5,710 matches
-
Isaac Sirul desemnează adevărata experiere mistică a Răsăritului ca beție trează. Claritatea minții trebuia să fie un apanaj obligatoriu al oricărei trăiri, și acest fapt era verificabil prin putința de a exprima, în limitele posibilului, în mod limpede cel puțin tipologia acelei trăiri. Acesta era motivul pentru care bizantinii nu au pus niciodată la îndoială valoarea filosofiei clasice și târzii a grecilor. Rolul de formare a minții era hărăzit unui învățământ centrat pe discursul filosofic al platonismului și aristotelismului, și cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
trăiește, nici nu cugetă, nici nu vorbește, nici nu simte, nici nu se mișcă. Tot astfel fiul, cu toate că este icoana naturală a tatălui, are ceva deosebitor față de el, căci este fiu, și nu tată.” Sugestiv este că Damaschin face o tipologie a iconicului. Într-un prim sens, se poate vorbi de icoana naturală, precum cazul fiului cuiva, care este icoana naturală a aceluia care l-a născut. Apoi tot ca icoană trebuie înțeleasă ideea, care se găsește în Dumnezeu, ideea despre
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acestui rezultat la Vladimir Streinu (rigoarea de judecată în formulările critice „necategoriale”, „consonanță”, „consimțirea” și „instrumentul exact al metaforei”Ă, Șerban Cioculescu aduce obiecții fiecărei modalități în parte. Cusurgiul Cioculescu nu se dezminte. Formulările critice necategoriale se lovesc inevitabil de tipologiile naturale, care grupează serii de scriitori sau de opere, contrazicând unicitatea; consonanța implică subiectivitatea, or „criticul, în înțelesul deplin al cuvântului, e dator să înțeleagă și structuri străine propriei sale alcătuiri spirituale”3; cât privește folosirea metaforei, aceasta i se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
întrun limbaj academic-elevat. Aproape că nu există temă sau problemă literară în legătură cu care Streinu să nu aibă idei originale și incitante. El scrie cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanul-roman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 278 127 X „Să vă spun un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și superstiție, iar religia poate să purifice știința de idolatrie și falsul absolut.... Astăzi, datorită globalizării și altor fenomene care au dus la accelerarea istoriei, Biserica a intrat aproape fără voie În contact cu lumea oamenilor de știință, de aceea tipologia relației dintre cele două comunități Înregistrează mai multe modele, de la conflict, independență și integrism până la dialog (Wilhelm Dancă, Omul are puterea de a cunoaște adevărul, În idem, p.107 și urm.). 581 Trecem pe lângă numeroase insule vulcanice, din arhipelagul indonezian
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cancerelor de cap și gât, mai bine de un sfert dintre pacienții tratați vor dezvolta un cancer pulmonar primitiv în primii 8 ani. Se pare că fumatul este factorul de risc principal în apariția acestor forme de cancer aerodigestiv cu tipologie histologică scuamoasă. Cahan a demonstrat că un NPS depistat la pacienții care au fost tratați de cancere de cap și gât în stadii precoce, are șansa de a fi un cancer pulmonar primitiv în 90% dintre cazuri [2]. La pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
56 2.6 Concluzii. Rezumat 62 3 Nivelul deplasării verbului și structura nucleului propozițional 63 3.1 Nivelul deplasării verbului în româna contemporană 64 3.1.1 Deplasare V-la-I 64 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului 68 3.1.2.1 Proiecții discrete de mod, timp și aspect 69 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică 71 3.1.2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare 73 3.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
knowledge of a wider range of data becomes available to researchers, it is becoming more clear that a homogeneous formal treatment for all the languages usually associated with the V2 label is not well supported", adăugând o nouă subdiviziune la tipologia V2 a fazelor mai vechi ale limbilor romanice, și anume satisfacerea regulii V2 prin deplasare XP5, categorie ilustrată prin româna veche. În fine, întrucât corpusul examinat (v. §3.2 infra) conține atât texte originale, cât și traduceri, se naște problema
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vom defini această operațiune după Pesetsky și Torrego (2007), preluând și ideea că trebuie avute în vedere două dimensiuni în verificarea trăsăturilor (morfo)sintactice: interpretabilitatea și valorizarea, idee exploatată recent atât în literatura generativă 28, cât și în literatura de tipologie lingvistică 29. În fine, teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008) permite extinderea firească a noțiunii de periferie sintactică, propusă inițial de Rizzi (1997) pentru periferia stângă propozițională și extinsă de autori ca Belletti (2004) la periferia propozițională internă sau
