40,073 matches
-
folosite pentru vânt și pentru fulgere; înțeleptul n-ar fi bătrânul pasiv, placid, lipsit de iluzii, ci acela care se avântă precum vântul și, aidoma fulgerului, lovește necruțător acolo unde e necesar." Seninătatea celui care mărturisește: "Trăiesc cu speranța că trecutul meu mă va succeda. Viitorul va rămâne în urmă, inutil." Dându-i crezare, devenim, cumva, coautori!
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
relevă adevărata vocație. Evrika! Filimon realizează că numai aici avea să se afirme ca scriitor și începe să-și traducă în viață ingeniosul proiect - acela de a reconstitui o lume depărtată, practic dispărută, dar cu păstrarea distanței istorice și restaurînd trecutul în spirit critic, oarecum ca Negruzzi în Alexandru Lăpușneanu. Locul acțiunii urma să fie Bucureștiul atît de bine cunoscut. Să nu uităm că, în secolul al XIX-lea, timpul se accelerase amețitor. Pentru tinerii de la 1862-1863, epoca fanariotă părea la fel de
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
destinul nu a scutit-o, să o determine pe poetă să se revolte în mod direct. Atunci când o face, versurile au tensiunea unui strigăt reprimat: "aș spune mereu/ și în tăcere aș spune/ și în întuneric aș spune/ și în trecut m-aș duce să spun/ rănile vechi nu s-au închis/ armele nu sunt putrede/ nici îngropate" (p. 104). Micul poem pare o replică la un catren celebru al lui Virgil Mazilescu din volumul Va fi liniște va fi seară
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
cu care își țese retorica este cel în care autorul atribuie oamenilor din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea o conștiință europeană de care aceștia duceau cu desăvîrșire lipsă. E cazul tipic al unui intelectual care astupă imaginea trecutului cu capacul unui tipar de gîndire ce este cu neputință de găsit în paradigma acelei vremi. Să spui că la 1700 oamenii nu numai că aveau o conștiință a Europei, dar că, mai mult, Europa din mintea lor era una
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
era una care încetase să mai fie definită prin trăsătura religiei unice - creștinismul - sau prin criteriul națiunilor, ci pe baza drepturilor naturale și a moralei laice înseamnă să faci ceea ce stînga franceză se pricepe de minune să facă: să deformeze trecutul în așa fel încît prezentul să pară prelungirea lui firească; să legitimeze un prezent ilegitim pe baza unei istorii aduse din condei. Unde bate Paul Hazard nu e greu de intuit: o Europă fără națiuni al cărui conglomerat amorf trebuie
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
agresivă, Vica, aflată în periodică peregrinare pe la casa respectabililor de altădată, impune în roman perspectiva savuroasă a unei mahalagioaice profitoare, obligată de sărăcie să practice un fel de vizite de curtoazie, soldate cu mici atenții (bani sau mâncare), în numele unui trecut cu câteva puncte de intersecție. Plecată dintr-o parte într-alta a Bucureștiului, Vica stă, de pildă, o dimineață întreagă la ușa casei Yvonnei Scarlat, până ce aceasta se îndură să-i deschidă târziu, pe la amiază, când crezuse că musafirul nedorit
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
s-ar mai afla prin preajmă. E "dimineața pierdută", care nu se soldează, totuși, cu un eșec, pentru că Yvonne o primește, în cele din urmă, stau la îndelungi discuții, privesc o fotografie a familiei și deschid astfel o fantă spre trecut, printr-un procedeu simplu, folosit adesea ca pretext al unei evocări. Intrarea în lumea de altădată stăruie destul de mult, și la propriu, și la figurat, pe pragul unui prezent meschin, refractar și, într-o bună măsură, chiar comic prin micimea
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
epilogul nepotului Gelu, o revenire în prezentul imediat (situat după cutremurul din 1977). De fapt, și partea a patra (cu două capitole), aflată înainte de epilog, se solidarizează tot cu această revenire în prezent, relatând stările recente a doi protagoniști ai trecutului îndepărtat. Partea a doua și partea a treia ale romanului constituie miezul propriu-zis al romanului burghez. Timpul-țintă al reconstiturii este vara anului 1916, mai precis câteva zile din august, înainte și după intrarea României în război. În centrul Dimineții pierdute
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
mijloace ale analizei psihologice, pe lângă "limbuția vulgară": dialogul, monologul interior, jurnalul intim fictiv. În sfârșit, e de reținut observația: "Modernitatea constă în multiplicarea, ca în zeci de oglinzi ce se răsfrâng reciproc, a comentariului interior datorat protagoniștilor". Tehnica glisării în trecut, o fandare grațioasă din anii 1960 până la 1900, realizează un dens epic retrospectiv, printr-un șir de mărturii și de confesiuni, printr-o alternare între istoria mare și cronica de familie (în genul lui G. Călinescu și Petru Dumitriu), relativizând
