4,158 matches
-
în loc să se bazezepe copiile făcute de profesor? Chiar este nevoie de fiecare copie a prezentării sau pot să-și ia singuri notițe? Cât de mare trebuie să fie corpul de literă (avem cursanți cu dificultăți de vedere)? Am procedat la structurarea textului; sarcina este clar delimitată de text? Sunt indicate, adică trebuie să conțină tema și sursa la care s-a apelat (Hillier, 2005, p. 111; Gugel, 2002, p. 90)? De asemenea, în pregătirea fișelor de lucru, trebuie să ne asigurăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiabile” într-o lume a muncii atât de dinamică și autogenerativă în materie de noi meserii și profesii. Este drept că interesul pentru evaluare prin competențe s-a impus și în educația formală preadultă de nivel secundar superior (liceu), dar structurarea competenței, ca atare, ca fuziune organică și funcțională potențială de cunoștințe, abilități și atitudini (care apar chiar în această ordine și cu acest grad de evidență la elevi), se schimbă semnificativ la adulți (vezi figura de mai jos) (Perry, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proces curent, de programe sau experți-auditori de organizații, pornesc mereu ori de la o succintă „notă de autoevaluare”, ori de la un „raport de autoevaluare” sau de la un „dosar de autoevaluare” complet, la fiecare din acestea, după caz, contrapunând comparativ, după aceeași structurare, propriile constatări și judecăți de valoare, totul reprezentând o evaluare de ansamblu cu adevărat relevantă. 4.4.2. Aspecte de evaluattc "4.4.2. Aspecte de evaluat" În ceea ce privește aspectele de evaluat care merită să fie luate în seamă și vizate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o rețea funcționează la nivel supraorganizațional, este necesar să se aibă în vedere elementele de comunicare interinstituțională. Ca urmare, membrii rețelei trebuie să se familiarizeze cu „criteriile, modalitățile, problemele tipice ale comunicării cu alte instituții, cu manierele și tipurile de structurare a cooperării în funcție de diferite scopuri și să aibă abilitatea de a construi și menține imaginea instituției, pentru a evita greșelile de relaționare, pentru asigurarea transparenței comunicării și constituirea unor parteneriate durabile” (Sava, 2004, p. 34). f) Accesul la și crearea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Armstrong, 2003, p. 504), ceea ce dă posibilitatea formării mai rapide a deprinderilor și facilitează procesul de transfer al celor achiziționate prin învățare. Există însă cercetători ce arată că eficiența acestui gen de pregătire este mai redusă, datorită gradului scăzut de structurare al conținuturilor, dar poate fi crescutăprintr-o precizare clară a obiectivelor specifice ale învățării (Lowyck, apud Tuijnman, 1996). Dintre cele mai des utilizate metode de instruire la nivel de organizație, amintim: 1. Mentoring-ul și coaching-ul sunt metode de training individualizat, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizație sunt componentele legate de atitudinea personalului administrativ și educațional, resursele umane și cele materiale, componenta de relații publice și adecvarea la facilități. Apare, astfel, nevoia de consiliere organizațională, activitate ce realizează un transfer direct sau indirect de experiență în structurarea și funcționarea organizațiilor. În mod obișnuit, consilierea organizațiilor de educație a adulților poate avea loc pe mai multe componente specifice: management, dezvoltare organizațională, conflicte organizaționale, marketing etc. 6.3.1. Organizații publice și organizații private de educație a adulțilortc "6
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
marea surpriză a filmului fiind oferită, însă, de interpreta fetei, Cristina Drăghici, o descoperire a regizorului Alexa Visarion, o actriță care izbutește să "țină piept", fără complexe, unor actori de prim rang ai scenei și ecranului românesc, contribuind eficient la structurarea și transmiterea puternicului fior emoțional al filmului. Alexa Visarion cu Ana, care, cum spuneam, este o binevenită răzbunare a unui regizor îndepărtat ani la rând de proiectul vieții sale, este o tulburătoare profesiune de credință și, în ultimă instanță, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
