4,931 matches
-
frontul de Vest, contraofensiva franceză condusă de mareșalul Foch, sprijinit de generalii Pétain, Haig și Pershing, a rupt frontul german până la linia Siegfried, răsturnând decisiv situația: Germania zăcea la picioarele învingătorilor, iar Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia își acceptau soarta cu umilință. Din vara anului 1918 se prefigura prăbușirea: în 18 iulie 1918, la o zi după ce ultima ofensivă germană a eșuat, a început o nouă ofensivă a Antantei. În Lorena, ofensiva franceză avea drept obiectiv invadarea Germaniei 502. Mareșalul Foch dispunea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
național-socialiștilor. XII. CONFERINȚE ȘI TRATATE. MARȘUL (NE)FORȚAT SPRE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Politica de conciliere a fost rezultatul unei lenevii a minții, și nu a unei imoralități politice. 1. Conferințe și tratate. Germania, conciliatorii și sfârșitul Societății Națiunilor "De umilința de la Versailles și de rușinea Republicii de la Weimar ține neputința militară"599: acest slogan pare să fie cel mai potrivit pentru a indica o realitate: echilibrul sistemului Tratatelor de la Versailles era fragil, iar mari juriști germani, între care celebrul Carl
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Tulcea. Îi spunea Mână-de-Fier. Era cel mai bun. L-am bătut. Eu am mers pe legitimația celui bolnav. Am luat Mănușa Deltei pe numele lui. Mă folosea antrenorul pe mine pentru cei care nu puteau. Era posibil atunci." "Nu suportam umilința" Statutul de tânăr fără identitate l-a influențat puternic pe Vasile Dănăilă, alias Lazăr Marian. Creștea concomitent în el un fel de pornire contra celor care făceau nedreptăți și pentru rezolvarea dilemelor folosea principalul argument: pumnii. "Începusem să mă bat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un sergent pusese ochii pe mine și mi-a cerut să spăl canțarolele. Nu spăl nimic! Să spăl WC-ul cu periuța de dinți! Cum să fac eu așa ceva? L-am bătut și pe caporal și pe sergent. Nu suportam umilința." Pe la 15 ani, era neîntrecut la barbut. "Alba-neagra" o învață mai târziu. "Profesorul" cel mai bun i-a luat toți banii pe care-i câștigase la vopsit macarale în Portul Constanța: 300 de lei. "Aș fi vrut să mă răzbun
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca apoi să cumpere sau nu. A cam trecut perioada jocului de-a hai să ne prefacem și a tacticilor prin care se exercita o oarecare presiune. Vânzarea deschisă le permite femeilor inclusiv să verifice prețul produselor fără să îndure umilința de a întreba un vânzător. Eliminând presiunea exercitată de prețul de pe etichetă, magazinele de cosmetice ar trebui să vândă mai multe produse. Acestea sunt caracteristicele generale ale modului cum fac femeile cumpărături, aspectele fundamentale care încă se mai aplică (și
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
vadă ce este la raft, înainte de a cumpăra. După ce au ales și au obținut aprobarea unui juriu format din cei de o vârstă cu ei, se întorc cu mama și tata și încheie rapid tranzacția, ca nu cumva să riște umilința de a fi văzuți în public cumpărând haine alături de purtătorii lor de grijă. Asta nu înseamnă oare că băncile și comerțul în general s-ar putea descurca mult mai bine în prestarea de servicii către tinerii cumpărători? Ce-ar fi
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
a onorat cu domnia acestei țări, apoi ne-am dus acolo cu mitropolitul Anastasie și cu toți boierii noștri,mari și mici, și văzând chiar și piatra, unde domnul Alexandru s-a plecat în fața Sfântului, ceea ce ne-a mișcat spre umilință și noi aceasta cu tărie am redăruit-o Sfântului Ioan cel Nou și pentru aceasta...am întărit și am acordat încuviințarea să se poată așeza acolo un sat de 20 de țărani. Care țărani să fie scutiți de contribuție și să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
existat o cheie. Aveam treabă și voiam să mă protejez. Să rămân numai cu el, corpul meu. O istorie întreagă, deși comună, fuseserăm diferiți. Iar cel rău fusesem eu. Călău intolerant, arogant, guraliv, trădător, în timp ce el era modest, plin de umilință, răbdător, mut, fidel ca un cal. Am crezut mereu că cel care este sunt eu. Nu, tot timpul cel care era a fost el. Dar a tăcut tot timpul. Fidel ca un cal. Venise momentul ca trufașul călăreț să-și
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
provocarea venind instantaneu: "țara noastră, Israel, vorbește și sufletului dumitale? Și am în vedere nu atât țara antică, leagănul marilor credințe, ci țara de azi, în care trăiesc cei până nu demult fără țară, de aceea supuși în trecut tuturor umilințelor și disprețului celorlalți". Răspunsul vine în aceeași linie tipică întregii existențe post-convertire a lui Steinhardt. E din nou o apologie a ortodoxiei și o mărturisire a "îndrăgostirii mele crescânde de neamul românesc, de ce se numește fenomenul românesc și de Biserica
