10,815 matches
-
Asta n-o să le-ajute cu nimic. Pe dracu’, tot ce contează e că o să aibă bani. Asta da, am strâns bani pentru ele. Își mai turnă un pahar. Sticla era aproape goală. Pune și niște apă, Îi spusei. Își turnă apă. — Știi, n-ai habar ce dor mi-e de nevastă-mea. — Te Înțeleg. Nu, habar n-ai. N-ai cum să Înțelegi. — Da’ totuși, ar trebui să-ți fie mai bine aici, la țară, decât În oraș. — Știi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mii. Pariază pe el, Jerry. Sună bine, spusei. Cum aș putea să-l bat? Nu-i nici o șmecherie. Cum aș putea să-l bat? Și dacă tot nu-l bat, de ce să nu facem niște bani din asta, nu? — Mai toarnă niște apă. — După meciu’ ăsta mă las, spuse Jack. Termin cu toată povestea. Da’ acu’ tre’ s-o Încasez. Ș-atunci, de ce să nu fac niște bani din asta? — Bineînțeles. — N-am dormit de-o săptămână. Stau treaz noaptea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și cu Nick descărcară lucrurile care erau În spatele căruței. Frank se urcase pe capră ca să bage căruța În hambar și să dezlege caii. Nick urcă scările și deschise ușa de la bucătărie. Doamna Garner făcea focul În sobă. Se opri din turnat gaz peste lemne și-și Întoarse capul. — La revedere, doamnă Garner, spuse Nick. Mulțumesc că m-ați luat. — Ei, vezi-ți de treabă, Nickie. M-am distrat de minune. — Ne face plăcere să te-avem În preajmă. Nu stai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ajunge? — E nemaipomenit. Taică-su se așeză pe un scaun lângă masa acoperită cu mușama. Umbra i se profila mare pe peretele bucătăriei. — Cine-a câștigat meciul? — Petoskey. Cinci la trei. Taică-su Îl privea cum mănâncă și cum Își toarnă lapte din urcior. Nick bău și se șterse la gură cu un șervețel. Apoi taică-su se ridică și luă plăcinta de pe un raft de deasupra. Îi tăie o felie mare. Era plăcintă cu afine. — Tu ce-ai făcut, tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nu-i bine să faci ceva prea mult timp. Lumina soarelui intra prin fereastra deschisă și făcea sticlele să strălucească. Sticlele erau pe jumătate pline. Berea făcuse puțină spumă, nu multă pentru că era foarte rece. Spuma făcea un guler dacă turnai berea Într-un pahar Înalt. Mă uitai prin fereastra deschisă la drumul albit. Copacii de lângă drum erau prăfuiți. Peste drum era un câmp verde și un râu. Malul era presărat cu copaci și mai era și o moară de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
luă sticla de coniac și Încă o farfurioară de pe tejgheaua dinăuntru și se-ndreptă cu pași mari spre masa bătrânului. Așeză farfurioara și apoi umplu paharul cu coniac. — Mai bine te-omorai, Îi spuse surdului. Bătrânul Își mișcă degetul: — Mai toarnă puțin, spuse. Chelnerul turnă În continuare, până ce coniacul se revărsă peste buza paharului pe farfurioară. Mulțumesc, spuse bătrânul. Chelnerul duse sticla Înapoi Înăuntru. Apoi se așeză lângă colegul său. — Acu’ chiar că-i beat. — Păi, se-mbată-n fiecare noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și Încă o farfurioară de pe tejgheaua dinăuntru și se-ndreptă cu pași mari spre masa bătrânului. Așeză farfurioara și apoi umplu paharul cu coniac. — Mai bine te-omorai, Îi spuse surdului. Bătrânul Își mișcă degetul: — Mai toarnă puțin, spuse. Chelnerul turnă În continuare, până ce coniacul se revărsă peste buza paharului pe farfurioară. Mulțumesc, spuse bătrânul. Chelnerul duse sticla Înapoi Înăuntru. Apoi se așeză lângă colegul său. — Acu’ chiar că-i beat. — Păi, se-mbată-n fiecare noapte. — De ce-a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Zâmbi, oprindu-se În fața unui bar care avea afară o strălucitoare mașină de cafea cu aburi. — Ce să-ți dau? Întrebă barmanul. — Nada. — Otro loco mas, spuse barmanul și-i Întoarse spatele. — O ceașcă mică, spuse apoi chelnerul. — Barmanul Îi turnă. — Lumina e foarte tare și plăcută, dar barul nu-i lustruit. Barmanul Îl privi fără să-i răspundă. Era prea târziu În noapte ca să mai aibă chef de conversație. — Mai vrei o copita? — Nu, mulțumesc, spuse chelnerul și ieși. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ieftin, până la urmă. — Nu, nu e. — Și de ce ar divorța cineva? — Pentru că i se cere asta. — Da, dar ce se cere? Pentru ca celălalt să se căsătorească cu altcineva. — Da’-i o tâmpenie. — Sunt de acord cu dumneavoastră, spuse Johnson. Chelnerița turnă În pahare. Le ridicară cu toții. — Prosit, spuse Johnson. — A votre santé, monsieur, spuse conductorul. — Salut, spuseră și ceilalți doi. Șampania avea gust de cidru dulce. — Da’ voi aveți un sistem aici, să răspundeți mereu În altă limbă? Întrebă Johnson. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Marie va checher de la bière, Îi spuse Fontan. Monsieur a soif - moi aussi. — Da, sigur, răspunse madam Fontan din camera cealaltă. Coborî și auzirăm treptele scârțâind. André citea În colțul lui. Fontan și cu mine stăteam la masă și el turnă berea În pahare, lăsând puțin pe fundul sticlei. — C’est un bon pais pour la chasse, spuse Fontan. J’aime beaucoup să trag În les canards. — Mais il y a très bon chasse aussi en France, Îi spusei. — C’est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
est nebun pour le vin. Noaptea trecută a adus puțin acasă, cel pe care l-ați băut, și a mai adus puțin din cel nou. Cel mai nou. Nu-i gata Încă, da’ a băut puțin și dimineața și-a turnat puțin În cafea. Dans son café, vous savez! Il est nebun pour le vin! Il est comme ça. În nord, de unde vin eu, nu se bea vin. Toți beau bere. Aveam o fabrică mare de bere chiar lângă casa noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la dans, băieții vin cu mașinile și așteaptă afară și pe urmă Îi zic lu’ Fontan: „Ei, Sam, vrem să cumpărăm o sticlă cu vin“, sau cumpără bere și pe urmă-și scot sticluța cu tărie din buzunar și-o toarnă În bere și beau așa. Doamne, e prima oară-n viața mea când văd așa ceva. Își pun whisky În bere. Doamne, asta chiar că nu mai Înțeleg. — Vor să li se facă rău, ca să simtă că-s beți. — O dată intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
c-o să-și aducă și prietenele și după aia se duc la dans. Bine, Îi zic. Așa că le-am făcut o cină ca lumea și când au venit se vedea că băuseră deja zdravăn. Și pe urmă Încep să-și toarne whisky În vin. Da, Doamne. „On va être malade!“, Îi zic lu’ Fontan și el zice: „Oui“. Și pe urmă li s-a făcut rău fetelor, și erau fete drăguțe, de treabă. Li s-a făcut rău chiar la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cadrul cenaclului Amprente Literare (7 antologii) și, de asemenea, am publicate poezii �n ziarul local și am făcut texte pentru muzica creștină, la Studioul Speranța din Cluj. Dedic această carte memoriei tatălui meu, Marin Constantin. Mulțumiri: Lui Dumnezeu, pentru că a turnat din cupă divină talent peste sufletul și mintea mea. Soțului meu, care m-a suplinit �n diverse activități casnice. Copiilor mei, care m-au ajutat și m-au susținut mereu. Păstorului meu, dl. Eugen Dan, care și-a lăsat amprenta
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
să-i facă ea o bucurie, o surpriză? A auzit că bunica are de gând să pregătească ceva tare bun și vrea să i vină-n ajutor. Ia o oală, pune în ea făină, cam până pe la jumătate, pe urmă toarnă puțin lapte. Cu o lingură încearcă să amestece totul. Dar, în zadar! Iar a făcut ceva rău! De necaz, începe să plângă. Nici nu bagă de seamă când bunica intră, din nou, în bucătărie. Ce-i, fetiță dragă? Degeaba încearcă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Sorina să se oprească din plâns și să-i spună ceva. Lacrimile o îneacă din nou. Bunica privește-n jur. A înțeles. O mângâie cald și cu duioșie n glas, îi spune: Liniștește-te, n-ai făcut nimica rău. Ai turnat prea puțin lapte și prea multă făină, atât. Dar, fii pe pace! dregem noi acușica! Și să vezi ce de bunătăți or să mai iasă! Într-adevăr, mâinile fermecate ale bunicii au reparat, într-o clipită, totul. Vrei să-mi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
i s-a făcut foame. I-auzi, ce gălăgie face?” Cățelul prinde cu gura toarta tuciului. Lasă, Cuțulache, lasă că ducem noi, amândoi! îi spune Sorin. Du-te, mai bine, și deschide cu laba portița de deasupra jgheabului, pe unde toarnă bunica mâncarea. Zis și făcut! Copiii au ajuns și ei lângă cotețul lui Ghiță. Așa, acum toarnă mâncarea încet, încet, să nu se verse nimic, căci purcelul e tare flămând. Poftă bună, Ghițulică! Purcelul înfulecă de zor și, după câte
