12,660 matches
-
fetelor, vezi Gilligan, Lyons & Hammer, 1990; Gilligan, Rogers și Tolman, 1991. Pentru viața femeilor palestiniene, vezi Gorkin și Othman, 1996. Pentru problemele homosexualilor, vezi, spre exemplu, Curtis, 1988; Plummer, 1995). Narațiunile sunt, de asemenea, folosite în psihologia dezvoltării și în sociologie, pentru studierea unor grupuri speciale de vârstă sau a unor grupuri sociale. Multe studii sunt focalizate pe poveștile copiilor, pentru a le anaiza dezvoltarea cognitivă și socială (de exemplu, Nelson, 1989; Sutton-Smith 1986). Thompson (1994) utilizează narațiunile în studiul adolescenților
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a dezvoltării acesteia - pornind de la „studiile de caz” ale pacienților aflați în psihoterapie -, cercetătorii interesați de formarea identității pot, la rândul lor, s-o reconstruiască pornind de la povești culese prin interviuri (McAdams, 1990). Aflați în linia întâi a psihologiei și sociologiei de azi, Bruner (1991, 1996), Fisher-Rosenthal (1995), Gergen (1994b; Gergen și Gergen, 1986), Hermans, Rijks și Kempen (1993), McAdams (1993), Polkinghorne (1991) și Rosenthal (1997), printre mulți alții, susțin că poveștile personale, atât prin formă, cât și prin conținut, sunt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
segmente relativ mici care vor fi apoi supuse fie unei analize descriptive, fie uneia statistice. Această operație este în general cunoscută sub numele de „analiză de conținut”, care este, de fapt, metoda clasică de cercetare a materialelor narative în psihologie, sociologie și științele educației (Manning și Cullum-Swan, 1994; Riessman, 1993). Două exemple de analiză de conținut, extrase din cercetarea noastră, vor fi prezentate în detaliu, capitolul urmând să se încheie cu o comparație între cele două abordări. Metoda analizei de conținut
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în care contribuția ei se dovedește remarcabilă, ca și aceea în domeniul traducerilor din literatura universală. Pornind de la numeroasele comentarii despre cei mai variați scriitori străini și de la tălmăciri, unele realmente antologice, se poate întreprinde un extrem de interesant studiu de sociologie a receptării, pentru care A.l. și a. oferă poate cel mai bogat material dintre toate publicațiile interbelice. Conducându-se după vechiul adagiu horațian, al îmbinării utilului cu plăcutul, sora mai mică, bucureșteană, a „Vieții românești” a reprezentat timp de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
sine o imagine globală asupra uneia dintre cele mai mari comunități europene: aceea mediteraneană. Ea se bazează pe o imensitate de date și fapte concrete descifrate prin intermediul documentelor de arhivă, al vechilor texte medievale-moderne, al literaturii istorice, al geografiei, geologiei, sociologiei, statisticii etc., autorul având astfel posibilitatea de a regândi istoria Europei prin prisma Mediteranei și a lumii sale. Pentru că, așa cum rezultă din demersul braudelian, totul se mișcă în jurul ei, totul se mișcă prin ea, dependent de ea, de clima, de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cărțile care au reorientat punctele de vedere ale istorigrafiei, ale istoriei culturale în general. În principala sa operă Müvelödés a XVIIIik szăzadi Magyarorszăgon, Kosăry Domokos propune o imagine sui-generis asupra regiunii centro-răsăritene, cercetarea sa acordând atenție în mod egal istoriei, sociologiei, artelor plastice, muzicii, istoriei literare, curentelor culturale și ideologice. Cunoscând foarte bine viața politico-economică europeană din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, apropiindu-se de metodologia grupării din jurul vechii Annales d’Histoire Economique et Sociale, însușindu-și însă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Domokos o întâlnim în cunoscuta operă a lui David Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Istoric cu o pregătire complexă, om de știință căruia i-au fost familiare nu numai istoria cu întregul cortegiu de domenii auxiliare, ci și literatura, filosofia, arta, sociologia, David Prodan a adus prin intermediul cărții sale o dovadă cât se poate de grăitoare de cum se studiază toate fațetele unei probleme istorice, cum se dezlegă și cum se interpretează corect documentele, de la cele mai revelatoare până la cele mai mărunte. David
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
430) (3) În cazul în care acest lucru nu e posibil (un conflict interetnic în Somalia, de pildă), ziaristul sau operatorul tv are grijă să surprindă o scenă emoțională: lacrimi, suferință, copii abandonați. În acest caz, avem în vedere ceea ce sociologii numesc interesul uman, pe care Flesch (1951) îl fixează într-o formulă anume: I.U. = 3,63 cp + 0,314 fp (cp = cuvinte personale; fp = fraze cu turnură personală). La toate acestea, putem adăuga, pentru o mai corectă măsurare, numărul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut. Relativ ușor de măsurat, lizibilitatea reprezintă ușurința cu care înțelegem un text. Altfel spus, cheia lizibilității stă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile dintr-un text. Sociologia consacră mai multe liste și formule de calcul: Thorndike, Lorge, Dale, Chall etc. De pildă, Flesch măsoară lungimea medie a frazelor în cuvinte, lungimea medie a cuvintelor în litere, după care propune o anumită formulă matematică nu tocmai complicată. Un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
