5,409 matches
-
poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei Într un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat În noaptea de Anul Nou), prezența
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În basmul Voinicul cel cu cartea În mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele Îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă Împărat. Și spusa celei din urmă se Împlini. În Voinicul cu cartea În mână, nevasta naște un băiat care avea În mâna dreaptă o cărticică pe care nu i-o putea lua nimeni. Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri. Spusele ursitoarelor sunt consemnate Într-un carnet de către părinte. Băiatul, când avea un an, părea de trei. La șase luni Începe să vorbească. Venea oameni grei, dân alte țări, și povestea el acolo cum să Întâmplă și ce are să facă și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
face aceste servicii, nici afecțiunea cu care le face, nici meritul și cinstea pe care o depune în toate acțiunile. El și cu mine, am protejat anumite lucruri, pe care le voi putea dezvălui cu ușurință pe larg, care, conform spuselor domnului Poussin, vă vor conferi avantaje (dacă nu le veți disprețui) de pe urma cărora regii ar avea de suferit, și care, probabil nimeni în lume nu va putea să le afle în secolele care urmează; și, în plus, aceasta se poate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ion. La început, Crețu fusese montat de bancherii exploatatori s-o facă, acum acționa pe cont propriu, din ură pură. Muncitorii se adună cu torțe la locul faptei și Ion raportează : „Așa a fost”. Nimeni nu- i pune la îndoială spusele. Nimeni nu cere vreo anchetă („Lasă ancheta, tovarășe ! N-auzi vorbele care umblă ?”). Nu apare nici un milițian, nici un medic legist, nici un procuror. Salopetele murdare țin loc de robe. Justiția muncitorească s-a înfăptuit. Alăturați în minte acestei secvențe imaginile minerilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Iuliei Balmoș: „O iau acum, că nu știu dacă apuc a doua carte după 600 de ani!”. A doua „perlă” aparține lui Traian Ciocan, care împrumuta cartea la vecini cu ora după care îi chema la seminar! Am constatat, din spusele oamenilor mai în vârstă, buni cunoscători ai locurilor și oamenilor, că ar fi trebuit cuprinse în lucrare și alte aspecte importante, semn sigur că s-au citit s-au recit , cu atenție, paginile monografiei. Mulți dintre cei care făceau parte
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se arată a fi atât de minunate, ar fi lipsite de făpturi asemănătoare și chiar mai bune decât noiă. Închiziția arzându-l pe rug în 1600, se spune că acesta a rostit : «pe mine mă puteți arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteți nimiciă. Johann Kepler (1571-1630), marele discipol al lui Brahé a dezvoltat teoria acestuia, cu permisiunea sa. S-a folosit și de observațiile sale, de valoare capitală cum ar fi cea conform căreia între Marte și Jupiter
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe lege [...] e foarte greu să găsești ceva incriminator (Realitatea TV, 11.IV.2006). La valoarea semantică "motivul sau interesul care determină declanșarea unei stări, săvârșirea unei stări, săvârșirea unei acțiuni etc.", găsim exemple ca "Un profesor [...] era destituit pe spusa unui călugăr." (Ghica, S., 253), " S-a hărțuit toată vremea cu fiul său, pe fel de fel de mărunțișuri." (Rebreanu, R. I, 90), " Las' să arză să se piarză / Că n-arde pe vina mea, / Ci arde pe vina ta
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
-l vândă? Un foarte bun amic, pe care l-am provocat la un dialog pe această temă, a făcut următoarea remarcă: și tu oferi spre vânzare amintirile pe care le-ai evocat în cărți. De ce condamni pe alții? Am luat spusa lui ca pe o glumă puțin acidă și am argumentat că, prin includerea amintirilor în multe dintre scrierile mele, le-am asigurat perpetuarea peste veacuri. Primăvară Primăvara venea șchiopătând țopăit Ca un iepure de alice lovit Și când o credeam
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
