11,661 matches
-
apreciază just efortul copiilor de a învăța, folosesc metode adecvate în timpul activităților, folosesc tehnici și instrumente de cercetare noi, manifestând receptivitate pentru nou. Cadrele didactice trebuie să evalueze cu multă atenție creativitatea copiilor. Evaluarea nu trebuie să fie rigidă și subiectivă, fiindcă creativitatea nu are nicio legătură cu rutina, blocajul și inerția. O apreciere nefavorabilă a creativității, duce la reacții nefaste, grave, dezastruoase, periculoase. Ele inhibă motivația de a mai crea, cultivă neîncrederea în sine. Ce se întâmplă însă dacă ignorăm
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
le dea pământ” <ref id="72"> 72 Ionu N. Șoimescu, România, Rusia și Întreita Alianță. O pagină de istorie politică contimporană, București, 1889, p. 278. </ref>. Această frază scrisă de omul politic Ion Șoimescu la 1889 ar putea părea una subiectivă, dar este Întărită și de alte mărturii. Astfel, ministrul plenipotențiar britanic acreditat la București, Frank C. Lascelles, Într-un raport către Marchizul Salisbury, secretarul de stat pentru Afacerile Externe ale Marii Britanii, transmitea faptul că, În urma unei convorbiri cu Alexandru Beldiman
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, Litera G2, nepaginat). </ref>. În relații foarte bune s-a aflat Mihail N. de Giers cu reprezentantul Bulgariei la București, Hristofor Hesapciev, cel care preciza că M. Giers avea mare influență la Petersburg și subiectiv că „avea mari simpatii pentru țara noastră (Bulgaria - n.n.)” <ref id="102"> 102 Hristofor Hesapciev, Amintirile unui diplomat bulgar În România (1905-1910), București, 2003, traducere de Daniel Cain, p. 62 (În original, Христофор Хесапчиев, Служба на България в чужбина. Военнодипломатически
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
profesor care rămâne un simplu ghid în cadrul acestei activități de învățare. Mozaicul rămâne o metodă foarte dinamică și adecvată unei gândiri active, participative și poate fi utilizat și în orele de limba română, în studierea unei subordonate, de exemplu cea subiectivă. Alcătuim 4 grupe de „experți” și oferim fișe de lucru (pe care sunt notate fraze în care apar propoziții subiective) cu următoarele cerințe: 1. identificarea termenului regent; 2. precizarea elementului de relație; 3. notarea întrebărilor ce s-au folosit; 4
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
gândiri active, participative și poate fi utilizat și în orele de limba română, în studierea unei subordonate, de exemplu cea subiectivă. Alcătuim 4 grupe de „experți” și oferim fișe de lucru (pe care sunt notate fraze în care apar propoziții subiective) cu următoarele cerințe: 1. identificarea termenului regent; 2. precizarea elementului de relație; 3. notarea întrebărilor ce s-au folosit; 4. realizarea unor contrageri. „Experții” vor explica în cadrul fiecărei grupe ce au descoperit, și, interesant este că orice elev reprezintă un
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
a intrărilor din mediul înconjurător: temperatura mediului ambiant, variații calitative ale materiei prime, etc. Toate aceste mici variații individuale determină în final o variabilitate aleatoare a nivelului caracteristicii calitative. Tot întâmplătoare sunt erorile datorate observatorului în procesul de măsurare (erori subiective). Erorile întâmplătoare nu pot fi, în general, eliminate. Limitarea naturală a cunoașterii omenești face să putem presupune permanent și existența unui ansamblu de surse imprevizibile. Se spune despre un proces de fabricație că este static stabil când valorile caracteristicii cercetate
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
să nu piară ci să aibă viață veșnică. Hristos mai este numit și „ Adam cel nou” pentru că a venit să ridice păcatul strămoșesc și astfel să ne mântuiască. Această mântuire este valabilă pentru toți și se numește mântuire obiectivă. Mântuirea subiectivă, este strădania noastră personală prin care urmărim să ajungem la starea de sfințenie sau la asemănarea cu Dumnezeu. Numai omul a fost făcut din pământ și s‐a suflat Duh Sfânt asupra lui. Sfânta Scriptură ne spune că omul a
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
locomotorii și neurologice percepe chiar și echipa medicală ca pe un factor limitativ al libertății sale deoarece în raport cu persoanele care îi asigură asistența medicală, pacientul trebuie să aibă cât mai puțina inițiativa și să urmeze necondiționat conduita prescrisă de acestea. Subiectiv, o dependență accentuată față de unii membri ai echipei terapeutice se traduce prin creșterea anxietății bolnavului atunci când nu este îngrijit de persoana preferată. Dependența pacient echipa terapeutică este percepută diferit de către cei doi termeni ai relației. Când diferența de opinii în
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
