KorAP: Find »[drukola/base=supremație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...156 157 158 ...163 >

4,058 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

însemnătate dintre cele mai mari pentru edificarea vieții politice democratice a statului de drept, se corelează strâns cu evoluțiile profunde ce intervin în viața popoarelor, devenind un factor propulsor al impunerii respectului față de drept, al edificării unor relații în care supremația dreptului urmează să devină o realitate în viața oricărei societăți"15. Difuzarea principiilor democratice ale dreptului constituțional în întreaga lume se poate face, și trebuie să se facă, nu însă prin constrângere, pe calea unui cod internațional coercitiv, ci pe

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
internațional". Interpretând textul acestui articol, profesorul dr. Tudor Drăganu ajunge la concluzia că în dreptul românesc o primă categorie de norme internaționale sunt principiile și normele general admise ale dreptului internațional, cărora trebuie să li se recunoască o valoare constituțională, adică supremație față de legile organice și de cele ordinare 16. În Constituția României există și alte texte, ca de pildă art.11, care consacră angajamentul României de a îndeplini întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
membre ale Uniunii Europene. Consiliul European de la Copenhaga din 1993 a decis că statele asociate (cum era și țara noastră) pot deveni membre ale Uniunii Europene dacă îndeplinesc anumite condiții (criterii) politice (existența unor instituții stabile, care să garanteze democrația, supremația dreptului, drepturile omului, respectul și protecția minorităților), economice (economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor de piață din Uniunea Europeană, acceptarea obiectivelor uniunii economice și monetare independența Băncii Centrale din respectivul stat, coordonarea politicilor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
mai poate da o soluție pe baza legii interne, atâta vreme cât există o reglementare la nivel unional. Prin ratiﬁcarea Tratatului de aderare, tratatele constitutive ale Uniunii și întreaga reglementare comunitară au devenit parte integrantă a legislației României și aplicându-se principiul supremației dreptului comunitar asupra celui intern, rezultă că din acest moment, legislația națională cuprinde aceste reglementări ceea ce implică, în mod obligatoriu, și abrogarea normelor interne în conﬂict cu ele, iar în elaborarea legislației viitoare, trebuie să țină seama de prevederile Tratatului

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
română, în caz de concurs de reglementări nearmonizate. Asemenea competențe arătate mai sus se aﬂă înscrise însă și în Constituția României. În art. 1 alin. (1) și (5), se prevede că România este stat suveran și independent; respectarea Constituției, a supremației ei este obligatorie; suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
creată de statele membre, atribuie competențe statelor respective, deși lucrurile stau exact invers. Statele membre au cedat Uniunii o parte din suveranitatea lor în anumite domenii și i-au atribuit competențele necesare pentru ca aceasta să poată îndeplini obiectivele comune. c) Supremația dreptului comunitar Așa cum am menționat deja, textul din Tratatul constituțional care consacra pentru prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
parte din suveranitatea lor în anumite domenii și i-au atribuit competențele necesare pentru ca aceasta să poată îndeplini obiectivele comune. c) Supremația dreptului comunitar Așa cum am menționat deja, textul din Tratatul constituțional care consacra pentru prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre statele membre. Totuși, în Declarația nr. 17 cu privire la supremație se reamintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de justiție

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Tratatul constituțional care consacra pentru prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre statele membre. Totuși, în Declarația nr. 17 cu privire la supremație se reamintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de justiție a Uniunii Europene, tratatele și legislația adoptate de Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre. Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre. Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 200727 în această materie este anexat Actului final. Avizul precizează că din jurisprudența Curții de justiție rezultă că "supremația dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
precizează că din jurisprudența Curții de justiție rezultă că "supremația dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată și astăzi, dar "Faptul că principiul supremației nu va fi inclus în viitorul tratat nu va schimba în nici un fel existența principiului și jurisprudența în vigoare a Curții de justiție". Din

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată și astăzi, dar "Faptul că principiul supremației nu va fi inclus în viitorul tratat nu va schimba în nici un fel existența principiului și jurisprudența în vigoare a Curții de justiție". Din hotărârea în speța citată, rezultă că dreptului născut din tratat nu i se poate opune un

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
opune un text intern, "indiferent de natura acestuia, fără a-și pierde caracterul comunitar și fără a fi pus în discuție fundamentul juridic al Comunității însăși". Cu toate aceste precizări, este clar că neincluderea în Tratatul de la Lisabona a principiului supremației dreptului comunitar reprezintă un alt pas înapoi față de ceea ce se realizase prin Tratatul constituțional, document ratificat de 18 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pentru că forța juridică a unei dispoziții din Tratat este superioară precizărilor dintr-o

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
conflict a fost punctat de patru scurte războaie dureroase, care s-au desfășurat în 1948, aprilie-mai 1965, septembrie 1965, noiembrie-decembrie 1971. Această situație tensionată are rădăcinile în istoria subcontinentului, în cursul căruia musulmanii au evoluat de la o poziție de o supremație în guvernele indigene ale Indiei, până la căutarea unor soluții de salvare de sub imperialismul străin și găsirea unor căi de salvare, pentru suveranitate asupra unei părți a subcontinentului. După independență (1947), relațiile dintre cele două state s-au aflat sub influența