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Cuțulache, lasă că ducem noi, amândoi! îi spune Sorin. Du-te, mai bine, și deschide cu laba portița de deasupra jgheabului, pe unde toarnă bunica mâncarea. Zis și făcut! Copiii au ajuns și ei lângă cotețul lui Ghiță. Așa, acum toarnă mâncarea încet, încet, să nu se verse nimic, căci purcelul e tare flămând. Poftă bună, Ghițulică! Purcelul înfulecă de zor și, după câte se pare, cu mare poftă. Iată, aproape un sfert din mâncare a dispărut din tuci. Dar, ce
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
câte o cană cu lapte fiert și câte un ou moale. Cât timp au mâncat, Sorin și Sorina n-au uitat nici de înaripatul lor prieten: i-au dat firmituri de pâine, într-o cutie mică de conserve i-au turnat lapte, așa încât, toți trei au mâncat se poate spune foarte bine. După masa de dimineață, când au apărut și Cuțulache și Motănel, au pornit-o, tuscinci, la joacă. S-au zbenguit, o vreme, prin curte. Aceasta s-a dovedit a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
dori să ți se îndeplinească dacă te-ai întâlni cu zâna bună? 4.Imaginați un dialog între brăduț și unul dintre cele patru anotimpuri. Am sădit un copăcel Gica luteș Am sădit un pomișor Și-o să crească mărișor. Apă-i torn la rădăcină Și cu var dau pe tulpină. Ca omida rea, flămândă, Pe la frunze să n-ajungă. Așa cânta Ionel în timp ce-și îngrijea pomișorul și de fiecare dată îl măsura să vadă cât a crescut. Dar într-o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aprins îi arde chipul; Un cuptor e roșul soare, Și cărbune sub picioare E nisipul. Când ajunge la fântână, Jos pe-o pajiște săracă Pune-odorul ei. Din mână Saltă cumpăna bătrână Și se pleacă. Scârțâind, din nou ea crește. Mama toarnă cu tot zorul Apă-n pumni, și se grăbește La copil și-i răcorește Obrăjorul. Bea apoi și ea pe fugă. Merge iarăși după asta La copil și-i dă să sugă; Frânt-apoi, pe-o buturugă Stă nevasta. Și e
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
intensă, mai întunecată.” (Ion Simionescu) Cerințe: 1. Citiți textul și împărțiți-l pe fragmente. Subliniați expresiile frumoase. 2. Scrieți ideile principale. 3. Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a ortogramelor. 4. Scrieți enunțuri folosind sensul expesiilor: a pune la cale, a turna cu găleata, cu capul în nori. 5. Povestiți în scris textul. Marea Neagră 1. Citiți textele și aflați mai multe despre mare. Notați tot ce ați aflat. “ Marea, această puternică personalitate pe care românul încă nu o cunoaște, are o misterioasă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
agresiv, așezare, a decerna, iluștri, faimă. Ulița copilăriei Ionel Teodoreanu (fragmente) „Ulițile de căpetenie ale târgului au slujitorii lor: măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își potrivește părul cu vrăbii; și chipul ei firesc e. Trufașe de numele lor, celelalte uliți au silit porțile caselor să li-l învețe și să li-l rostească statornic. Și porțile, cu guri de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Wendy s-a apucat grăbită să-și facă Însemnări În jurnal. Bennie a făcut repede o schiță cu Întreaga scenă. Domnișoara Rong le-a explicat cu voioșie că așa „frământau“ noroiul ca să fie cât mai moale și să-l poată turna În forme. Iar bivolul era legat la ochi ca să nu-și dea seama că se Învârte În cerc. Toți cei doisprezece excursioniști nu-și mai puteau lua ochii de la nefericitul bivol Învârtindu-se În cercul lui sisific. Înc-o dată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din mână ca să-i atragă atenția Marlenei, iar ea Îi răspunse cu entuziasm. Erau ca două turturele bătând din aripi. Mesajul era clar: aceea urma să fie noaptea cea mare. O jumătate de oră mai târziu, În Sala Mare, Heinrich turna șampanie În pahare de plastic. Pentru plăcere și frumusețe, pentru noi prietenii și amintiri care durează, spuse el cu căldură. Acum urma să le dea nume de alint: „marele nostru conducător de grup“, „distinsa noastră doamnă“, „iubitorul nostru de natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]