obraznic, neastâmpărat și neascultător - a concluzionat interlocutoarea mea cu năduf. Curiozitatea m-a îndemnat s-o întreb cum ar dori ea să se comporte Andrei. La această întrebare răspunsul ei a fost mai incoerent și îngăimat. Am înțeles totuși din spusele ei că ar vrea ca băiețelul să se joace liniștit în colțul cu jucării, că are (slavă Domnului) numai mașinuțe vreo zece, să se uite în cărțile cu poze și să coloreze, să urmărească desenele animate la televizor, să se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Doamne, cum pot unii așa ușor despărți - cum ai tăia mămăliga cu ața - pe Creangă-învățătorul de Creangă-povestitorul, când știut ar trebui să fie că hrana și învățătura copilăriei sunt una, euharistie, care pe copil îl face unu, el însuși? După spusa înțelepților, cel ce învață pe cineva făcător de om este. Pentru V. Fetescu evocarea e stare de spirit, suprem acord. Astfel, copilăria nu e doar o amintire, ceva ofilit după ciclul său, ci e starea perpetuă de a fi om
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
angajați În discuție este de a se Înțelege Între ei și de a se face ei Înșiși Înțeleși fapt care intervine În procesul de codare și de recodare a mesajelor ; dezvoltă abilitățile de comunicare deoarece permite exprimarea experiențelor, Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și se trântește pe jos”. „Maria este compliantă, dar deseori absentă și ceea ce învață se sedimentează după multe sesiuni de predare; când ceva o deranjează, își flutură mâinile și țipă”. „Vlad vorbește, dar tot ce zice este un ecou al spuselor celorlalți”. „După aproximativ o jumătate de an de ABA, Mihai a reușit în sfârșit să imite primul sunet! Acum numește obiectele din jurul lui, părțile corpului și ne recunoaște!”. Cine a cunoscut un număr mai mare de copii cu TSA (tulburare
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
plictisitor, fiindcă nu înțeleg ce înseamnă intonația. * conținutul exprimat este afectat de modul autist de gândire. Nu pot face fraze bune, nu le spun fluent, se bâlbâie oarecum, lipesc lucrurile greșit, fără logica. (“Crăciun de brad”, “lup de foame”) Povestea spusa de un autist poate părea haotica. Fără început și/sau fără sfârșit, cu multe detalii. O parte din ei când sunt întrerupți o iau de la capăt. Nu pot povesti pe scurt. Le vin în minte lucruri ce nu sunt importante
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
până când întreaga energie de cădere este absorbită prin frecare. Energia de cădere este egală cu produsul dintre greutatea cățărătorului și înălțimea de cădere. Ea este absorbită de coardă și de dispozitivul de frânare. (după http://www.xtrem.ro) Rezumând cele spuse mai sus rezultă că forța de șoc este egală cu forța de frânare iar cantitatea de coardă ce alunecă prin dispozitivul de frânare este proporțională cu energia de cădere. Valoarea forței de șoc variază în funcție de cinci factori: 1. greutatea corpului
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
la satul meu și mă întreb cu sfială în gând: „-Unde am greșit, domnule învățător? Biatricea Manea Școala nr. 8, Vaslui Curcubeu peste timp Răsfoind lucrarea “Curcubeu peste timp”, apărută în 2010 la editura ieșeană Pim, îmi vin în minte spusele domnului prof. univ. dr. Ion Stoica : Bibliotecile se nasc din încredere în cei de azi, din dragoste pentru cei de mâine și din prețuire pentru cei de ieri. Volumul este coordonat de Muza Maftei, Veronica Anton, Gica Ursanu, Andrei Teodor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
omenești. Entuziasmul pedagogic trebuie să-l caracterizeze pe adevăratul educator deoarece datorită lui, va reuși să facă activitatea elevilor interesantă și să creeze împreună o autentică comunicare sufletească. Dacă în timpul lecției, elevii doresc să vorbească, chiar pentru a combate cele spuse de învățător, atunci li se va acorda toată libertatea necesară, iar apoi cu răbdare vor fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe elevi. Pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este, prin urmare, limba (lexic și reguli gramaticale) ca sistem de semne instituite social, actualizată sau concretizată în vorbirea fiecăruia. Cu alte cuvinte, locutorul folosește, în procesul comunicării, un lexic și o serie de reguli gramaticale pentru a-și construi spusele, vorbirea sau secvența discursivă. G. Guillaume face o distincție asemănătoare cu cea dintre limbă și vorbire la Saussure, dar în loc de termenul vorbire el va utiliza termenul discurs. Acesta jucând același rol, adică actualizarea, concretizarea individuală a limbii. În Dicționarul general
