5,527 matches
-
considerare �stilul� fiec?rui individ ?i rela?ia tr?it? a acestuia cu lumea [Mesure, 1990]. Afl?m aici un punct de vedere fondator, care va inaugura tradi?ia sociologiei �comprehensive�, esen?ialmente german?, pe care cei mai mul?i sociologi pozitivi?ți � durkheimienii, �n special � vor refuza s? o examineze serios, sub pretextul c? lua prea mult partea subiectivit??îi. Atunci c�nd pasiunea pentru metaforă biologic? va fi trecut, plec�nd de la aceste puncte de vedere contradictorii asupra naturii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reclamau de la el nu prezentau nici o unitate, fiecare autor dezvolt�ndu-?i ideile f?r? a se preocupă prea mult de cele ale vecinilor. A?a c? nu este deloc uimitor s? constat?m c?, �n lipsa acumul?rilor, teritoriul sociologului r?m�ne r?u delimitat, sau �nc? neocupat de concuren?îi s?i mai bine organiza?i, filosofii ?i psihologii, care pretind s? dea seama � �n felul lor � de fenomenele din societate. Ne putem face o idee destul de just
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
altor ??ri. Singură publică?ie care s-a deschis preocup?rilor sociologice era una filosofic?. Este vorba de Revue philosophique, fondat? de c?tre Th�odule Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă?? de criteriile de judecat? ale filosofilor ?i chiar s? cad? la �nvoial? cu ei dac? voiau s? fie publică?i. Orice s-ar spune despre ecumenismul lui Ribot, faptul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din el un precursor al sociologiei vie?îi cotidiene ?i, mai larg, al psihosociologiei. De aici punctul s?u de vedere relativist �n dezbaterea deschis? �n Germania asupra continuit??îi sau discontinuit??îi dezvolt?rîi istorice. Esen?ial pentru un sociolog, spune el, este s? sesizeze ac?iunea reciproc? a celor implică?i din spatele realit??ilor masive (stat, societate, clase) care se ofer? privirii sale. Mai mult filosof al ?tiin?elor sociale dec�ț sociolog � �n sensul modern al termenului � Simmel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi istorice. Esen?ial pentru un sociolog, spune el, este s? sesizeze ac?iunea reciproc? a celor implică?i din spatele realit??ilor masive (stat, societate, clase) care se ofer? privirii sale. Mai mult filosof al ?tiin?elor sociale dec�ț sociolog � �n sensul modern al termenului � Simmel a suscitat mereu reac?îi contrare la cititorii s?i. Primit bine mai �nt�i �n Fran?a de c?tre sociologii de toate orient?rile � incluz�ndu-l aici ?i pe Durkheim, care i-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a apropiat de Bergson la �nceputul secolului XX. Salvat de la uitare �ntre cele dou? r?zboaie mondiale, �ndeosebi pentru lucr?rile sale de istorie, el nu mai este discreditat nici �n Germania, nici �n Statele Unite, unde a fost unul dintre sociologii cei mai bine comenta?i prin intermediul ?colii de la Chicago. Weber ?i sociologia comprehensiv? Gra?ie eforturilor de reabilitare �ntreprinse de c?tre Parsons [1937] ?i de c?tre Aron [1935,1967] (?i cu mult �naintea lor, de c?tre Sorokin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Parsons [1937] ?i de c?tre Aron [1935,1967] (?i cu mult �naintea lor, de c?tre Sorokin [1928] pe care uit?m aproape �ntotdeauna s?-l cît?m), Max Weber trece ast?zi � pe bun? dreptate � cel mai mare sociolog pe care l-a produs Germania. Pe ce se bazeaz? aceast? superioritate? Am putea spune, �mpreun? cu Parsons, c? el a reu?it s? dea sociologiei un cadru conceptual ?i, mai mult, c? el l-a formulat ?i l-a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin previziune. s? ajungem la dezvr?jirea lumii.� [Meseria ?i voca?ia savantului, �n Le Savant et le politique (1919), Union g�n�rale d'�ditions, Paris, 1959, p.�70]. Ra?ionalizarea lumii fiind �nscris? �n profunzimile civiliza?iei occidentale, sociologul trebuie s? explice originile ?i caracteristicile acestei lumi care s-a modernizat laiciz�ndu-se ?i care s-a debarasat de mistere ced�nd mirajelor ra?iunii. Aici afl?m anumite accente din Marx, c?ruia Weber �i cunoa?te opera
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
