentru elevi și profesori (dezbateri de interes direct). I5. Reprezintă un centru pentru transmiterea și reproducerea culturii. I6. Reprezintă un loc de înnoire culturală. I7. Reprezintă un loc al sprijinului profesional reciproc și al împărtășirii inovațiilor pentru îmbunătățirea metodelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
E T A T E S1. Formează o forță de muncă de calitate. S2. Satisface dinamica pieței muncii prin formarea profesională a tinerilor. S3. Contribuie la modificarea comportamentului economic al oamenilor prin programele educaționale propuse. S4. Întâmpină nevoile sociale (de socializare a indivizilor, promovează egalitatea socială). S5. Realizează selecția și ierarhia elevilor, conform performanțelor și aptitudinilor. S6. Induce schimbări și dezvoltări sociale. S7. Promovează conștiința democratică și facilitează dezvoltările politice. S8. Asigură continuitatea și integrarea culturală. S9. Facilitează dezvoltarea profesiilor în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și al comunității, instituțiile educaționale deseori servesc ca și spații culturale care reflectă normele explicite și așteptările comunității locale. Din nou, teoria reproducției culturale oferă un alt punct de vedere. Ea afirmă că școlile și profesorii perpetuează un proces de socializare inechitabil, în care unele grupuri beneficiază mai mult decât altele. La nivel global, educația poate contribui la valorizarea diversității culturale și toleranței față de normele, tradițiile, valorile și credințele altor țări și regiuni. Datorită dificultăților realizării practice a acestor funcții, relevanța
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
valorile echității, sfera pieței care conduce la fenomenul discriminării și sfera privată, a alegerilor individuale. Pornind de la aceste concepte, școala, indiferent de statutul său specific privată sau de stat, se definește ca o sferă de acțiune publică, un locus de socializare cu implicații în celelalte sfere. Într-o lume globalizată, din ce în ce mai complexă și diversificată pe plan cultural, emergența școlii în sfera publică deplasează accentul asupra rolului școlii în promovarea coeziunii sociale, mobilității umane și învățării vieții în comun. Acestei școli, concepută
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
strîns, dar față de care păstrează o relativă autonomie. Prin obiectivele, funcțiile și modul de desfășurare, educația se definește ca un tip particular de acțiune umană. Procesul educativ se manifestă în două direcții care se completează reciproc, nefiind niciodată perfect disjuncte: socializare și individualizare. Socializarea constă în presiuni efectuate asupra individului pentru a determina încadrarea sa într un model social. Acest model este construit potrivit unor imperative sociale, condensate sub forma idealului social. Din idealul social rezultă și idealul educațional. Cu toate că pare
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
care păstrează o relativă autonomie. Prin obiectivele, funcțiile și modul de desfășurare, educația se definește ca un tip particular de acțiune umană. Procesul educativ se manifestă în două direcții care se completează reciproc, nefiind niciodată perfect disjuncte: socializare și individualizare. Socializarea constă în presiuni efectuate asupra individului pentru a determina încadrarea sa într un model social. Acest model este construit potrivit unor imperative sociale, condensate sub forma idealului social. Din idealul social rezultă și idealul educațional. Cu toate că pare o îngrădire a
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
în presiuni efectuate asupra individului pentru a determina încadrarea sa într un model social. Acest model este construit potrivit unor imperative sociale, condensate sub forma idealului social. Din idealul social rezultă și idealul educațional. Cu toate că pare o îngrădire a spiritului, socializarea este necesară, deoarece fără ea copilul nu se poate adapta și integra în societate. Socializarea este necesară pentru a permite evoluția și depășirea barierelor sociale, în lipsa ei acestea pot fi depășite foarte greu sau deloc. Individualizarea constă în dezvoltarea potențialului
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
model este construit potrivit unor imperative sociale, condensate sub forma idealului social. Din idealul social rezultă și idealul educațional. Cu toate că pare o îngrădire a spiritului, socializarea este necesară, deoarece fără ea copilul nu se poate adapta și integra în societate. Socializarea este necesară pentru a permite evoluția și depășirea barierelor sociale, în lipsa ei acestea pot fi depășite foarte greu sau deloc. Individualizarea constă în dezvoltarea potențialului individului, a elementelor care duc la formarea personalității sale viitoare. Prin individualizare se pun în
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
