14,383 matches
-
von Thünen, Walter Christaller și G. William Skinner, În condițiile În care alte elemente sunt egale, economia mișcării tinde să producă tipare geografice recurente În ceea ce privește localizarea piețelor, specializarea culturilor și structura administrativă. Aproprierea politică a forței de muncă și grânelor tinde să urmeze aceeași logică, favorizând mai degrabă concentrarea populației decât dispersarea ei și luând În calcul costurile de transport. În acest context, literatura clasică de specialitate referitoare la modul de conducere a statului abordează frecvent chestiunea tehnicilor de a atrage
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu are legătură directă cu randamentul. Cred că, așa cum fusese cazul și În Rusia, exista și o puternică dimensiune estetică. Anumite reprezentări vizuale ale ordinii și eficienței, chiar dacă perfect pertinente În contextul lor original, sunt independente de acesta. Proiectele extrem-moderniste tind să „călătorească” sub forma unei imagini vizuale simplificate a eficienței, imagine care este mai puțin o propunere științifică ce trebuie testată și mai degrabă o credință cvasi-religioasă Într-un Însemn vizual sau o reprezentare a ordinii. După cum sugera Jacobs, ele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Agricultorii locali, de pildă, au opus rezistență soluției generice propuse de coloniști la problema eroziunii solului: mușuroirea. După cum au arătat cercetări ulterioare, În contextul dat, atitudinea lor era Înțeleaptă și economic, și ecologic. Mușuroirea pe soluri nisipoase era instabilă, ceea ce tindea să creeze ravene În anotimpul ploios, iar În anotimpul secetos făcea ca solul să se usuce repede; drept urmare, furnicile atacau rădăcinile culturilor. Cei strămutați detestau uniformitatea proiectelor guvernamentale; Într-un caz, o „așezare model cu fermă comunală” nu a atras
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Codul rutier. Într-o notă mai speculativă, Îmi imaginez că, cu cât se aspiră și se insistă mai mult asupra unei micro-ordini decretate oficial, cu atât va crește amploarea practicilor neconforme necesare susținerii acelei ficțiuni. Cele mai rigid planificate economii tind să fie Însoțite de o economie „subterană, «griș, informală” importantă, care găsește mii de moduri de a furniza ceea ce economia formală nu reușește să ofere. Când această economie este reprimată dur, costul este adesea dezastrul economic și foametea (Marele Salt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este reprimată dur, costul este adesea dezastrul economic și foametea (Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală din China, economia autarhică și fără monedă a Cambogiei lui Pot Pol). Eforturile de a sili locuitorii unei țări să aibă locuințe permanente fixe tind să dea naștere unui număr mare de cetățeni ilegaliști, fără documente, aflați tocmai În zonele urbane unde li se interzisese să meargă. Accentul pe o estetică vizuală rigidă În miezul capitalei tinde să aibă drept rezultat așezări și mahalale pline
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
locuitorii unei țări să aibă locuințe permanente fixe tind să dea naștere unui număr mare de cetățeni ilegaliști, fără documente, aflați tocmai În zonele urbane unde li se interzisese să meargă. Accentul pe o estetică vizuală rigidă În miezul capitalei tinde să aibă drept rezultat așezări și mahalale pline de săraci care, adesea, șterg podelele, gătesc mesele și Îngrijesc copiii elitelor care lucrează În centrul decorativ planificat. CAPITOLUL 8 ÎMBLÂNZIREA NATURII: O AGRICULTURĂ A LIZIBILITĂȚII șI SIMPLICITĂȚII „Da, poți să Înșiri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tehnici care sunt În raza de acțiune a puternicelor sale metode. Maximizarea producției culturilor pure este o tehnică ce permite o bună exploatare a avantajelor științei. În măsura În care puterea instituțională a permis-o, organismele agricole, ca și susținătorii silviculturii științifice, au tins către o simplificare a mediului natural, pentru a-l face mai accesibil sistemului lor de cunoaștere. De asemenea, formele de agricultură care corespundeau din punct de vedere al esteticii lor moderne și al intereselor politico-administrative s-a Întâmplat să se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