riscă să construiască un castel de supoziții spectaculoase, fără nici o legătură cu realitatea. Miza e mare: prestigiul ziarului și credibilitatea lui profesională. Ancheta magazin Presa specializată sau magazinistică promovează asiduu acest gen de anchetă, care se apropie mai mult de sociologie decât de investigația propriu-zisă. De pildă: stresul și afecțiunile stomacale (revistă de sănătate), divorțul și copiii cu un singur părinte (presă feminină) etc. Având o apăsată funcție pedagogică, ancheta magazin nu stă sub presiunea evenimentului și a actualității, chiar dacă pleacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Precis de Journalisme, L’Institut International de la Presse, Strasbourg Gaillard, Philippe, 2000, Tehnica jurnalistului, Editura Științifică, București Genette, Gerard, 1970, Figuri, Univers, București Gentte, Gerard, 1994, Ficțiune și dicțiune, Univers, București Ghei, Nicolai, 1979, Semn și imagine, în „Poetică, estetică, sociologie”, Univers, București Geawitz, Madeleine, 1999, Lexique des sciences sociales, Dalloz, Paris Gross, Peter, 1999, Colosul cu picioare de lut, Polirom, Iași Grosu, Cristian, Avram, Liviu, 2004, Jurnalismul de investigație, Polirom, Iași Hamermas, Jurgen, 1983, Cunoaștere și comunicare, Editura Politică, București
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
du savoir: coopération ou concurence”, HYPERLINK "http://www.freescape.eu.org/biblio/article.php3?id article=184" http://www.freescape.eu.org/biblio/article.php3?id article=184 Ascher, François, 2002, „Nouvelles techniques de communication et nouveaux liens sociaux”, Cahiers internationaux de sociologie, nr. 112, semestrul întâi Baucheron, Jean-Pierre, 2005, „Présentation d’internet: outil d’information ou espace de liberté ingouvernable ?”, HYPERLINK "http://pro.wadanoo.fr/cimpsyaix/ardin/texte 01html" http://pro.wadanoo.fr/cimpsyaix/ardim/texte 01html Bellier, Sandra, 2001, Le e-learning, Editions Liaisons
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prezentate și alte concepte asociate sistemului, inclusiv axiomele necesare modelării, operații care pot asigura un volum mare de informații ontice, atât de necesare. Modelele pot fi găsite în mai multe domenii de observare umană, ca fizica, biologia, astronomia, tehnica, economia, sociologia și psihologia. După M.Golu -1975-. pentru a fi eficient un model trebuie să satisfacă anumite cerințe, dintre care evidențiem: 1. Să fie simplu -dar nu simplistîn sensul de a fi accesibil observației și investigației directe. 2. Să fie izomorf
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
pierderea treptată a orientărilor, standardelor și criteriilor raționaliste ale acestei științe. O contribuție semnificativă în același sens o are lucrarea Construirea socială a realității, a autorilor P.L. Berger și Th. Luckman. Fără a intenționa să fie mai mult decât o sociologie a cunoașterii, lucrarea are meritul de a „dezvrăji” cunoașterea, prin coborârea ei la nivelul vieții cotidiene. Asupra acestui aspect vom reveni în contextul analizării fundamentelor sociale ale abordării integrate a curriculumului. Revenind la epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
epistemologiei reducționiste în favoarea uneia măcar bipolare, ambivalente. Încercăm să surprindem în continuare câteva consecințe ale acestei orientări asupra educației: • reevaluarea modelului parcelar al științelor educației, caracterizat de împărțirea mai mult sau mai puțin artificială pe (sub)discipline specializate: psihologia educației, sociologia educației, filosofia educației, istoria educației etc. Se acreditează ideea unor abordări tematice interdisciplinare, în care principiul organizator să fie problema/tema complexă ce trebuie investigată, fie că e vorba despre o temă specifică pedagogiei (strategiile de predare-învățare, proiectarea instruirii, creativitatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
catastrofă Cuplul punct regulat - punct de catastrofă are o mare putere explicativă, putând servi la analiza celor mai abstracte morfologii, cum ar fi categoriile limbajului și ale gândirii. Posibilitatea studiului salturilor calitative a dat mari speranțe unor discipline precum psihologia, sociologia și chiar pedagogia, în ideea că aparatul metodologic propus de teoria catastrofelor poate fi preluat, adaptat și utilizat pe diferite „spații-substrat” din aceste domenii. b) Teoria fractalilor (Benoît Mandelbrot 1). Această teorie nu-și propune să studieze toate formele, ci
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
El reprezintă o problemă de negociere, de înțelegere mutuală și de compromis, dacă mai este totuși posibil să vorbim despre adevăr. (Trigg, 1996, p. 111) Motivul acestei scurte incursiuni este de a completa prin noi repere cadrul teoriei și al sociologiei cunoașterii, care a devenit propice apariției și dezvoltării cunoașterii și cercetării transdisciplinare. Demisia mitului obiectivității absolute și al științei libere de valori a fost generată de renunțarea la supremația modelului și a metodelor științelor naturii (mai ales ale fizicii). Ieșirea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