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
întîmplări fără o trimitere directă la comunism ca sistem sau ideologie, acesta oferind doar un cadru de desfășurare a acțiunii. Această delimitare mi se pare extrem de importantă pentru că ea urmează să facă diferența față de o altă serie de recuperări a trecutului pe care le datorăm în special cinematografiei germane. Filmul Good bye, Lenin! (2003) al lui Wolfgang Becker sau cel al lui Florian Henckel von Donnersmarck, Das Leben der Andren (Viața celorlalți, 2006) sunt referințe notabile în acest sens, într-o
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9279_a_10604]
-
elevi, recitând, ca într-un acces de friguri, versurile amestecate ale copilăriei lor, versuri de îmbărbătare, de dragoste de o țară cândva frumoasă. Amintite într-o altă țară, în care "telefonul devenise cea mai mare notă de plată". Teleconferință cu trecutul. Oceanul e parabola evadării, în vechea înfruntare dintre om și mare. Mai ușoară și mai dreaptă decât cea de odinioară, "pentru susținerea unui suflet neîntinat". Durerea fizică e luată ca analgezic pentru durerea morală. Merită o mențiune specială cronica întoarcerii
Oameni la apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9261_a_10586]
-
și un fel de Baedecker, albumul format din extrase din ziare înfățișînd crimele oribile care au avut loc în renumita cameră de hotel. Spectatorul ajunge să înțeleagă că nu aceste victime sunt terifiante, ci mai primejdios decît orice sunt fantomele trecutului. Scriitorul retrăiește acut moartea propriului său copil, destrămarea căsniciei sale și refugiul într-un soi de surogat al literaturii adevărate. Demonii cu care este confruntat îi sunt cunoscuți, astfel că eliberarea survine prin intervenția fostei soții, a ceea ce ține de
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
îndatoririle individului față de partid, de statul socialist, de viitorul omenirii. Religie a Cetății, din momentul în care partidul ajunge la putere, ea rămâne o religie universală în opoziție, în învățăturile ezoterice. La fel ca pozitivismul, comunismul pretinde că adună creațiile trecutului și le transmite mai departe societății care va împlini vocația umană. Se opune individualismului epocii Luminilor, dar vestește fericirea colectivă. Le refuză mila celor slabi și încrederea - mulțimilor, dar justifică edificarea socialismului prin sentimentele umanitare, iar autoritatatea necondiționată a conducătorilor
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
ajustări de atitudine (fie ele și minore), datorate decalajului dintre timpul trăirii și timpul mărturisirii. În mod evident, jurnalul este mai interesant pentru anii apropiați de 1980, când autorul își începe opera de rememorare și de reconstrucție scriptică a propriului trecut. Pentru ceea ce ne interesează în mod special din acest jurnal (anii 1977-1981, când George Macovescu a fost președinte al Uniunii Scriitorilor), nu există motive de neîncredere. Pe deasupra, faptele acelei perioade pot fi verificate de către alți protagoniști ai intrigii, adică ai
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
accente sarcastice. Daniel Vighi se aruncă în trecut ca într-un bazin, este dominat de amintiri mai vechi sau mai noi și încearcă să definească psihologia oamenilor prin prisma obiectelor din arealul lor. Horia Ursu rămâne ferm ancorat în prezent, trecutul (fie el mai apropiat, din perioada comunistă sau mai îndepărtat, moștenirea culturală a Imperiului) este adus în discuție doar prin felul în care el a modelat conștiințele oamenilor, capacitatea acestora de a interpreta evenimentele din cotidian, de a interrelaționa și
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
reprezentați de fumători corespunzând la 12,6%, deci se observă o pondere crescută a nefumătorilor care este și semnificativă statistic (p = 0). Calitatea de fumător prezintă diferențe semnificative statistic în funcție de sex, astfel bărbații fumează 17,4% sau au fumat în trecut 34,8% într-o proporție mai mare decât femeile dintre care doar 9,2% fumează și 12,3% sunt foste fumătoare (p = 0,003). Pacienții incluși în cele două studii erau dispensarizați din punct de vedere al hipertensiunii arteriale și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
numele oamenilor și ale lucrurilor, atent analizate, pot da o idee despre vechea configurație. E straniu totuși că acest tânăr atât de pasionat de trecut, de istorie, nu are nici cea mai vagă curiozitate legată de părinții lui, de propriul trecut. Nu-l interesează subiectul. În schimb, celălalt Popescu și Radu A. Grințu numai despre acest lucru discută: cum își pot regăsi și reîntregi familia? Cum pot da de urma părinților? Gelu Popescu pornește în investigații "pe teren", relatându-i apoi