o relație directă cu setul de valori morale și caracterul său, cu atașamentul său la valorile acceptate din punct de vedere social). Stabilirea criteriilor de apreciere reprezintă o problemă specifică evaluării și se pune problema trecerii de la prioritatea acordată criteriului subiectiv (profesorul este suveran în acordarea notei) la criterii obiective, cât mai detașate de evaluator. În acest context este introdusă distincția aprecierea raportată la normă și criteriu. Astfel, raportarea la nivelul general al clasei (evaluarea criteriala) se corelează cu obiectivele derivate
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]
-
ordin imposibil de observat direct. În fond, acest al doilea tip de chestionare nu sunt numai de opinie. Cu ajutorul lor se pot studia atitudinile, motivată și interesele, dispozițiile și inclinațiile, într-un cuvânt tot ce reprezinta psihologia persoanei, trăirile ei subiective. Fără a aborda problema cunoașterii obiective a fenomenelor subiective, precizam doar necesitatea raportării subiectului la datele obiective. După formă întrebărilor, a stimulilor, se pot distinge chestionare cu întrebări închise, chestionare cu întrebări deschise și cu întrebări atât închise cât și
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
doilea tip de chestionare nu sunt numai de opinie. Cu ajutorul lor se pot studia atitudinile, motivată și interesele, dispozițiile și inclinațiile, într-un cuvânt tot ce reprezinta psihologia persoanei, trăirile ei subiective. Fără a aborda problema cunoașterii obiective a fenomenelor subiective, precizam doar necesitatea raportării subiectului la datele obiective. După formă întrebărilor, a stimulilor, se pot distinge chestionare cu întrebări închise, chestionare cu întrebări deschise și cu întrebări atât închise cât și deschise. Chestionarele cu întrebări închise(sau precodificate) nu permit
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
între 1950 și 1970, director al Muzeului de Istorie din Mediaș), condeier relativ înzestrat al unor texte de istorie popularizată (și „romanțată”), T. a desfășurat o activitate notabilă, chiar dacă de plan secund. Mediaș este o monografie liberă, configurată capricios și subiectiv, mai mult o descriere lirică, cu alură de reportaj sentimental despre un loc cunoscut bine, presărată cu informație istorică privind clădiri, oameni, evenimente, obiceiuri și tradiții ș.a., pe alocuri cu pasaje de dialog imaginat ca plauzibil, narațiune, descripția unor detalii
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
poeticii” și un lirism de „substanță tragică”, criticul le opune amândurora o poezie de filiație patriotică și/sau tradiționalistă (reprezentată de Zaharia Stancu, Ion Brad, Gheorghe Pituț, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ș.a.), gândită ca „o sinteză a relației antagonice dintre subiectiv și obiectiv, dintre tensiunea lirică și universul poetic”. Viziunea se desfășoară însă cu mai mult succes atunci când se aplică autorilor „clasici”. Astfel se întâmplă în Cincisprezece poeți (1968), în secțiunile de istorie literară din Carnet critic și din Istorie literară
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
fantasme ale lui Arthur Rimbaud, adică fantasmele spiritului modern). Punctul de plecare este o criză de natură existențială. Dar fantasmele ei se ascund printre rânduri, nu sunt la vedere, pe scena poemului. Dacă e vorba, într-adevăr, de o cauzalitate subiectivă, trebuie spus că ea devine o contemplare a subiectivității. Elegia întâia este o definiție, în stil taoist, a ceva esențial dar nedeterminat și nenumit. De la punct, cel mai concentrat semn și imaginea cea mai redusă a universului, până la Creatorul absolut
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
a CC al PMR”. Astfel, despre Lucian Blaga reușește să scoată o broșură la Tipografia Universității din Craiova, cu titlul Restituiri. „Cazul Blaga” (1983), celelalte lucrări fiind publicate abia după 1989. În Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu (1998) comentează, uneori subiectiv, alteori cu „revizuirea” atitudinilor proprii, numeroase pagini de epocă, volumul având și caracter memorialistic, întrucât realizează o imagine din interiorul sistemului politic oficial asupra destinului literaturii române. Deși ține să specifice nu o dată că a „acționat ferm pentru eradicarea nedreptăților
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
și dezbateri, precum asasinatele politice, discrepanțele economice între societatea capitalistă și „lumea a treia”, poluarea, șomajul, problematica înarmării ș.a. În Cadmos și clipa cea repede (1988) acestea sunt integrate unei perspective filosofice speculative, axată pe reflectarea în paralel a conștiinței subiective asupra lumii în raport cu realitatea dură a cotidianului. Observațiile făcute în timpul călătoriilor prin Europa se transformă într-un text în intenție obiectiv, întemeiat pe relativizarea euforiei culturale și pe critică socială. Aprecierea istoriei unor popoare din Occident, a civilizației și valorii
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