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este ca ele să fie în configurație de c-comandă (comandă categorială)32. Operațiunea de ACORD poate să fie multiplă; un lanț se creează între constituenții care au participat la ACORD. Prin combinarea valorizării cu interpretabilitatea, se ajunge la o tipologie cvarduplă a trăsăturilor; trăsăturile care au participat la ACORD vor purta același indice numeric, pentru a se semnala legătura dintre ele; în cazul în care o trăsătură nu s-a ACORDAT, va fi notată cu un set de paranteze drepte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
feature is an ordered pair <Att, Val> where b. Att is drawn from the set of attributes, {A, B, C, D, E, ...} c. and Val is drawn from the set of values, {a, b, c, d...} Dacă punem în corelație tipologiile din (46) și (47), există două posibități logice de a asocia o valoare unui atribut: ACORD sau INSERARE 33. Pentru exemplificare, să observăm cum se realizează valorizarea trăsăturii definit în grupul nominal. În gramatica universală, centrul D0 este în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se va arăta în cursul acestui capitol. Cercetările ulterioare asupra limbilor romanice (Belletti 1990; Cinque 1999; Ledgeway și Lombardi 2005, între alții) au lărgit setul de teste care indică poziția verbului în nucleul propozițional (poziția verbului prin raportare la negație; tipologia mai detaliată a adverbelor; disponibilitatea elipsei etc.) și au scos la lumină o altă fațetă a variației lingvistice: nu doar familiile de limbi (e.g. limbi germanice vs limbi romanice) variază în ansamblu, ci variația poate apărea în aceeași familie. Referindu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu doar familiile de limbi (e.g. limbi germanice vs limbi romanice) variază în ansamblu, ci variația poate apărea în aceeași familie. Referindu-se la limbile romanice și extinzând criteriile propuse inițial de Cinque (1999), Schifano (2013, 2015a, 2015b) stabilește o tipologie cu patru termeni a deplasării verbului, arătând că franceza și româna sunt limbi cu deplasare înaltă a verbului; sarda și italiana septentrională (engl. Northern Regional Italian, în formularea autoarei) sunt limbi cu deplasare medie a verbului; în schimb, în portugheză
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pot fi plasate și în poziție preverbală nu constituie un contraargument pentru deplasarea obligatorie de tip V-la-I. Adverbele preverbale exploatează periferia stângă a propoziției, o concluzie pe care o vom reține și pentru discuția din secțiunea următoare, unde vom îmbogăți tipologia adverbelor care diagnostichează nivelul deplasării verbului în domeniul flexionar și vom arăta că domeniul flexionar nu constă într-o singură proiecție IP, ci în mai multe proiecții funcționale verbale. 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tipologia adverbelor care diagnostichează nivelul deplasării verbului în domeniul flexionar și vom arăta că domeniul flexionar nu constă într-o singură proiecție IP, ci în mai multe proiecții funcționale verbale. 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului Mai multe cercetări datând din anii '90, culminând cu Giorgi și Pianesi (1997) și Cinque (1999), au arătat că asumarea unei singure proiecții IP nu poate acoperi întregul spectru de variație a deplasării verbului la flexiune în limbile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin prezența ori absența sufixului -u- imediat la dreapta rădăcinii; morfemele care marchează categoria timpului se așază la dreapta formei deja marcate pentru aspect; în fine, morfemele de mod se realizează imediat la dreapta morfemelor de timp. În acord cu tipologia trăsăturilor gramaticale prezentată în §II.2.1 - care distinge două dimensiuni, interpretabilitate și valorizare -, centrele funcționale de mod, timp, aspect sunt înzestrate cu trăsături interpretabile, dar nevalorizate; există două modalități de a asocia o valoare trăsăturilor sintactice, ACORD și INSERARE
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Structura domeniului flexionar IP după scindarea în mai multe categorii funcționale este următoarea: (69) MOODP qp MOOD0 TP [iMood][] qp T0 ASPP [iT][] qp ASP0 vP [iAsp][] 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică Rafinând tipologia propusă de Cinque (1999), Schifano (2015a, 2015b) arată că, deși în mod sistematic verbul romanic părăsește domeniul lexical vP, proiecția din domeniul flexionar IP la care se deplasează verbul nu este aceeași în toate limbile romanice. Mai mult, Schifano (2015a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezentăm pe scurt rezultatele din Schifano (2015a), preluând, de asemenea și o parte din materialul prezentat spre exemplificare pentru alte limbi decât româna; limbile romanice discutate în Schifano (2015a) sunt româna, franceza, italiana (varietatea septentrională), portugheza europeană și spaniola, ilustrând tipologia cu patru termeni a deplasării verbului (înaltă / medie / joasă/ foarte joasă) în limbile romanice propusă de autoare. După cum am anunțat, ne vom ocupa de formele sintetice (ca și Schifano 2015a), urmând ca în §3.1.3 infra să extindem analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de gramatica universală o submulțime de trăsături pe care să le lexicalizeze prin material morfolexical, rămâne de stabilit în cercetări viitoare printr-o comparație transparadigmatică a verbului românesc (pusă în acord cu rezultatele din gramatica structurală, v. Guțu Romalo 1968) tipologia trăsăturilor lexicalizate de română, rezultat care ne va permite să identificăm mai exact proiecțiile discrete din câmpurile sintactice de mod, timp și aspect; pentru moment, trăsături aspectuale ca perfectiv / imperfectiv, temporale ca prezent / non-prezent și de mod ca indicativ / subjonctiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasarea în acest domeniu fiind deci o formă de deplasare A-bar; constituenții preverbali sunt deci marcați informațional (ca topic sau focus). Probleme deschise. Sugestii pentru cercetări viitoare (x) Luând ca termen de comparație franceza, ale cărei forme sintetice în tipologia propusă de Schifano (v. §§1; 3.1.2 supra) se ridică, la fel ca în română, la cea mai înaltă proiecție din domeniul flexionar (MOODP), am constat că sintaxa formelor analitice diferă în română și franceză: în franceză, inserția auxiliarelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
contact cu slavona bisericească, după cum s-a insistat adesea în bibliografia tradițională (v. Dragomirescu 2015a; Zafiu 2016 pentru discuții). Structurile AUX-la-C ilustrează faptul că, în limbile romanice vechi, domeniul C poate fi accesat și prin deplasarea centrului, rezultând deci o tipologie cvadruplă a deplasării verbului la C / gramaticii V2: (a) structuri sintetice: deplasarea verbului sintetic în domeniul C (e.g. (64), (66) supra); (b) structuri analitice: deplasarea (prin inversiune) a verbului lexical în domeniul C ((73) infra); (c) structuri analitice: deplasarea auxiliarului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu orice funcție sintactică (argumente, circumstanțiale, predicate) • aplicarea regulii V2 este asimetrică în funcție de tipul propoziției (propoziție principală / propoziție subordonată); asimetria privește frecvența aplicării regulii V2: frecventă / dominantă în propozițiile principale, rară în propozițiile subordonate (ii) Un alt rezultat este o tipologie cvadruplă a mijloacelor prin care poate fi satisfăcută regula V2 în limbile romanice vechi: (a) structuri sintetice: deplasarea verbului sintetic în domeniul C (e.g. (64), (66) supra); (b) structuri analitice: deplasarea (XP a) verbului lexical în domeniul C ((73) supra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
caracterizează tranziția de la latină la limbile romanice se traduce, din punct de vedere tehnic, ca slăbire a instanțierii paradigmatice (Schifano 2015a), fapt care conduce la verificarea trăsăturilor de morfologie prin deplasare sintactică • analiza românei vechi adaugă o nouă intrare în tipologia fenomenului V2 romanic: satisfacerea constrângerii V2 prin deplasarea grupului verbal • atât deplasarea verbului la C, cât și deplasarea joastă a verbului pot fi explicate prin surse latinești • relația dintre textele vechi românești și sursele străine / modele străine în analiza posibilității
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Romanian mai", Revue roumaine de linguistique LV, 3, 247-269. Donohue, M. 2000. "One Phrase Structure", în: K. Allan, J. Henderson (eds),Proceedings of ALS2k, the 2000 Conference of the Australian Linguistic Society. University of Melbourne (online). Dragomirescu, A. 2010. Ergativitatea. Tipologie, sintaxă, semantică. București: Editura Universității din București. Dragomirescu, A. 2012. "Verbul" [secolul al XIX-lea], în: SILR 2012: 185-222. Dragomirescu, A. 2013a. Particularități sintactice ale române în context romanic. Supinul. București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Dragomirescu, A. 2013b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alimentar până la obținerea unui nou certificat în condițiile de testare prevăzute. Articolul 23 Activitatea de testare și atestare H.A.C.C.P. se va desfășura în baza unor tarife avizate de către Ministerul Sănătății, la propunerea Comisiei naționale H.A.C.C.P., după tipologia de sistem diferențiată, cu includerea tuturor cheltuielilor aferente. Toate veniturile realizate din tarifele prevăzute vor servi exclusiv la acoperirea cheltuielilor aferente, la autofinanțarea și dezvoltarea aplicării sistemului H.A.C.C.P., ca urmare a aprobării Comisiei naționale H.A.C.C.P. Lista
ORDIN Nr. 1956 din 18 octombrie 1995 privind introducerea şi aplicarea sistemului H.A.C.C.P (Hazard Analysis Critical Control Point) în activitatea de supraveghere a condiţiilor de igiena din sectorul alimentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113680_a_115009]