face de fapt rău țăranilor. În loc să descopere care sunt condițiile locale și de-abia apoi să adapteze practicile la aceste condiții, el Încercase să «Îmbunătățeascăș practicile locale astfel Încât să se conformeze unor standarde abstracte”. Nu este surprinzător că agricultura științifică tinde să favorizeze practicile și mediile artificiale - sisteme de irigații, câmpuri nivelate și cu suprafață mare, aplicare de Îngrășăminte conform unei formule anume, sere, pesticide - deoarece toate acestea permit omogenizarea și controlul asupra unui mediu În limitele căruia condițiile experimentale „ideale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spontaneitate și de comunicare. Nevroza este un mijloc de adaptare la mediul sărăcit, insipid, monoton și controlat care, În cele din urmă, produce abrutizarea individului. Ideea este, pur și simplu, aceea că proiectele extrem-moderniste de organizare a vieții și producției tind să diminueze competențele, agilitatea, inițiativa și morala beneficiarilor vizați. Ele instaurează o formă ușoară a acestei nevroze instituționale. Sau, dacă ar fi să ne exprimăm În termenii utilitariști pe care mulți dintre partizanii acestor proiecte i-ar recunoaște, aceste planuri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să diminueze competențele, agilitatea, inițiativa și morala beneficiarilor vizați. Ele instaurează o formă ușoară a acestei nevroze instituționale. Sau, dacă ar fi să ne exprimăm În termenii utilitariști pe care mulți dintre partizanii acestor proiecte i-ar recunoaște, aceste planuri tind să diminueze „capitalul uman” al forței de muncă. După cum a observat Jacobs, mediile complexe, diverse și animate contribuie la crearea unei populații rezistente, flexibile și competente, care are mai multă experiență În ceea ce privește confruntarea cu noi provocări și luarea inițiativei. Dimpotrivă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Harvester Wheatsheaf, Londra, 1991, capitolul 4. Hacking, The Taming of Chance, p. 105. Hacking arată Într-un mod strălucit cum o „medie” statistică s-a metamorfozat În categoria „normal”, la rândul ei aceasta devenind standardul „normativ” la a cărui realizare tinde ingineria socială. Numeroasele cercetări istorice efectuate au arătat deja foarte bine cât de generalizat era În Occident sprijinul adus ingineriei eugenice. Convingerea că statul trebuie să intervină pentru a proteja caracteristicile fizice și mentale ale raselor era Împărtășită de foarte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cele din urmă, un Întreg sistem de cultivare a parcelelor prin rotație” (ibid., p. 104). Această deplasare nu este deloc surprinzătoare. Ea se produce aproape inconștient. „Aspectul” agriculturii este rezultatul unor caracteristici specifice, ce țin de istoria locului și care tind să fie uitate În practică până când așteptările vizuale sunt Înșelate. De pildă, când am vizitat prima dată Boemia Înainte de 1989, am fost uluit de enormele lanuri de porumb ale cooperativelor, lanuri ce se Întindeau pe două sau trei mile, neîntrerupte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării, vizând în linii contrastante, de un violent maniheism, categoria, tagma, ceata. Schema tinde să sufoce totul, în chinga unui tezism agasant. Într-un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
identitate, aceea de exponent al celor mulți, de înflăcărat luptător pentru „dreptate și armonie” (Gloata, 1934). Modul de a privi orașul, ca și mesianismul social, frenezia și gigantismul eului liric, tehnica, dicția, natura metaforei, lirismul exotic sunt tipic expresioniste și tind să sugereze o anumită realitate și așteptare, într-o exprimare contorsionată de intensitatea sentimentelor. În cartierele înecate în fumul uzinelor, cu străzi obosite, în care viața e potențată de zgomotul metalic, ritmic al muncii, se deslușesc semnele răzvrătirii și ale
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
Aug. Comte, H. Buckle) sau cu interpretarea evoluționistă de tip Charles Darwin. Erudit, poliglot, el pune în pagină o documentație uluitoare, exhaustivă, care, modelată prin analiză ori lăsată să prolifereze haotic, fabulos, se așază ca fundament al unei construcții ce tinde spre contururi imense, visată a fi de o perfecțiune sferică. Astfel, va deschide, la noi, calea disciplinei istorice moderne, chiar dacă, din moment ce se hazarda în ipoteze ingenioase și țesea imaginativ acolo unde informația lipsea, unul sau altul din rezultate a putut
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
din întâmplările copilăriei. Deși neterminat, Ursita este unul din primele romane istorice românești izbutite, datorită maturității narative mai cu seamă. Vocația dramaturgică deține un rol covârșitor în scrisul lui H., impunându-și somptuos ubicuitatea. Ca autor de teatru propriu-zis, autorul tinde către performanțele marii arte și citează modele celebre (Sofocle, Shakespeare). El vrea să dea personajelor și conflictelor o semnificație simbolică, general umană, dincolo de determinarea primară, istorică. Într-un șir de drame istorice - de menționat Răposatul postelnic (1862) și Domnița Ruxandra
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
anii de după al doilea război mondial (victima nevinovată este un țăran, Petrică Ciobanu), dar mai cu seamă ultimul, pe tema „întoarcerii acasă”, într-o disperată încercare de a recupera trecutul familial și adevărul obârșiilor, recomandă în I. un prozator ce tinde să atingă, fie și numai episodic, nivelul propriei poezii. SCRIERI: Templu sub apă, București, 1967; Moartea lui Socrate, București, 1969; Monologul alb, București, 1972; Cartea de nisip, București, 1973; Viața după o zi, București, 1976; Amiaza melcilor, București, 1977; Forma
