5,887 matches
-
să mînu-iască pila și rindeaua". Cel mai surprinzător este însă pentru noi, astăzi, faptul că Voltaire îl felicită pentru că "a interzis studiul celor ce muncesc" și cere apoi să-i tundă pe acești "călugări ignoranți pentru a-i înhăma la trăsurile sale". O atitudine asemănătoare are acest pedagog și în 1784 cînd reproșează rectorilor școlilor catolice că "depopulează cîmpurile și atelierele" pentru că "orice om care vede dincolo de umila sa meserie nu se va achita de obligații cu curaj și răbdare"145
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
-le: „Vor sta (cei ce puseseră la cale apariția unei reviste - n. m.) cîtva timp, aici (în grădina publică - n. m.), apoi vor pleca la «Șopron», loc preferat, la un han în ogradă”. Și: „în unele zile, găsea, pe la hanuri, trăsuri de țară...” 2) Acțiunea (dacă se poate vorbi de așa ceva) „romanului” lui Bacovia se petrece în deceniul trei, dar „hanurile” de care e vorba nu-s „la drumul mare”, ci în oraș. într-o pagină a manuscrisului, acolo unde se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
te gîndește la Dalila”.2) De altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit. însă conform mentalității timpului, tot ce e cochet aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se cheamă «cocottes», cum ieri se chemau «lorettes». «Bullier» e un bal-café, frecventat de studenți și de «cocottes», «grisettes» minorum gentium. «Mabille» este aristocrația: «gommeux», «leișorii» (petits lions) și «cocottes»-le de înaltă reputație, în toalete de primă ordine, cu trăsuri, servitori, case proprii. Acestea sînt frumuseți, - și cînd le-ai văzut, înțelegi cît de ușor este a-ți pierde capul, mai ales dacă ai parale. Parisul, afară de stabilimente publice de toleranță, are particularele, cocottes-le, păsări de pradă, grisettes-le, fete care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Perla, Etla, Clara, Blima etc. „Jidovirea” înseamnă, nu în ultimul rînd, o altfel de viață socială. Există „închideri” determinate de tendința de a trăi mărginit, în interiorul breslelor. Cum se manifestă aceasta? La declararea nașterii unui copil al unui zugrav de trăsuri participă ca martori un alt zugrav de trăsuri și un zugrav de case. La cea a unui copil de cotiugar (sacagiu) - doi cotiugari. La cea a unui copil de comerciant - doi comercianți. Și așa mai departe. în plus, evreii își
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ultimul rînd, o altfel de viață socială. Există „închideri” determinate de tendința de a trăi mărginit, în interiorul breslelor. Cum se manifestă aceasta? La declararea nașterii unui copil al unui zugrav de trăsuri participă ca martori un alt zugrav de trăsuri și un zugrav de case. La cea a unui copil de cotiugar (sacagiu) - doi cotiugari. La cea a unui copil de comerciant - doi comercianți. Și așa mai departe. în plus, evreii își păstrează reflexele de tip ghetou, evitînd metisajele. Dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cerul plouă;/Oraș cu cluburi și bodegi/ Și două teatre: Două!”7) Primăvara și toamna, Bacăul era „municipiul care înoată în tină”8). în cele două anotimpuri, mersul pe stradă - reclama „Un cetățean” - era „o adevărată calamitate. Te împotmolești cu trăsura și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în analogii - cînd o Veneție mocirloasă, cînd un colț de Sahara. Tot vara, Bacăul era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
găină 40 de bani, pîinea 20 de bani, o pereche de botine bărbătești 12 lei și bacșiș 50 de bani”3). Peste trei ani, notează că „standardul de viață” era cam acesta: „perechea de pui 3 lei, cursa la o trăsură 2 lei, curățatul unui coș de sobă 90 de bani”4). Clientela îi aducea: „în 1906 - 5039 lei, în 1907 - 4439, în 1908 - 10980, în 1909 - 14000 lei”5). Descreșterea leului se accentuează în timpul războiului. La 6 decembrie 1916, aceeași
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului de mai sus. Procedeul e - s-ar părea - inevitabil și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît „autouri”, „tramvaie” și celelalte. Inevitabil, a mers și cu trenul, dar rar și fără plăcere: „Am plecat, în ajun, într-un vagon plin de lume
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît „autouri”, „tramvaie” și celelalte. Inevitabil, a mers și cu trenul, dar rar și fără plăcere: „Am plecat, în ajun, într-un vagon plin de lume. Mă duceam la întîmplare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia citează această frază dintr-o scrisoare primită: „Iubit poet, cu multă greutate aflîndu-vă adresa, vă scriu ca un necunoscut admirator, care vă roagă să petreceți Anul Nou la dînsul, în satul C... prin gara M... unde vă așteaptă o trăsură”. Cele două inițiale par să corespundă unor denumiri reale. Editorii nu le-au explicat în note. Ca să afli satul, trebuie mai întîi să știi adresa poetului, apoi în funcție de aceasta să stabilești gara. „Amăgire” a fost publicată prima dată în martie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-o cunoaștere bogată și oarecum ciudată a Londrei și, fără să-și ofilească pofta de viață, și-a adâncit sentimentul pentru cele nouă zecimi scufundate" (40). Altundeva, Bush adaugă că Dekker înfățișează "o imagine urbană alcătuită din căruțe și trăsuri zgomotoase, oale care se ciocnesc, rezervoarele cu apă care gonesc cu viteză maximă, hamali care asudă sub poveri, negustori care poartă pungi cu bani" în ceea ce este până la urmă un tablou al vieții urbane (41). Anul minunat al lui Decker
