3,952 matches
-
George Mărgărint) 23. O muzicuța (Marcel Dragomir) 24. Privirea ta 25. Fotografii (Romeo Vanica/Dan Verona) 26. Cheia pierdută (Romeo Vanica/Dan Verona) 27. Amintește-ți, nu uita (Romeo Vanica/Dan Verona) 28. Să cântăm pentru soare (Romeo Vanica) 29. Sonet de dragoste (Romeo Vanica) 30. Aleargă iarnă (Romeo Vanica) Siteul oficial al Aqulinei Severin DE DRAG DE...MUZICĂ Aquilina Severin nu face playback! Nicu Constantin a dansat rock and roll cu Aquilina Severin! Mă holbez și eu Margareta Pâslaru a
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
ce îl apropie, atât pe plan vital cât și social, mai degrabă de romantism deși este, în realitate, format în spiritul neoclasicismului. Arta versificației sale a avut mulți admiratori iar, în acest sens, merită să fie mentionate, în mod particular, sonetele pe care le-a compus. Cu toate acestea, ceea ce îl distinge pe poet este latura psihologică care se manifestă pentru prima dată în lirica portugheză printr-un acut sentiment al individualitații și prin frica de anihilare prin moarte. Experiența poetică
Manuel Maria Barbosa du Bocage () [Corola-website/Science/316609_a_317938]
-
al individualitații și prin frica de anihilare prin moarte. Experiența poetică propensă către funebru, sumbru și oripilant este, de fapt, o constantă a operei lui Bocage. Fără îndoială, expresia cea mai vie și originală a dezgustului poetului este reflectată în sonetele, scrisorile și poemul narativ Muncile Vietii Omului (Trabalho da Vida Humana), în care este descrisă viața plină de suferințe din închisoare. Un alt subiect prezent în creația sa este gelozia insistentă și nihilismul. Hipertrofia personalitații sale este o altă trăsătură
Manuel Maria Barbosa du Bocage () [Corola-website/Science/316609_a_317938]
-
by Mother Goose" sau "Istorisiri trecute, povestite de Mama Gâscă", care introduce "Frumoasa Adormită", "Scufița Roșie", "Motanul Încălțat", "Cenușăreasa" publicului vorbitor de limbă engleză. Acestea erau basme. John Newberry a publicat o compilație de versuri englezești, Melodiile Mamei Gâscă sau Sonete pentru Leagăn (Londra, circa 1765), care a mutat prezența personajului din basme în poezii pentru copii, unde a rămas până de curând. În 1837, John Bellenden Ker Gawler a publicat o carte (cu un al doilea volum in 1840) care
Mama Gâscă () [Corola-website/Science/316764_a_318093]
-
scris de Kate Wilhelm. Fragmente din el au apărut în 1974 în Orbit 15. În 1976 a fost nominalizat la premiul Nebula, iar în 1977 a câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman". Titlul cărții este un citat din Sonetul 73 al lui William Shakespeare. Versiunea românească a apărut în 1994 la editura Pygmalion, în traducerea lui Mihai Samoilă. Traducerea fidelă a pasajului din Sonetul 73 ar fi fost lipsită de sens în afara contextului, astfel că propunerea traducătorului pentru titlu
Unde, cândva, suave păsări cântătoare... () [Corola-website/Science/321017_a_322346]
-
a câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman". Titlul cărții este un citat din Sonetul 73 al lui William Shakespeare. Versiunea românească a apărut în 1994 la editura Pygmalion, în traducerea lui Mihai Samoilă. Traducerea fidelă a pasajului din Sonetul 73 ar fi fost lipsită de sens în afara contextului, astfel că propunerea traducătorului pentru titlu a fost Cântec de lebădă, deoarece păstra lirismul și sensul tragic al citatului și respecta confortul cititorului, căruia i se oferea un titlu accesibil, ușor
Unde, cândva, suave păsări cântătoare... () [Corola-website/Science/321017_a_322346]
-
a-și seduce verișoara. Simmons face referire și la atașamentul lui Nabokov pentru fluturi, prin genetica fluturilor încorporată oamenilor de stil-vechi și entuziasmul lui Daeman ca lepidopterist. Mahnmut de pe Europa apare în primul capitol ca un erudit în Shakespeare, analizând Sonetul 116 și trimițându-i-l lui Orphu de pe Io. Aici începe influența lui Shakespeare asupra ciclului "Ilion/Olymp". Submersibilul lui Mahnmut poartă numele "Doamna Brună", o aluzie la un personaj din Sonetele lui Shakespeare. "Furtuna" este de asemenea prezentă prin intermediul
Ilion/Olimp () [Corola-website/Science/322330_a_323659]
-