naturală sau artificială) și că deja lua atitudine. Politicile aveau însă nevoie de o cunoaștere aprofundată a formelor și consecințelor violenței, cu scopul descoperirii celor mai eficiente metode de prevenție. Astfel, reziliența s-a impus ca țintă și orientare în structurarea serviciilor destinate victimelor și a politicilor de prevenire a violenței. Reziliența dezvăluie procesele prin care o persoană sau un grup de persoane, expuse aceluiași eveniment violent, reușește să facă față evenimentului, să-l depășească, fără derapaje patologice și comportamente autodistructive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crescut al tuturor tipurilor de violență, iar în rândurile populațiilor sărace din țările bogate se înregistrează mai multe victime ale violenței. Aceste regularități în manifestare violenței îi determină pe autori să susțină posibilitatea depistării unor mecanisme comune și deci a structurării unei teorii generale asupra violenței. Căutând diferitele forme ale violenței, din perspectiva psihologică, suntem obligați să investigăm manifestările violenței în relația, în interacțiunea, cu celălalt. întreaga dezvoltare a ființei umane, din momentul conceperii și până în cel al morții este condiționată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Wilson, 2000). Vulnerabilitatea și factorii de risc nu au în mod automat efecte distructive asupra persoanei. Nu s-a putut dovedi că expunerea unui grup de indivizi la un anumit tip de experiență psihologică conduce automat, la majoritatea subiecților, la structurarea unei anumite tulburări. Vom considera ca factori de risc la nivel macrosocial acele aspecte ale vieții curente care invalidau așteptările și nevoile firești ale persoanei și grupurilor sociale privind predictabilitatea și continuitatea, securitatea și identitatea (Johnson, Wiechelt, 2004). Cu alte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copii, cu vârste între 6 și 11 ani, provenind din familii violente, arată că mai mult de jumătate dintre copii au manifestări comportamentale borderline, deprinderi adaptative sub media vârstei, 40% dintre ei au o întârziere de aproximativ un an în structurarea deprinderilor de citire, iar la 15% dintre ei sunt evidente manifestări anxioase moderate și ridicate. Unele studii nuanțează evoluția copiilor la această vârstă în funcție de frecvența manifestărilor violente ale părinților. în cazul unor violențe moderate, băieții par a dezvolta comportamente agresive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ai de ce, căci încă nu e momentul să te hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu experiențele trăite de persoană (Glaser, 2007). Neactivarea circuitelor neuronale pre-existente, datorită lipsei de stimulare cu stimulii așteptați, conduce la moartea sau dezactivarea neuronilor. Așadar dezvoltarea și funcționarea creierului depinde de experiențele trăite. „Activarea căilor neuronale influențează în mod direct structurarea conexiunilor în creier. Deși experiența modelează activitatea creierului și forța conexiunilor neuronale de-a lungul întregii vieți, experiențele timpurii din viață ar putea fi cruciale în organizarea modului în care se dezvoltă structurile de bază ale creierului.”(Siegel, 1999, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
O bună conștiință de sine și o bună stimă de sine Factori prezenți în familie Cel puțin o figură de atașament securizantă care să promoveze încrederea și autonomia copilului Practici de creștere a copilului bazate pe emoții pozitive, sprijin și structurare Coeziune, stabilitate și comunicare constructivă în familie Atașament strâns între frați Bună rețea de sprijin social a familie (rudenii, prieteni, vecini) De altfel, urmărind factorii sociali determinanți în construirea rezilienței copilului, în lista de mai sus, itemii care țin de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că: „Trauma în timpul primilor ani de viață poate avea efecte de durată asupra structurilor în dezvoltare ale creierului, care coordonează procese, cum ar fi răspunsul la stres, integrarea informației și procesul de codificare al memoriei”. Efectul momentului de dezvoltare în structurarea vulnerabilității îl regăsim și în cazul familiei. în anumite stadii ale familiei (momentul apariției copiilor, momentul părăsirii de către copii a cuibului familiei etc.) există o vulnerabilitate crescută care predispune la dezvoltarea unor disfuncții sau chiar a dezorganizării familiei. Pe de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se lasă timp suficient prelucrării doliului (de exemplu, imediat după divorț persoana se angajează într-o nouă relație) sau dacă cei din jur nu manifestă sprijin, interes, empatie față de persoana în doliu, riscul de cronicizare a reacției de doliu, de structurare a unor mecanisme defensive care vor conduce la eșecuri (într-o nouă relație, într-o situație care solicită efort de adaptare), pe plan social, profesional etc. S-ar putea să fie necesară intervenția profesionistului care va avea ca primă sarcină
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