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
numai după revizuirea Constituției". 21 Pentru a putea ratifica Tratatul de la Lisabona, Parlamentul francez a procedat la o nouă modificare a Constituției (4 februarie 2008). 22 Tratatul " va avea aplicabilitate directă în ordinea juridică internă și se va bucura de supremație față de legislația internă, care va trebui să fie conformă cu dispozițiile acesteia" (pag.5 ). 23 Într-o emisiune la Televiziunea Națională (TVR1), din 4 februarie 2008, Președintele României, Traian Băsescu, a vorbit despre "vulnerabilitățile mari" ale Constituției și despre necesitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589

statelor. Deși se pot justifica prin ele însele, drepturile nu pot acționa singure. Acestea reprezint] un singur element al unei morale universale, dar un element important, deoarece formeaz], împreun] cu alte noțiuni-cheie de natur] moral], o parte a concepției de supremație a eticului prezent în chestiuni umane. Faptul c] se bazeaz] pe ceea ce ființele umane au în comun (nevoile și capacit]țile lor) și pe credință c] ceea ce au în comun ar fi mult mai important decât diferențele dintre ei este

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
umane, iar obligațiile noastre fâț] de ele deriv] din ins]și natura uman]. Avocat al utiliz]rii limitate atât a animalelor, cât și a persoanelor din aceast] categorie, Frey ofer] un r]spuns conving]tor tuturor celor care susțin ideea supremației umane. „Nu pot înțelege de ce apartenența la o specie este un criteriu suficient pentru a susține c] avem o relație moral] special] cu semenii noștri... Cum este posibil s] ai o relație moral] special] cu ceilalți oameni doar prin simplul

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744

circulație a creațiilor (orale sau livrești) într-un sistem social permisiv. Pentru că în comunicarea culturală domina oralitatea, a fost astfel asigurată transmiterea permanentă și rapidă a informației prin variatele forme ale povestirii: mit, zvon, legendă biblică. Cetatea de Scaun, deținătoarea supremației instituționale, fiind centrul "lumii ca spectacol" (solemn sau anecdotic), a putut realiza și menține o diversificată relație culturală cu mediile populare, prin intermediul unor structuri imaginative comune (transmise în general prin formele culturii nescrise). Aducând sub conducerea domnitorului, din cauza deselor înfruntări

[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

condiția sa împlinită, sinteza celorlalte două, adică absolutul său. Ideologia, prin urmare, reprezintă forma desăvârșită a dictaturii judicativului, adevărul său. Ea s-a constituit pe baze exclusiv judicative, analitica susținându-i structura formală, ea însăși constituită după o "logică" a supremației unei "părți" dintr-un întreg, dialectica "umplându-i" această structură cu aplicații (interpretări), prin care ea se apropie de "stilul" demersului filosofic.196 Neîndoielnic, idealul dictaturii judicativului încarnată în aceste forme de cunoaștere l-a constituit adevărul. De aceea adică

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

o ierarhie de drepturi și puteri, toate existând sau putând fi exercitate asupra acelorași obiecte și persoane și relația fundamentală a unei puteri cu celelalte În această ierarhie este superioritatea celui de sus față de cel de jos, dar nu o supremație totală a unuia față de rest”3. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, conceptul feudal al dreptului condiționat de folosință a proprietății private a fost Înlocuit cu noțiunea modernă de proprietate absolută. Dacă au fost mulți factori care au dus la

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
să-și Împartă autoritatea cu cele ale Țării Galilor, Wessexului și Scoției la nivel subnațional și, de asemenea, cu autoritatea de la Bruxelles sau cu cea a unor organizații mondiale cum ar fi ONU În New York, „Într-o asemenea măsură Încât noțiunea supremației ei asupra teritoriului și populației Marii Britanii nu ar mai avea conținut”18. Bull a crezut că reconfigurarea lumii politice Într-o „structura de autorități suprapuse și loialități Încrucișate, care țin toate popoarele Împreună Într-o societate universală”19 ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare face referire la posibilitatea de a selecta și avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Între ce limite o Încadrăm. Putem spune că un bărbat căsătorit, de exemplu, este macho prin faptul că Îi acordă o atenție deosebită sotiei lui, că o protejează ș.a.m.d. Pe de altă parte, situațiile În care Își arată supremația, că ,,el este cel mai tare și puternic”, precum și că ,,sfaturile sale trebuie urmate Îndeaproape” denotă o altă perspectivă, considerată de unii ca fiind proprie bărbatului macho (de asemenea, putem vorbi și despre ,macho girl). Lista exemplelor poate continua, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
a diferitelor durate și temporalități În care se Înscriu procesele și raporturile sociale legate de „fenomenul multiform al generațiilor”. Raporturile dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare până la cele dezvoltate, este una a marginalizării generației tinere. Toate

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
care se Înscriu procesele și raporturile sociale legate de „fenomenul multiform al generațiilor”. Raporturile dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare până la cele dezvoltate, este una a marginalizării generației tinere. Toate societățile le impun tinerilor, În cadrul formării

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]