regrupeaz? universitarii de toate tendin?ele, preocupă?i de problemele sociale. Dar, dac? sociologia ajunge s? se desprind?, nu f?r? greutate, de ?tiin?ele comerciale, ea trece sub tutela filosofiei �n cadrul c?reia reu?esc s? p?trund? sociologi tineri, precum Simmel la Berlin, Rickert la Freiburg sau Windelband la Strasburg. Cu toat? produc?ia important? atestat? �nc? de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea ?i cu toat? multiplicarea catedrelor de istorie, economie, psihologie, statistic?, ocupate de sociologi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologi tineri, precum Simmel la Berlin, Rickert la Freiburg sau Windelband la Strasburg. Cu toat? produc?ia important? atestat? �nc? de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea ?i cu toat? multiplicarea catedrelor de istorie, economie, psihologie, statistic?, ocupate de sociologi autentici, va trebui s? a?tept?m �nceputul secolului urm?tor pentru că sociologia s? cunoasc? debutul structur?rîi. Astfel, �n 1903, Max Weber ?i Werner Sombart � care predau �economia na?ional?�, primul la Heidelberg, al doilea la Breslau � fondeaz? o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o va prezida numero?i ani. Din mers, Weber lanseaz? ?i o colec?ie de lucr?ri de sociologie. Pe scurt, toate condi?iile par reunite pentru că sociologii s? se afirme autonom. Plec�nd de la pretextul divergen?elor reale dintre sociologi �n problemă spinoas? a neutralit??îi axiologice a ?tiin?ei � s�ntem �n ajunul r?zboiului din 1914 � Weber p?r?se?te comitetul director al Asocia?iei germane de sociologie, care iese foarte sl?bit? din aceast? �ncercare. Mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i interzic autonomizarea, ?i cum ea nu beneficiaz? �nc? de sus?inerea societ??îi civile, fiindc? l?șase aproape cu totul deoparte partea aplicativ?, s-a ajuns la paradoxul c? Germania dinainte de 1914 putea s? se �mp?uneze c? are sociologi prestigio?i, printre cei mai asculta?i din lume, �ns? sociologia german?, ca un corp constituit, practic nu există. 3. Sociologia că ?tiin?? general? a socialului La sf�r?ițul secolului al XIX-lea, concep?ia dominant? despre faptul social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intrinsec? a acestor lucr?ri. Trebuie s? lu?m �n seam? realitatea c? �?tiin?ele sociale s�nt la mod? [�] Reuniunile mondene, discursurile, ziarele pot s? aib? r?spuns la toate cu ajutorul lor; nimeni nu are spirit dac? nu e sociolog�. A?a se exprima istoricul Henri Hauser �ntr-un raport din 1903 asupra �nv???m�ntului ?tiin?elor sociale. n ochii multora ele reprezint? un instrument pre?ios prin calitatea informa?iei pe care o furnizeaz? ?i dovedesc starea de spirit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m�ntului superior� care trebuia s? favorizeze emergen?a unei opinii proprii lumii universitare. �n aceast? societate se vor �nscrie majoritatea numelor mari ale universit??îi, deja cunoscute sau pe cale de a se face cunoscute, cum erau psihologul Janet sau sociologul Durkheim. Important este faptul c? ace?ți oameni au fost asculta?i de lumea politic?, de c?tre guvern, la activitatea c?rora unii dintre ei s-au ?i asociat. Astfel, Berthelot a devenit ministrul Instruc?iunii publice �ntre 1886-1887
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1896), un fel de c�ntec de leb?d? al teoriilor organiciste �n Fran?a, o carte �ntre alte cincizeci de titluri publicate �n cincisprezece ani, cu toat? rigurozitatea pie?ei. �n aceast? colec?ie au fost publicate opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4) �n toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a lui Worms nu se poate l?udă cu sus?inerea filosofului Ribot (unul dintre fondatorii psihologiei ?tiin?ifice �n Fran? a), al demografului Bertillon, al sociologilor Simmel ?i Ț�nnies, al antropologilor Tylor ?i Westermarck ?i lista ar putea fi prelungit? f?r? dificultate. �ns? chiar �n?iruirea acestor nume este revelatoare pentru limitele tentativei sale: pu?ini dintre ace?tia s-au implicat cu adev
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