În administrație. Fără o astfel de asumare, a pune problema alegerii la nivelul administrației românești a unui set de măsuri de reformă a formulării politicilor publice este la fel cu a pune, de pildă, problema alegerii Între diferite modele de structurare pe bază de caste a societății britanice. O astfel de alegere răspunde unei perspective reformatoare atunci când implementarea anumitor măsuri necesare adoptării unui anumit model este Însoțită de asumarea presupozițiilor conținute Într-o filosofie referitoare la rolul jucat de administrație În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al politicii, este exprimată inechivoc natura genizată a problemei politice și inechitatea poziției femeilor În domeniul vizat, fie prin formularea Într-un mod feminist a politicii - vizând alternativele supuse dezbaterii, competențele actorilor și cadrul politicii -, În sensul de perspectivă, viziune, structurare a problemei, fie prin proiectarea soluțiilor de anulare a inechităților de gen În domeniul vizat); 3. actorii procesului de Înfăptuire a politicii sunt implicați sau În legătură cu mișcările feministe 2, inclusiv sub forma coalițiilor de susținere; 4. politica creează, În spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
conduce la o delimitare a proceselor de tehnică legislativă, subsumabile procedeului general de tipizare juridică, de anumite practici și metode, ținând oarecum nu de "arta", ci de "meșteșugul" legiferării (cum ar fi modul de redactare a textelor legii, modul de structurare și sistematizare interioară a actelor normative. Fără a conține o normă definiție a tehnicii legislative, Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă aplicabile elaborării actelor normative, lege inițiată de Consiliul Legislativ, prevede că această tehnică asigură sistematizarea, unificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o facă în cu totul alte condiții decât la Dipoli și Geneva și va atribui acestor structuri în mare măsură alte funcții decât cele care erau avute în vedere la prima Conferință pentru Securitate și Cooperare în Europa. Fără îndoială, structurarea "procesului european" într-o organizație regională (OSCE) în anii '90 ai secolului trecut reprezintă un semnificativ pas înainte în instituționalizarea acestui proces. Dar, cred, nu ar trebui uitat că primele căutări în această privință aveau loc atunci, cînd Războiul Rece
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comunei, orașului sau municipiului față de județ. În plus, în virtutea principiului descentralizării serviciilor publice, unele dintre serviciile care în prezent sunt date în competența consiliilor județene, urmează a fi transferate către consiliile locale, iar în perspectivă, când se va pune problema structurării și în România, pe trei niveluri, a unităților administrativ-teritoriale, alte atribuții ale consiliilor județe vor fi desigur exercitate de către autoritățile care se vor constitui în unitățile administrativ-teritoriale cu extensie mai mare decât cea a județelor și care vor fi formate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se împart în trei categorii: virtuți ale conștiinței: sinceritatea, onestitatea și corectitudinea; virtuți ale bun]voinței: bun]tatea, compasiunea, bucuria pentru binele altora și calmul; virtuți ale înfrân]rii: st]pânirea de sine, abstinenta, mulțumirea, r]bdarea, celibatul, castitatea, puritatea. Structurarea acestor calit]ți morale arăt] c] etică budist] pune în centrul atenției o serie de virtuți necesare form]rii caracterului uman. Unele dintre acestea sunt strâns legate de sentimentele obișnuite pe care oamenii le au fâț] de semenii lor; altele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală: este ceea ce numim personalitate" (Motru, 1984:506). Așadar personalitatea, în spiritul filosofiei lui Motru, este o finalitate a evoluției universului. Toate popoarele își stilizează aptitudinile într-o personalitate; personalitatea poporului "este structurarea energiilor lui psihofizice", e o "construcție ideală sugerată de multiplele manifestări ale membrilor săi" și se numește și cultură (Motru, 1984:579-81). Iată echivalența de care pomeneam mai sus și iată cum cultura este cea care stabiliește continuitatea între generații
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Așadar, a angaja "o retorică esențialistă este de fapt un act creativ [...] retorica este esențialistă, dar activitatea este procesuală" (Baumann, 1999:91-2). În fine, și în câmpul marilor teorii sociologice găsim aceeași soluție, dacă ne raportăm de exemplu la teoria structurării și la ideea de dualitate a structurilor și agenților sociali. Acțiunea și structura nu pot fi separate, ele sunt două fețe ale aceleiași monede orice acțiune implică structura și orice structură implică acțiune socială (Giddens, 1979). Fără îndoială, o realitate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teoretică; Da Nu b) practică. Da Nu Detaliați │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 3.8. Formele și modalitățile de evaluare a programului de formare sunt relevante pentru calitatea procesului de formare. Da Nu Detaliați │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 3.9. Programa de pregătire permite dobândirea competențelor Da Nu a) structurarea pe discipline/module/teme este adecvată; Da Nu b) obiectivele sunt corect formulate; Da Nu c) conținuturile sunt relevante; Da Nu d) metodele și mijloacele de instruire sunt corespunzătoare; Da Nu e) criteriile de evaluare asigură măsurarea progresului în învățare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]