jos: Figura 24. Competențele-cheie Reunind cinci perspective de analiză concretizate în tot atâtea rapoarte elaborate de experți, se ajunge la o sinteză de trei competențe-cheie generice, cuprinzătoare pentru toate abordările propuse din interiorul unor discipline (filosofie, antropologie, psihologie, economie și sociologie). Nu mai insistăm acum asupra definițiilor date conceptului de competență în versiunea diverșilor autori, ci semnalăm doar sintetic cele trei competențe-cheie care, deși având o natură mai generală, întrunesc acordul majorității experților implicați și sunt plasate într-o perspectivă integratoare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
reform/journals/enc2336/2336.htm. Baudrillard, J., 1994, America, Albatros, București. Baudrillard, J., 1996, Strategiile fatale, Polirom, Iași. Bauman, Z., 1999, Globalizarea și efectele ei sociale, Antet, București. Bauman, Z., 2000, Etica Postmodernă, Amarcord, Timișoara. Bădescu, I.; Dungaciu, D., 1995, Sociologia și geopolitica frontierei, 2 vol., Floarea Albastră, București. Berger, P.L.; Luckmann, Th., 1999, Construirea socială a realității, Univers, București. Biès, J., 1998, „Éducation transdisciplinaire. Profils et projets”, Bulletin Interactif du Centre International de Recherches et Études Transdisciplinaires, 12. Bîrzea, C.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Fellow al Mercatus Center, Fellow la Hudson Institute și conferențiar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (București). Este doctor În științe politice al Indiana University (Bloomington), doctor În economie al Academiei de Studii Economice (București) și doctor În sociologie al Universității din București. A scris numeroase studii referitoare la scenariile În relațiile internaționale, dezvoltarea internațională, teoria schimbărilor instituționale, precum și la economia și dezvoltarea politică a statelor din Europa de Est. Daniel Bíro este absolvent al University of Wales (Aberystwyth, Marea Britanie), Universității
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Cole, Th. Donais și Ph. Fluri (eds.), Defence and Security Sector Governance and Reform in South East Europe Self-Assessment Studies: Regional Perspectives (Nomos, Baden-Baden, 2004). A studiat la Universitatea din Pittsburgh și a fost Fulbright postdoctoral Fellow la Departamentul de Sociologie al University of Maryland. Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Capitolele „Controlul democratic al serviciilor de informații” (Hans Born) și „Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americană” (Alexandra Gheciu) au fost traduse din limba engleză de Viriginia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
complexelor de securitate, toate fiind strâns Înrudite. Pentru a Înțelege aceste tradiții, trebuie reamintit faptul că În teoria relațiilor internaționale interesul pentru noțiunea de sistem Începe să fie din ce În ce mai vizibil În anii ’601 și are două surse principale. Prima este sociologia istorică, o abordare ce devine cunoscută În disciplină În special datorită lui Aron (1962) și Hoffmann (1959; 1961). A doua sursă este teoria sistemelor elaborată de von Bertalanffy (1956). În studiul relațiilor internaționale, aceasta a generat cercetări cu impact major
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
teoria sistemelor elaborată de von Bertalanffy (1956). În studiul relațiilor internaționale, aceasta a generat cercetări cu impact major metodologic și metateoretic (Kaplan M., 1957; Singer, 1961; Easton, 1965). În ceea ce privește problematica securității regionale, literatura dedicată subsistemelor este influențată mai degrabă de sociologia istorică, iar cea privind sistemele subordonate, mai degrabă de teoria sistemelor. Cu alte cuvinte, pentru cei care studiază securitatea regională din punctul de vedere al subsistemelor, acestea sunt doar instrumente analitice, tipuri ideale În sens weberian, iar pentru cei care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
multă vreme, conflictul a fost considerat un concept ce descrie o situație negativă - o competiție care poate presupune utilizarea unor mijloace violente. Această viziune era Împărtășită de majoritatea disciplinelor care studiază conflictele, cele mai importante contribuții provenind din domeniile psihologiei, sociologiei, filosofiei, teoriei relațiilor internaționale, precum și al cercetărilor privind pacea. În teoria relațiilor internaționale, termenul s-a referit, În mod tradițional, la acele tensiuni sau dispute organizate care pun probleme de securitate actorilor internaționali implicați și care pot presupune utilizarea violenței
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la Centrul de Istorie din Târgu Mureș al Academiei Române. Primele sale nuvele și poezii apar în 1932, în suplimentul literar al ziarului „Keleti Újság”. Colaborează la revistele „Pásztortűz”, „Erdélyi Helikon”, „Korunk”, „Hitel”, „Kelet Népe”. În perioada interbelică publică lucrări de sociologie (cu un puternic ecou critic), romane, nuvele, basme populare maghiare culese din satul său natal. În 1939 obține premiul literar „Baumgarten” (Budapesta). Ca istoric și traducător se afirmă doar după 1944. Preferințele sale ca traducător se îndreaptă spre proza românească
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]