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
piatră și udați cu gălețile de apă înghețată. Lături de dat la porci erau aruncate pe jos, înaintea deținuților înfometați de zile întregi. Cu mâinile legate la spate, erau forțați să lingă acele zoaie. N-am fost cruțați de nicio umilință, oricât de înjositoare. În multe închisori oamenii au fost constrânși de torționari să înghită excrementele și să bea urină...Condamnații erau siliți să cânte imnuri care proslăveau unele forme de perversiune sexuală pe melodii ale liturghiei ortodoxe. Nu-mi închipuisem
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
într-o parohie, pentru membrii acesteia, ci au fost rostite de pastor (în primul rând) pentru a-i servi sieși. Sunt predicile celui scuipat în gură, ale celui pe fața căruia urinează un gardian, ceea ce face ca doar menționarea acestor umilințe scatologice într-un volum de predici să-i scandalizeze pe unii. Este greu în aceste condiții să te aștepți la o reacție cuminte, dogmatică, rațională a predicatorului. Acesta însuși mărturisește, cu un curaj ce-l caracterizează: "Creștinismul meu nu este
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Wurmbrand trece dincolo de aceste controverse. El rămâne, în ciuda celor menționate mai sus, una dintre figurile însemnate ale anticomunismului românesc. Este vocea ce protestează împotriva îngenunchierii cultelor în 1945 în cadrul Congresului cultelor, este cel ce îndură cu demnitate torturile și umilințele celor 14 ani de detenție în închisorile comuniste, este, mai presus de orice, cel care se roagă la mormintele foștilor săi torționari, conștient fiind că singurele arme infailibile sunt iubirea și iertarea. Capitolul XIII Steinhardt, Frossard, Wurmbrand Am scris încă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Pascal Bentoiu, să se stabilească în București, pe strada Maior Coravu, într-un bloc cu garsoniere, unde a locuit împreună cu soția sa până la dispariția sa fizică din anul 1988. Acest om, această personalitate a Olteniței, de o tenacitate extraodinară, suferind umilințe și chiar neavând mijloace de subzistență a trăit 99 de ani, niciodată n-a făcut paradă de greutățile și vicisitudinile prin care a trecut. Anexez documente autentice, care au aparținut doctorului Constantin Deculescu. Mulțumesc doamnei Annie Bentoiu, fiica doctorului Constantin
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
vor naște în subteran două mișcări a căror sursă este de asemenea religioasă. Prima dintre acestea derivă din sistemul Milliyet-ului, pe care otomanii l-au aplicat secole de-a rîndul populațiilor cucerite. În schimbul plății unui tribut și numeroaselor servituți și umilințe, turcii le acordau acestora autonomie administrativă și confesională pe bază națională dar nu și teritorială. Grecii erau conduși chiar de se-meni de-ai lor, coreligionarii lor români, de către boieri români ortodocși, și așa mai departe. Adesea, efectul pulverizării religioase
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la modul în care erau guvernate decît la cadrul acestei guvernări. În afară de polonezi, finlandezi și baltici, popoarele tine-relor state de după 1918 nu au fost afectate prea mult de un resentiment colectiv care le-ar fi putut determina să dorească spălarea umilinței unui eșec istoric, vizavi de un alt popor sau de o supunere a acestuia. Masaryk și Bénès nu se înșeală nici ei în legătură cu aceasta, fiindcă ezită mult timp dacă să adopte o strategie a separatismului și nu fac acest pas
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pînă la invadarea Abisiniei, în 1935, luîndu-și apoi în 1938 expresia oficială a unui rasism antisemit imitat doar de Germania nazistă. Cît despre aceasta din urmă, după 1933 era evident faptul că a cedat nu numai dorinței de revanșă față de umilința înfrîngerii din 1918 ci și unui cult al sîngelui ce exprima un naționalism etnic nu atît cultural cît psihic. Această componentă rasistă nu avea prea mult a face cu ideologia lui Herder. Pentru Herder, comunitatea de limbă era aceea care
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ilustrat de către Jonathan Swift, reușește să desprindă Parlamentul de la Dublin de sub tutela celui de la Westminster, el nu corespunde așteptărilor masei de locuitori ai insulei. Mai mult decît atît, autonomia căpătată de către burghezia anglicană nu face decît să-i arate dimensiunea umilinței sale înscrise în dispariția propriei elite și în reculul limbii celtice care, alungată din oraș, se vede redusă la condiția unui idiom țărănesc. În acest context de neputință, se va produce în 1798 mișcarea "irlandezilor uniți" sub conducerea lui Wolfe