primul capitol ca un erudit în Shakespeare, analizând Sonetul 116 și trimițându-i-l lui Orphu de pe Io. Aici începe influența lui Shakespeare asupra ciclului "Ilion/Olymp". Submersibilul lui Mahnmut poartă numele "Doamna Brună", o aluzie la un personaj din Sonetele lui Shakespeare. "Furtuna" este de asemenea prezentă prin intermediul personajelor Prospero, Ariel și Caliban. Se fac referiri și la alte opere și personaje ale lui Shakespeare, cum ar fi Falstaff, Henric al IV-lea, Partea I și "Cum vă place". Chiar
Ilion/Olimp () [Corola-website/Science/322330_a_323659]
-
fac referiri și la alte opere și personaje ale lui Shakespeare, cum ar fi Falstaff, Henric al IV-lea, Partea I și "Cum vă place". Chiar Shakespeare în persoană își face apariția într-un vis al lui Mahnmut, citând din Sonetul 31. Investigarea amintirilor, tipică pentru Proust, are de asemenea un rol important în creionarea romanelor, ceea ce explică opțiunea lui Simmons pentru "Ada sau Ardoarea: O cronică de familie" în dauna altor opere mai ușor de înțeles ale lui Nabokov, cum
Ilion/Olimp () [Corola-website/Science/322330_a_323659]
-
fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspirație istorică; Dimitrie Bolintineanu - volumele "Florile Bosforului", "Legende istorice"; Vasile Alecsandri
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
de dragoste, episodică, care s-a terminat cu moartea lui Rilke din anul 1926 ca urmare a leucemiei de care suferea. Rilke a scris în această perioadă două din cele mai importante colecții de poezii ale sale: „Elegiile Duino” () și „Sonete către Orfeu” ()), ambele publicate în anul 1923. Este ceea ce Rilke a numit „"o furtună creativ - sălbatică"”. În tot timpul derulării poveștii lor de dragoste, Rilke a numit-o pe Elisabeth, „"Merline"”, acest lucru devenind cunoscut o dată cu publicarea corespondenței lor în
Alexandru D. Lungu () [Corola-website/Science/328906_a_330235]
-
fiind violați de Sigismondo. Marele specialist al Renașterii italiene, Francesco Guicciardino îl descrie pe Sigismondo drept un „dușman al păcii și al bunăstării”. Sigismondo era deplin conștient de păcatele sale și chiar se lăuda cu ele, într-o serie de sonete erotice dedicate soției sale "Isotta".
Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325913_a_327242]
-
platformă hardware cu interfețe interschimbabile, care folosesc un singur set de aplicații și API-uri, ce le permit clienților să creeze un singur sistem de test integrat. Rețelele pe care sistemele Ixia le pot analiza pot fi de tip Ethernet, SONET și rețelele ATM. Ixia a fost fondată în 1997 de Errol Ginsberg și Joel Weissberger. Fiind o companie axată pe testare a sistemelor IP/Ethernet, achiziția companiei "Catapult Communications" din iunie 2009 a făcut din Ixia un jucător și pe
Ixia (companie) () [Corola-website/Science/323894_a_325223]
-
nu numai prin insolitul lor, ci și prin sensul ascuns al sintagmelor rezultate... Valoarea poeziilor sale trebuie descoperită dincolo de învelișul anodin al cuvântului, acolo unde inexprimatul pulsează de sensuri adânci. Anca VOICU (...)Vasile Romanciuc s-a apropiat relativ târziu de sonet, dar a făcut-o cu desăvârșirea lejeră a meșterului. În acest meșteșug de veche orfevrărie, din poeții noștri, doar Arcadie Suceveanu știe să fie la fel de convingător. În plină post-postmodernitate, sonetul este o formă vetustă - e ca și cum cineva ar încerca să
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
Anca VOICU (...)Vasile Romanciuc s-a apropiat relativ târziu de sonet, dar a făcut-o cu desăvârșirea lejeră a meșterului. În acest meșteșug de veche orfevrărie, din poeții noștri, doar Arcadie Suceveanu știe să fie la fel de convingător. În plină post-postmodernitate, sonetul este o formă vetustă - e ca și cum cineva ar încerca să cânte la liră în epoca sintetizatoarelor. Reînviindu-i virtuțile letargice, Vasile Romanciuc injectează vechii forme nevrozele și anxietățile noastre arhi-noi: „Știi cine ești? Ce ești? Îți aparții?/ Un vânt cu
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