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
putea pricepe ce vrea să spună acesta și astfel pentru a putea comunica la un nivel satisfăcător cu el. Dar dacă receptorul este interesat mai mult decât atât, și anume de lucrurile și stările de lucruri la care se referă spusele locutorului, de corespondența sau adecvarea dintre acestea, cu alte cuvinte de valoarea de adevăr a enunțurilor, el trebuie să treacă, dincolo de sens, la referință. În acest sens, va spune Frege: “Năzuința spre adevăr este ceea ce ne îndeamnă întotdeauna să pătrundem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
noastre, sau nu exprimă decât credințe, opinii care de cele mai multe ori sunt subiective și, astfel, pândite de eroare. Chiar dacă uneori ne interesează opiniile celuilalt asupra unor fapte, evenimente, găsindu-le chiar „geniale”, totuși, de cele mai multe ori, noi căutăm adevărul celor spuse, cu alte cuvinte ne interesează mai cu seamă cunoștințele cu un anumit grad de certitudine. Adevărul sau cunoștințele verosimile le căutăm uneori dezinteresat, doar din dorința de cunoaștere, dar de cele mai multe ori dintr-un interes pragmatic: deținând o reprezentare sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cognitivă a locutorului, în practica discursivă, presupune că acesta vizează o „înțelegere - scop” și nu o „înțelegere - mijloc”, altfel spus înțelegerea este un scop în sine. Înțelegerea, într-o situație de comunicare presupune atât discriminare și recunoaștere lingvistică, adică înțelegerea spusei, cât și sau mai ales a ceea ce este spus, și chiar o înțelegere a referentului, adică a acelui ceva despre care se spune ceva, în sensul de înțelegere a lucrurilor. Capitolul 4 DIMENSIUNEA ACȚIONALĂ A COMUNICĂRII VERBALE Motto: „La început
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pe impunerea unui cod: limba de lemn. Acest metalimbaj va fi și el unul de lemn, neaducând nici o informație asupra conceptelor. Funcția conativă sau incitativă este hipertrofiată, chiar descrierile transformându se în ordine și imbolduri. Ilustrativă, în acest sens, este spusa lui Goebbels, vorbind despre mișcarea nazistă, “noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obține un anume efect”. (apud Thom, 1993:118). Semnificația, punctul forte al limbajului, este cea mai afectată dimensiune a acestuia, discursul de lemn netrimițând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a limbajului, intenția locutorului este una teoretică, cognitivă vizând înțelegerea (interlocutorului) ca scop în sine. Locutorul, propunându-și doar captarea sensului, accederea prin limbaj la lumea referentului, de către interlocutor, și nu adeziunea acestuia, în vreun fel sau altul, la cele spuse. În momentul folosirii performative a discursului, intenția locutorului nu mai este una teoretică ci una practică, adică aceea de a acționa, influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a interlocutorului, și prin aceasta lumea reală, exterioară. În acest moment, înțelegerea de către interlocutor a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este un scop în sine, ci un mijloc în vederea influențării și transformării celuilalt, și odată cu el a lumii reale. Înțelegerea este o condiție necesară dar intermediară, în uzajul performativ al discursivității, reacția interlocutorului nu se produce decât în urma înțelegerii celor spuse. Prin urmare, referențialitatea este întotdeauna prezentă în întrebuințarea performativă a limbajului prin dimensiunea sensului (înțelegerii sensului) dar nu întotdeauna printr-o accedere fidelă la lumea referentului. Locutorul poate folosi o serie de „jocuri de limbaj” sau „jocuri de sens”, care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
comunicarea para și nonverbală sunt nelimitate. Intonația cu care sunt spuse cuvintele, spre exemplu poate varia continuu. Bernard Shaw spunea că există 100 de feluri de a spune „Nu” și 1000, de a spune „Da”. Să ne gândim doar la spusele copiilor noștri: „Da mamă, fac patul...”, cât de multe pot să însemne... (Da, Nu, Acum, Mai încolo, Dacă mai spui o dată...) Comunicarea este ireversibilă orice mesaj receptat produce un efect, o schimbare în noi, care nu mai poate fi dată
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]