zbuciumul protagonistului, straniu la prima vedere, își dezvăluie treptat sensurile, suferința sa implicând chiar o dimensiune tragică. Ambiguitatea construcției este de atmosferă, dar și efect al modalității de a nara. Registrele temporale se întrepătrund, notațiile din prezent alternează cu ecourile subiective ale unor întâmplări petrecute în trecut. În Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor (1982), carte în care sunt incluse două microromane, U. pune în pagină anchetele întreprinse de un căpitan de miliție pentru elucidarea unor crime și descoperirea asasinilor. Prozatorul știe să
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
a zonei. Primele cercetări cu caracter critic și istoric - Poetul G. Tutoveanu, Istoria literară a Bârladului (1936), G. Ibrăileanu și Bârladul (1939), Tecuciul literar (1943) - au o valoare exclusiv documentară atât în sens obiectiv (ca baze de date), cât și subiectiv (ca expresie a unei mentalități). În ceea ce privește ultimul aspect, textele indică, pe de o parte, persistența ideologiilor sămănătoriste și poporaniste în Moldova deceniului al patrulea din secolul trecut și rezistența îndârjită față de modernismul de sorginte lovinesciană, care constituie ținta favorită a
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
o curiozitate de savant. Proza de călătorie, condensată și grea de impresii, se intersectează cu note de lectură și cu idei filosofice, detalii erudite din istoria cutărui sau cutărui loc, din viața personalităților al căror duh plutește încă în memoria subiectivă a orașelor. SCRIERI: Din nou lumină, București, 1979; Permanențe, pref. Petru Pânzaru, Iași, 1983; Călătorii în clarobscur, București, 1984; Permanenta reîntoarcere, postfață Petru Pânzaru, București, 1987. Repere bibliografice: Simion Ghinea, Fotografii mișcate. De vorbă cu profesorul Petre Vancea, Craiova, 1979
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
el a izbutit să dea texte ferite de derapajele grotești ale unei propagande grosolane. Tehnicile utilizate sunt cele de rigoare în reportajul literar: descrieri de natură sau consemnări „meteorologice” care fie corespund, fie contrastează cu înfăptuirile oamenilor, un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul la dialog, secvențe epice și de observație comportamentală și caracterologică ș.a. E cultivat un anumit senzaționalism al antinomiilor, consemnându-se situații neașteptate, surprinzătoare. Sunt, în fond, procedee proprii beletristicii nonficționale. Ce lăsăm
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
pieselor puse în scenă. Tot articole și cronici sunt reunite în volumul Proza românească între milenii (2001), un „dicționar de autori” contemporani doar prin ordonarea alfabetică, altfel constituit din comentarii ce beneficiază, așa cum V. însuși afirmă, de o „puternică lumină subiectivă, nescutită de penumbra hazardului lecturilor”. Articolele pun accentul pe autori de multe ori trecuți cu vederea: Jean Băileșteanu, Petru Maier-Bianu, Irina Egli, Mirela Roznoveanu, Ovidiu Verdeș, Luminița Varlam, Sorin Comoroșan, Elena Buznă ș.a. Criticul este interesat mai ales de elementele
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre problemele sociale, etice și politice ale timpului, de meditații lirico-filosofice asupra actului artistic (modernitate, logică poetică, viziunea scriitorului asupra realității obiective și interpretarea subiectivă a faptelor de viață) sau se întrețese în cronici la cărțile unor confrați.
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în luminoase „modele de umanitate”, oferind „lecții de viață” filtrate de „esențe estetice și morale”. Ferindu-se de pitorescul ieftin, de anecdotica de colportaj, Z. evocă în „diapazon subiectiv”, sub semnul unei „alianțe spirituale”, oameni de seamă pe care a avut șansa de a-i întâlni, privindu-i sub două aspecte - în societate și în intimitatea lor sufletească. E o portretistică generoasă, cu accent omagial și totuși croită cu
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
lui Goethe și ale lui Stendhal despre artă, ideile estetice ale lui Titu Maiorescu, face istoria ideii de geniu, cercetează raportul între critica literară și răspunderea morală, are în vedere criza ideii de artă în literatură, discută sinceritatea în literatura subiectivă, caută un răspuns la întrebarea „ce este un mare scriitor” sau analizează binomul național-universal. „Critica - scrie el în Masca timpului - mi-a apărut drept un fel de conștiință a literaturii și literatura unul din felurile în care cultura contemporană ia
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
ușor, nu are ceea ce se cheamă talent literar, unele fragmente din jurnal par a fi traduceri din altă limbă, dar are idei și chiar o imaginație a ideilor, lucru mai rar în confesiunea feminină. Impresionează înainte de orice în aceste notații subiective destinul ei înalt tragic. V. vorbește despre iubirea și despre nenorocirile vieții sale altminteri decât vorbesc, în mod obișnuit, femeile care țin un jurnal secret. Literatura română cunoaște, de altfel, puține femei-diariști, deși se susține că femeile, predispuse la singurătate
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]