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
Atunci cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile ascunse ale substanței și ale limbajului, dispare cu totul orice referent narativ, iar forma care se naște din această realație a artistului cu propriile sale instrumente este realitatea însăși, anistorică, fără trecut și fără viitor, un fel de icoană fără transcendență, adică una în transparența căreia nu intră nu se întrezărește nici o altă realitate descriptibilă. Aici, Florin Mitroi manipulează doar esențe și sugerează existențe fondatoare: cer/pămînt, întuneric/lumină, opacitate/transparență, jos
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
o stare economică precară, cel mult modestă. îl vezi venind cu traista de la piață și așezându-se la coadă, pentru completarea unui loz. El nu are nici o idee despre șansa reală de câștig, el crede că dacă a nimerit rândul trecut 4 sau 5 din cele 6 numere câștigătoare a fost la un pas de victorie și atunci merită să mai încerce. El mai crede că unele numere și unele combinații au șanse mai mari decât altele. Această mentalitate este întreținută
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
a fost de scurtă durată și coșciugul se închide deja, fără ca aceste cifre să fi fost de altminteri serios contestate." (pp. 7-8) Dacă se va continua în acestă direcție, spune Besançon, atunci istoricii vor fi părtașii unei falsificări treptate a trecutului, o falsificare din cauza căreia oamenii vor ajunge să creadă că, în secolul XX, nu a existat decît o singură mare oroare: nazismul, în vreme ce comunismul va fi trecut în categoria acelor nereușite încercări utopice despre care prudența ne îndeamnă să păstrăm
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
ca număr. Motto-ul pare foarte bine ales, oglindind lipsa de repere morale a lumii de astăzi: "Depuis que le passé a cessé de projeter sa lumiere sur l'avenir, l'esprit de l'homme erre dans l'obscurité" ("De când trecutul a încetat să-și proiecteze lumina asupra viitorului, spiritul omului rătăcește în obscuritate") (Alexis de Tocqueville) (traducerea mea, ca și cele ale celorlalte pasaje de mai jos). Un astfel de motto ar trimite cu gândul la nostalgii paseiste, dar oare
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
prezentat-o în expoziții prin toată lumea. Un neliniștitor, faustic Inorog erudit, o chagalliană Bunică și o Trăsurică amintind de Jugenstil și Viena, o Fată cu ceas (chipul - un orologiu baroc din vienezul "Muzeu al ceasurilor") și o Bufniță nepăsătoare de trecut și viitor (deși bufnița similară din grafica O altă Atenă se uită, totuși, către trecut...), câteva desene cu aer asiat (Fata cu sfera albastră, Vânătorul) sau venețian (ciclul Măștilor), precum și numeroasele "compoziții cu instrumente muzicale" (unde violoncelul, viola sau instrumentele
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
o Trăsurică amintind de Jugenstil și Viena, o Fată cu ceas (chipul - un orologiu baroc din vienezul "Muzeu al ceasurilor") și o Bufniță nepăsătoare de trecut și viitor (deși bufnița similară din grafica O altă Atenă se uită, totuși, către trecut...), câteva desene cu aer asiat (Fata cu sfera albastră, Vânătorul) sau venețian (ciclul Măștilor), precum și numeroasele "compoziții cu instrumente muzicale" (unde violoncelul, viola sau instrumentele de suflat prind viață și sugerează substratul muzical, aș spune mozartian, al desenelor Danei), toate
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
ei firești, este necesară. În ultimii ani s-a vorbit (scris) mult despre necesitatea revizuirilor și, eventual, a reconfigurării canonului literaturii române. Cartea lui Ion Pop este un exemplu despre cum trebuie întreprinsă astăzi reevaluarea operei unor scriitori dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat. Văzând dificultățile și cantitatea de muncă pe care le presupune un astfel de demers, nu putem deveni decât foarte sceptici la gândul că, în viitor, vor fi mulți cei care se vor înhăma la
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
au făcut să trecem ușor printr-un moment care mi se părea fără ieșire, fără salvare". Concluzia? "E foarte frumoasă. E mult mai frumoasă decît puteam crede după cele mai încrezătoare așteptări". Aflînd de la Cella (o altă iubită) date despre "trecutul" Zoei, încearcă brusc senzația că "fata asta admirabilă, pe care o văd atît de des, care sîmbătă după-masă a dormit în patul meu, și pe urmă, goală, făcea tumbe copilărești pe parchet, fata asta cu care aseară am fost la
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]