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
1891), Din istoria Bassarabilor (1903), în monografia Istoria Bucureștilor (1899), lucrare ce reprezintă, pentru I.-G., un summum. Aici, reconstituirile, beneficiind de o documentare (migăloasă, cuprinzătoare) în arhive puțin cunoscute, de apelul la corespondență particulară, la memorii și acte diplomatice, tind către literatură, către un gen de narațiune alertă, colorată, dramatizată. În câteva încercări în proză - schițe, povestiri - care transcriu întâmplări mărunte și conturează tipuri fin de siècle, amprenta foiletonistului locvace persistă. I.-G. mai scrie cu ușurință și cu vădită
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
1981 și-a luat doctoratul cu teza Tudor Arghezi - prozatorul. În prima sa carte, Artă și aspirație (1977), I. include patru eseuri consacrate unor scriitori contemporani (Tudor Arghezi, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Laurențiu Fulga). Analiza este realizată din perspectivă tematică, tinzând să descopere acele constelații de motive ce definesc individualitatea orizontului imaginar al scriitorului interpretat și sunt legate de nuclee generatoare, raportabile adesea la marile mituri. În comentariu, I. fructifică sugestiile criticii arhetipale, ale structuralismului și psihanalizei. Interpretările, coerente și convingătoare
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
aduce în critica literară românească rafinamentul broderiei analitice executate pe suprafețe infinitezimale, în care tensiunea și dispunerea savantă a liniilor ce alcătuiesc desenul textual se îmbină cu finețea rece a inciziei logice. Început ca hermeneutică, demersul critic inaugurat de I. tinde către ceea ce autorul numește „hermenoetică” - metodă interpretativă ce încifrează înțelesul dianoetic al textului în sensuri noetice. Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
Povestirea este bine conturată și sugerează un tip de anxietate în condițiile unei biografii precare. Irelevante estetic par, din această categorie, schițele dramatice Primăvara și Un interviu. Foiletoanele satirice din a doua carte a lui I. sunt bine scrise și tind să fixeze, prin câteva tipuri ce se repetă, mica birocrație provincială. Mircea Dicu, Diaconescu și Neagu, funcționari amărâți, se cinstesc cu țuică în timpul serviciului, apoi se toarnă, rând pe rând, la cadre. Comedia denunțului continuă (Dansul clapelor). Gigi Burlacu este
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
de teatru, printre care Grâu înfrățit (1950), Balada Bicazului (1951), Trandafir de la Moldova (1952), Macazul (1955), Din neagra țărănie (1957), Tinerețe fără tinerețe (1959), Milionarii (1960), La fântâna cu găleată (1962), Satul fără țărani (1974), Păsări călătoare (1975). Programatic, I. tinde să realizeze o frescă a vieții țăranului din Moldova în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Datorită valorificării literare a unui grai popular foarte bogat, adeseori cel care a scris Trandafir de la Moldova a fost considerat ca
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
de eseistă, J. încearcă să dezvăluie „dedesubturile” Televiziunii Române în Alo, televiziunea! (1992). Trăind în acest mediu, autoarea vrea să-i descifreze specificitatea. Ea prezintă un „jurnal de front”, oameni reali, și nu personaje, relații veridice, și nu pilde, chiar dacă eseul tinde adesea să ia forma unui roman, unul care are drept subiect diferențele dintre ceea ce era televiziunea înainte de ‘89 și ceea ce a devenit ea după. J. va construi o lume complexă în următorul roman, Măcar un singur foc de armă (1994
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
riturile și apusurile pot fi prezise în mod întemeiat doar pe seama constat)rilor empirice, f)r) aportul teoriilor menite s) explice de ce se petrec astfel de fenomene. Predicția poate, cu sigurant), s) fie util): forțele care propulseaz) dou) corpuri ce tind s) între în coliziune pot fi inaccesibile, ins), dac) avem posibilitatea de a prezice coliziunea, putem - cel puțin - s) nu fim acolo. Totuși, adesea ne-am dori s) fim capabili s) exercit)m un anume control. Deoarece o lege nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lumin), r)mane adesea neclar pentru criticii lor. Unii susțin c) teoria sistemelor caut) doar s) defineasc) condițiile de echilibru, și s) demonstreze cum pot fi ele menținute, c) ea analizeaz) doar sistemele că ansambluri. Alții pretind c) teoria sistemelor tinde s) demonstreze modul în care sistemele determin) comportamentul și interacțiunea unit)ților lor, ca și cum cauzele ar funcționa numai în jos. Întrucât unii teoreticieni s-au limitat la primul obiectiv, sau l-au adoptat pe cel de-al doilea, nu exist
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]