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
potolească mânia zeiței? Cât despre mine, am întârziat eu oare să aduc ofrandă? [Dimpotri vă], m-am rugat zeilor, am adus jertfele cuvenite zeiței." (r. 51 sq.) Din copilăria sa, omul drept s-a străduit să înțeleagă gândirea zeului, cu umilință și pietate a căutat-o pe zeiță. Totuși "zeul mi-a adus lipsă în loc de bogăție" (r. 71 sq.). Dimpotrivă, nelegiuitul și necredinciosul a strâns bogății (r. 236). Mulțimea laudă vorbirea omului meșter în ucideri, dar înjosește pe cel umil, care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Ipu-wer; traducere de John Wilson, ANET, pp. 441-444; Erman-Blackman, The Ancient Egyptians, pp.92sq. De la epoca de piatra la Misterele din Eleusis Unul din regii aceleiași perioade a compus un tratat pentru fiul său Meri-ka-re. El își recunoaște cu umilință păcatele: "Egiptul luptă chiar în necropole. Și eu am făcut la fel!" Nenorocirile țării "au avut loc din cauza faptelor mele, și am luat cunoștință (de răul pe care 1-am făcut) numai după ce 1-am săvârșit". El recomandă fiului său
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al Doilea Război Mondial - justifică aceste imagini, ele însă rămân și în lirica ulterioară ca semn al unui spațiu coșmaresc în care poetul este prins). Gradația, acumularea de detalii, sunt prezente și aici pentru a întâri ideea de inutilitate, de umilință: "Noi dragostea, noi pietrele, noi focul (...)// Noi pietrele durerii unanime (...)// ...noi lacrimile, vezi, și nebunia/ pe lângă-aceste lucruri în genunchi" (Lucruri în genunchi). Structurile nominale, eliptice accentuează senzația de claustrare, de închidere în limitele unui orizont al tragicului. Se trece
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dubla astfel încercările de reluare a legăturilor poeziei cu realul prin impunerea banalului. Ne amintim astfel și de Dimitrie Stelaru care declama în Înger vagabond "Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea/ Noi n-am avut alt soare decât Umilința". Viața sa cu accente boeme își află și ea locul în poezie, mizeria existenței cotidiene estompează accentele lirice chiar și în textele care au în centru o figură feminină: "În dimineața aceasta m-am trezit lângă Maria-Maria/ Pe scândurile patului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la începutul secolului XX) vor așa ceva. Pentru ei somnul, uitarea sînt mai importante, decît pentru inșii normali. Și ce anume vrea să uite autorul Plumbului? Se pot da multe răspunsuri, nici unul însă foarte sigur. E vorba doar de ratări, eșecuri, umilințe, mizerii? Cum se vede din primul exemplu, uitarea e, la el, voluntară și are frecvența unui exercițiu periodic. Ce fel de uitare? Uitarea care ușurează, l’oubli apaisé, sau cea care convoacă neantul? Și una, și alta. Totuși ea nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetului, un om ce se frămîntă pentru păcatele sale și ale lumii în care trăiește. Bacovia e religios întrucît, la fel ca Psalmistul, nu-și uită greșelile, slăbiciunile, nimicnicia. El ilustrează mai pregnant decît oricare dintre contemporanii săi ce înseamnă umilința: să te consideri aproape tot timpul vinovat, să privești în jos apăsat de remușcări, să eviți lumea fără a o urî. Din neliniștile sale, mai ales din cele legate de moarte, se ivesc elanurile de a se adresa divinității: „Dacă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost construit astfel. „Temperamentul”, boala, șomajul și, nu în ultimul rînd, jocul de-a poezia îl plasează, în chip fatal, de partea anormalității. Un altul ar fi tras din asta o superioritate. El, din contra, își recunoaște condiția cu umilință și acceptă consecințele. Chiar dacă odată e tentat să-i ironizeze pe cei care au abandonat poezia pentru a se face „oameni de treabă”, nu lasă nicicum să se înțeleagă că a fi poet e mai important și mai bine. Căci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sfidează „idealul” și crede în „evanghelia banului”. Marginalizarea scriitorului nu mai e o chestiune teoretică, ci o realitate imediată. Poet, prozator, dramaturg, critic și istoric literar, el a început deja să simtă rigorile „cercului barbar și fără sentiment”, „humorul” guvernanților, umilința de a umbla cu pantahuza. în Bacovia e, însă, și calea de a depăși aceste dureri: respectul vocației. „Poet, și solitar...” II Vineri 19 decembrie 1986, la Europa liberă, Ștefan Baciu, poetul din Brașov ajuns profesor în Honolulu, unde scoate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]