greu sau deloc. Individualizarea constă în dezvoltarea potențialului individului, a elementelor care duc la formarea personalității sale viitoare. Prin individualizare se pun în valoare abilitățile specifice fiecărui elev în parte și se pun bazele dezvoltării ulterioare a întregii societăți. În timp ce socializarea pune accent pe nivelare și uniformizare, pornind de la general către individual, individualizarea urmărește diferențierea, pornind de la fiecare persoană în parte. Cu toate că au un caracter oarecum antagonic, cele două direcții ale educației se desfășoară simultan. Prin interacțiunea lor, se obține personalitatea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Etica individuală este componenta eticii sociale; oamenii lucrează împreună, se ajută între ei pe baza unei etici comune, care îi ghidează în traiul comun. Comunitatea are anumite standarde, reguli care îi asigură existența și care sunt internalizate pe parcursul procesului de socializare, de cea mai mare parte dintre membrii ei. Cultura este un alt element generator de valori etice. Fie că este vorba de comunitatea etnică din care provin, de cea religioasă sau de colegii de clasă, elevul se identifică cu acest
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
dimensiuni, a unui singur aspect, ci să aibă în vedere tot ansamblul factorilor implicați în creativitate; în realizarea acestor deziderate trebuie să-și unească eforturile instituțiile școlare, familia și nu în ultimul rând societatea . Familia care este primul mediu de socializare și educare a copiilor, și școala care continuă demersurile educative ale familiei, au rolul fundamental, rolul decisiv in acesta direcție. Exisă anumite modele parentale care încurajează cu precădere formarea gândirii critice și a personalității creatoare . La nivelul școlii este nevoie
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de a reuși). 4. Sistemul de afiliație este general și specific uman. Este alcătuit din: atracția față de cei pe care-i percepem ca fiindu-ne asemănători (afinitate); teama de izolare; nevoia de prestigiu. Oricare din aceste trebuințe de afiliere și socializare poate fi convertită într-un stimul al învățării. 5. Sistemul agresivității, opus celui al afiliației, apare ca reacție la frustrări, stres, violență. În educație folosirea acestui sistem nu este recomandabilă; elevul învață de teama pedepsei, dar calitatea învățării este îndoielnică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pot avea mai multe niveluri de semnificație, de la denotație, la conotație, strategia adresantului este de a selecta și de a combina semnele în moduri care limitează seria (șirul) posibilelor înțelesuri, verosimil generate când mesajul este interpretat. În contextul procesului de socializare, care înseamnă înțelegerea codurilor dominante, urmată de deciderea momentului utilizării acestor coduri, vor-bim de niveluri diferite de acceptare socială, de modul în care este percepută atitudinea curentă a persoanei, de către cei din jur. Aceste aspecte sunt subsumate perspectivei relaționale, potrivit
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sunt mesaje nonverbale care ne spun cum să interpretăm mesajele verbale. Deși, în cea mai mare parte a lor, atât emblemele, cât și ilustratorii nu sunt învățați în școală, acestea (aceștia) sunt dobândiți pe cale informală, de către copil, prin intermediul procesului de socializare, în cadrul culturii căreia îi aparține. Începând cu vârsta de șase luni, copiii din toate culturile încep să folosească gesturile pentru a comunica părinților lor necesitățile pe care le au. Dane Archer 70 consideră că emblemele și ilustratorii au o vechime
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de exprimare a personalității, dar și de a se "înfățișa" celor din jur, într-o manieră pe care il o considera el a fi cât mai favorabilă; C. se manifestă pregnant dorința angajării în confruntări sociale complexe; D. asistăm la socializarea aspirațiilor; E. exprimarea dorinței de independență, alături de susținerea pe bază de argumente a afirmațiilor cunoaște, de asemenea, cote ridicate; F. problemele care necesită capacitate de abstractizare și putere de sinteză, de asemenea, lecturile sunt cele care suscita interesul tânărului aflat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
afirma că ipoteza studiului se confirmă. Comportamentul demografic și sănătatea reproductivă sunt influențate de gradul de dezvoltare urbană, de elemente culturale induse prin poziția geografică, de port în acest caz. Familia este o purtătoare și transmițătoare de valori și realizează socializarea anticipativă, care induce modele specifice. Evenimentele existențiale majore pentru individ luate în analiză sunt supuse totuși și unui impact biologic [3, 2]. Sexualitatea analizată în raport cu vârsta evidențiază că, alături de interdicțiile și constrângerile sociale care definesc statistic-populațional normalul, deviantul și patologicul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]