în serviciul popotei Marelui Cartier General al Armatei, protejat fiind de intervenția lui George Enescu pe lângă forurile militare în privința scutirii muzicanților de linia întâi a frontului. Influențat de activitatea muzicală de pe front a lui Ciolac, Radu Rosetti începe să scrie sonete inspirate din versurile lăutărești ale violonistului. Tot acum Enescu începe să strângă legăturile sale cu Ciolac, notând o altă serie de melodii populare din repertoriul său mai târziu: „Ca la brează”, „Sârba din căruță” și „Hora Bâzoiul” din care se
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
răsplată, / pentru durerea de-a fi uitat" ("Târziu"). Tot așa cum, oscilând între scenă și realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei ("Fugind din aproape"). Versurile din "41 de sonete" (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin". Poetul îl constrânge pe actor la discreție și la
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
Sfântă Margareta și Sfanțul Ansanus" (1333) din Galeria Uffizi, Florența precum și fresce la Capelă Sân Martino din Basilica Sân Francesco d'Assisi. Francesco Petrarca a devenit un prieten al lui Simone în timp ce acesta se află în Avignon iar două dintre sonetele lui Petrarca ("Canzoniere" 96 și 130) fac referire la un portret al Laurei de Noves despre care se presupune că Simone l-ar fi pictat pentru poet (conform lui Văsari). a decedat în 1344 în timp ce se află în slujba Curții
Simone Martini () [Corola-website/Science/329692_a_331021]
-
Holban), Oradea (aici publică primele sale epigrame în revista "Flori de crâng"), Focșani și Timișoara. Ia lecții de desen de la pictorul Stavru Tarasov și mai apoi de la Nicolae Tonitza. La Focșani colaborează la editarea revistei locale de avangardă "13" și sonetul "Nevroză" obține premiul întâi în anul 1934 la concursul organizat de redacția revistei. Liceul reușește să-l termine în orașul Timișoara unde-și dă bacalaureatul în anul 1936 după care publică poezii în câteva reviste locale, cum au fost: "Crai
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
Albastră” și „Suflet Nou”. A publicat și articole de exegeză culturală aromână. A realizat și traduceri literare din limbile greacă și bulgară, pe care le-a publicat. În 1981 a apărut la Editura Albatros prima sa carte, o culegere de sonete. Hristu Cândroveanu i-a publicat poezii în „Antologia lirică aromână”, apărută în 1975, și în „Un veac de poezie aromână”, din 1985. În 1985, Atanasie Nasta a publicat al doilea volum al său cu sonete, „Ora de poezie”, apărut la
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
sa carte, o culegere de sonete. Hristu Cândroveanu i-a publicat poezii în „Antologia lirică aromână”, apărută în 1975, și în „Un veac de poezie aromână”, din 1985. În 1985, Atanasie Nasta a publicat al doilea volum al său cu sonete, „Ora de poezie”, apărut la Editura Cartea Românească. În 1996 a apărut volumul „Armâname, armâname”, care cuprinde poeziile scrise de Atanasie Nasta în dialectul aromân. Selecția poeziilor și publicare au fost făcute de Editura Fundației Culturale Aromâne “Dimândarea Pârintească”. În
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
în calitate de consilier juridic la sediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. 1975 Atanasie Nasta întreprinde demersuri oficiale pentru recunoașterea Studioului de istorie și literatură dialectală George Murnu pe care îl conduce până în 1990. 1981, 1985 Atanasie Nasta publică două volume de sonete - Sonete și Ora de poezie - la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
consilier juridic la sediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. 1975 Atanasie Nasta întreprinde demersuri oficiale pentru recunoașterea Studioului de istorie și literatură dialectală George Murnu pe care îl conduce până în 1990. 1981, 1985 Atanasie Nasta publică două volume de sonete - Sonete și Ora de poezie - la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
fie acceptați și în afara Florenței, în special în Roma. Pentru a îmbunătăți starea socială a familiei, Lucrezia a aranjat o căsătorie pentru fiul ei, Lorenzo, cu Clarice Orsini. Zestrea fetei a fost de 6.000 de florentini. Lucrezia a scris sonete, pe care le citea faimoșilor poeți, comparându-și propria artă cu a lor. Nimeni nu știe data reală când acestea au fost scrise. Cinci dintre ele sunt cu temă religioasă (povești sacre), opt imnuri și un cântec inspirat din creațiile
Lucrezia Tornabuoni () [Corola-website/Science/330571_a_331900]