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
An Experiment in Misery, Ward își riscă subiectivitatea pentru a învăța despre condiția datornicului încarcerat. Ward se implică mai mult în acel apel la bun-simț asociat cu jurnalismul literar narativ în reportajul său despre înmormântarea poetului John Dryden în 1700. Trăsurile celor "de seamă" blochează aleea Chancery în fața unor case de toleranță și a tavernei King's Head, unde Ward obișnuia să bea (și, au sugerat unii, să-și scrie reportajele): Un corector nerușinat al lui Jades Flesh și-a trecut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unor case de toleranță și a tavernei King's Head, unde Ward obișnuia să bea (și, au sugerat unii, să-și scrie reportajele): Un corector nerușinat al lui Jades Flesh și-a trecut bățul pe lângă pielea din spate a unei trăsuri ce se afla în față și a zgâriat frâiele calului unui beau care, scoțând capul pe fereastră, cu o perucă de cel puțin un kilogram și jumătate pe cap, a început să înjure [,] "La naiba să-l ia, dacă ar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ilustrează de obicei o morală. De exemplu, în primul număr apare o schiță despre un tânăr care suferă de dragoste la prima vedere: "se spăla pe dinți la o fereastră dintr-o tavernă din Pall Mall, când a trecut o trăsură frumoasă cu o tânără domnișoară care și-a ridicat privirea spre el. Trăsura a plecat, iar el și-a dat jos tichia de noapte în loc să-și frece gingiile și a stat la fereastră de la ora patru până la miezul nopții și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
despre un tânăr care suferă de dragoste la prima vedere: "se spăla pe dinți la o fereastră dintr-o tavernă din Pall Mall, când a trecut o trăsură frumoasă cu o tânără domnișoară care și-a ridicat privirea spre el. Trăsura a plecat, iar el și-a dat jos tichia de noapte în loc să-și frece gingiile și a stat la fereastră de la ora patru până la miezul nopții și nu a scos nici un cuvânt până la ora douăsprezece; după care a început să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în cârdășie cu hoții, vrea să returneze lucrurile furate de la o doamnă în schimbul unei recompense, aceasta fiind metoda sa favorită de a înșela oamenii: Atunci când mergea doamna pe strada..., un hamal autorizat cu pălăria într-o mână se oprește lângă trăsură iar doamna, înțelegând mesajul, oprește trăsura, coboară geamul și îl întreabă pe individ: "Vrei să-mi spui ceva, prietene?" Individul nu răspunse, ci îi puse în palmă ceasul furat și toate lucrușoarele și diamantele în perfectă siguranță; și când ea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
returneze lucrurile furate de la o doamnă în schimbul unei recompense, aceasta fiind metoda sa favorită de a înșela oamenii: Atunci când mergea doamna pe strada..., un hamal autorizat cu pălăria într-o mână se oprește lângă trăsură iar doamna, înțelegând mesajul, oprește trăsura, coboară geamul și îl întreabă pe individ: "Vrei să-mi spui ceva, prietene?" Individul nu răspunse, ci îi puse în palmă ceasul furat și toate lucrușoarele și diamantele în perfectă siguranță; și când ea s-a uitat mai bine a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
forme de practicare a sporturilor cât și de vîrsta turiștilor. Pot fi amintite astfel instalațiile de agrement general cum ar fi: săli de jocuri mecanice, parcuri de distracții, terenuri de golf și minigolf, popicării, mijloace pentru plimbări În aer liber - trăsuri, minicare, trenulețe, sănii, bărci, caiace, hidrobiciclete, vaporașe, stadioane, terenuri de tenis, cinematografe, cluburi, săli de spectacole etc., ca și unele cu un caracter de specificitate și de originalitate mai mare, cum ar fi cele pentru sporturi extreme. În toate stațiunile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a cel puțin cinci popicării și a unei instalații de bowling. f) crearea unor condiții la hoteluri - măcar În holurile acestora - pentru realizarea unor programe de agrement pe timpul serii și pe vremea rea. g) utilizarea cu mai multă insistență a trăsurilor ca mijloc de agrement și transport. Specificăm faptul că În Sinaia a existat o veche tradiție În acest sens și anume trăsurile erau parcate lîngă Cazinou, iar conducătorii lor Îndeplineau și rolul de ghizi. h) Înființarea unui club al tinerilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
realizarea unor programe de agrement pe timpul serii și pe vremea rea. g) utilizarea cu mai multă insistență a trăsurilor ca mijloc de agrement și transport. Specificăm faptul că În Sinaia a existat o veche tradiție În acest sens și anume trăsurile erau parcate lîngă Cazinou, iar conducătorii lor Îndeplineau și rolul de ghizi. h) Înființarea unui club al tinerilor, cu organizarea unor activități specifice acestei vârste În scopul declarat de a le ocupa timpul liber după ora 17. 3) Problema pîrtiilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]