limitele tentativei sale: pu?ini dintre ace?tia s-au implicat cu adev?raț. ?i cum ar fi putut-o face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se declarau sociologi, iar cei care erau sociologi aveau concep?îi divergențe despre noua ?tiin??? Ezit?rile pie?ei intelectuale Dac? lucr?rile savan?ilor s�nt difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau destinate, lumea universitar? �ncearc? ?i ea s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre ace?tia s-au implicat cu adev?raț. ?i cum ar fi putut-o face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se declarau sociologi, iar cei care erau sociologi aveau concep?îi divergențe despre noua ?tiin??? Ezit?rile pie?ei intelectuale Dac? lucr?rile savan?ilor s�nt difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau destinate, lumea universitar? �ncearc? ?i ea s? ias? dintre propriile ziduri, s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la fel, �n umbră facult??îi catolice, dar mai ales �n Lyon unde a fost fondat, dup? modelul Muzeului Social, un interesant Oficiu social de informa?îi ?i de studii. A?a c? nu e deloc uimitor s? auzim un sociolog american reputat, cum este Lester Ward, declar�nd �n 1900 c? �n Fran?a, leag?nul acestei discipline, sociologia exercit? atrac?ia cea mai puternic? asupra claselor g�nditoare�! Oferta sociologic? r?m�ne totu?i heteroclit? ?i nici o for
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tor�. S-au creat c�teva catedre �n cadrul facult??ilor (de litere �n Fran?a, de drept �n Germania) ?i �n cadrul ?colii practice de �nalte studii (sec?ia a V-a) unde se �nva?? elemente de sociologie. Dar sociologul nu se poate impune că sociolog. El trebuie s? fac? mai �nt�i dovadă că filosof, ca istoric sau că jurist �nainte de a fi recunoscut. O dat? numit, el are de predat o alt? materie: pedagogia, istoria religiilor, filosofia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
catedre �n cadrul facult??ilor (de litere �n Fran?a, de drept �n Germania) ?i �n cadrul ?colii practice de �nalte studii (sec?ia a V-a) unde se �nva?? elemente de sociologie. Dar sociologul nu se poate impune că sociolog. El trebuie s? fac? mai �nt�i dovadă că filosof, ca istoric sau că jurist �nainte de a fi recunoscut. O dat? numit, el are de predat o alt? materie: pedagogia, istoria religiilor, filosofia moral?, economia social? sau na?ional
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
O dat? numit, el are de predat o alt? materie: pedagogia, istoria religiilor, filosofia moral?, economia social? sau na?ional?, sociologia fiind strecurat? cu greu printre intersti?iile unui sistem universitar care o ignoră. �n pragul r?zboiului din 1914, sociologii pot fi delegă?i cu un curs �n numeroase institu?îi de �nv???m�nt superior, dar �n majoritatea cazurilor e vorba de situa?îi precare. Disciplină dispune cu adev?raț de patru catedre �n facult??ile de litere ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?tre Quetelet, unul dintre p?rin?îi fondatori ai analizei matematice a faptelor sociale. �n genera?ia urm?toare, nici o figur? notabil? nu se impune, poate cu excep?ia lui Guillaume de Greef, sindicalist de felul s?u, ajuns sociolog stimabil la sf�r?it de secol. De Greef s-a devotat ap?r?rîi clasei muncitoare �ntr-o ?ar? �n care revolu?ia industrial? nu era un cuv�nt gol. Inspir�ndu-se din Proudhon, el ap?r? ideea de reciprocitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ci produsul unei �ndelungate sediment?ri istorice, c?reia i se puteau degajă �legile�. Ne afl?m aici la antipozii lui Descartes sau Comte. Ideile lui Vico anun?? dezbaterea german?, a?a cum ele par s? fi inspirat pe unii sociologi americani, precum Sumner. �n Italia, filosofia dreptului este singura ramur? a ?tiin?elor sociale care beneficiaz?, �n secolul al XIX-lea, de un anumit succes. �ntr-o universitate �n care domin? neokantianismul ?i idealismul, sociologia este identificat? cu pozitivismul comtian ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie, �n felul lui Comte ?i Spencer � contra c?rora Pareto n-a �ncetat s? tune ?i s? fulgere [Valade, 1990]. Dar ce se �n?elegea prin observarea faptelor la turnură secolului? Fizică social? paretian? Economist �nainte de a fi sociolog, Pareto nu concepe alt model pentru ?tiin?ele sociale dec�ț cel al ?tiin?elor exacte, pe care le vede esen?ialmente abstracte ?i deductive. Dac? economia se apropie de acest model �n m?sura �n care se intereseaz? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]