4,070 matches
-
medico-sanitare, componentă de sistem aparent pasiv-statică, dar cu un important rol de întreținere a corpului social activ. Sub raportul contribuției la configurarea potențialului teritorial, infrastructurile critice reprezintă o componentă esențială prin distribuția și densitatea teritorială, parametrii tehnico-calitativi și dimensional cantitativi. Valențele strategico teritoriale derivă din gradul de echipare a teritoriului cu rețele ale infrastructurilor critice, în calitatea lor de suport al activităților vitale și funcțiilor de relații prin care o entitate teritorială își structurează hinterlandul de existență și de interese regionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
4.1.1. Infrastructurile sistemelor de transporturi și comunicații - rețeaua sangvină a teritoriului Pentru o regiune mediană de triplu racord intercontinental cum este spațiul arabofon, sistemele de transporturiși comunicații reprezintă componenta principală a domeniului infrastructurilor critice. Particularitățile repartiției spațiale și valențele funcționale ale tuturor subsistemelor componente (rețelele rutieră, feroviară, navală, aeriană, de transporturi speciale și de telecomunicații) concură la definirea rolului lor de duble sisteme de racord, între trei continente (Europa, Asia, Africa) pe de o parte și între două bazine
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
transsahariene sau transarabice: trecerile frontaliere ale unor drumuri dintre Libia și Ciad, dintre Algeria, Niger și Mali, dintre Arabia Saudită și Yemen, dintre EmirateleArabe Unite și Sultanatul Oman. De asemenea, o serie dintre drumurile deșertice de acest tip comportă și anumite valențe strategico-militare folosite ca atare de autoritățile statelor respective. Spre exemplu, șoselele nepavate dintre Algeria și vecinii săi Niger și Mali sunt folosite nu numai de bandele triburilor locale înarmate ce jefuiesc localitățile din sudul Algeriei, ci și de forțele armate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a frontierei este un indicator ce dă măsura direcțiilor prioritare de racord spațial extern avute în vedere, pe termen lung, de autoritățile fiecărui stat (fig. 98). Dyadele frontaliere cu un număr mare de puncte rutiere de trecere definesc de fapt valențele de interes în raport cu spațiile exterioare limitrofe, dar și ale respectivelor spații externe în raport cu lumea arabă. Astfel, dyadele frontaliere cele mai permeabile din punctul de vedere al accesului rutier sunt cele siriano-turcă, israeliano-cisiordaniană și algerianotunisiană,străbătute fiecare de câte 9 căirutiere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și numai 2 puncte presupun dificultăți de tranzit din cauza diferenței de ecartament, respectiv unul din cele două puncte de trecere dintre Algeria și Tunisia și punctul de trecere de pe linia sudanezo-Eritreană, ambele inoperabile de altfel, datorită condițiilor tensionate locale. D. Valențele de racord extern ale rețelei feroviare Gradul de conexiune externă pe calea ferată este exprimat pe de o parte prin raportul dintre lungimea rețelei ferate a unui stat și numărul punctelor feroviar-frontaliere, iar pe de altă parte prin relația dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în 1869, rutele maritime ce traversează spațiul arab au devenit tot mai solicitate, iar infrastructurile portuare din regiunile adiacente au fost dezvoltate de europeni, de data aceasta în calitate de puncte de sprijin strategice în lungul noii rute deschise de canal. Aceste valențe geostrategice au rămas în vigoare până astăzi, când ruta în cauză asigură principala legătură comercială dintreAsia și Europa și reprezintă unul din principalele trasee de pe Glob de “afluire” a hidrocarburilor. În atari condiții, periferiile litorale arabe constituie importante aliniamente strategice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
34,3%), în ciuda faptului că statele arabe asiatice (în special bogatele petromonarhii din Golful Persic) dispun resursele necesare și de deschiderile maritime largi, care le-ar fi permis construirea unor amenajări portuare mai numeroase și de anvergură mai mare. În virtutea valențelor istorice de racord și interfață ale lumii mediteraneene, în aria nord-africană, spre deosebire de peninsula arabă, existau încă din perioadele anterioare infrastructuri portuare, care au trebuit doar modernizate și adaptate exigențelor modernității. Cele mai dotate state din acest punct de vedere sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de porturi din pauperele state vest-sahariene (Mauritania, Sahara Occidentală), se traduce printr-o valoare de 245 km. de coastă marină ce revine unui port din această regiune, valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de transport pe ansamblul spațiului arabofon (IC) are valoarea 456, calculată pe baza valorilor de potențial al fiecăreia dintre cele șase subsisteme de infrastructuri și nu prin însumarea valorilor totale de potențial pentru fiecare stat. Astfel, mărimea obținută dă măsura valențelor de echipare teritorială cu infrastructuri de transporturi la nivelul unității regionale arabe (Tabelul nr. 78). Potrivit valorilor componente ale IC, rețeaua rutieră este infrastructura care echipează cel mai bine domeniul arabofon, contribuind cu peste o cincime la configurarea potențialului total
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
43%), slab echipată, dar utilizabilă în interiorul continentului. Spațiul arabofon a împumutat parțial câteva dintre caracteristicile fiecăruia dintre spațiile la întretăierea cărora se află: preeminența potențialului rețelei rutiere este relativă (21,9%), în timp ce infrastructurile navale, aeroportuare și de telecomunicații dispun de valențe de potențial egale (17,8%). Distribuția valorilor de potențial în interiorul domeniului arabofon relevă de asemenea, mari diferențieri spațiale. Se conturează câteva areale de potențial ridicat, diseminate printre ariile cu valențe reduse ale infrastructurii de transporturi (fig. 123, Tabelul nr. 79
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
9%), în timp ce infrastructurile navale, aeroportuare și de telecomunicații dispun de valențe de potențial egale (17,8%). Distribuția valorilor de potențial în interiorul domeniului arabofon relevă de asemenea, mari diferențieri spațiale. Se conturează câteva areale de potențial ridicat, diseminate printre ariile cu valențe reduse ale infrastructurii de transporturi (fig. 123, Tabelul nr. 79): spațiile cu potențial ridicat al infrastructurilor critice de transport cuprind teritoriile statelor cu valori ale indicelui IC peste 70 de unități. Sunt arealele cele mai bine deservite de rețelele de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
către Sud (Africa subsahariană). Avem un desen spațial ce reliefează pe de o parte rolul și locul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele de racord ale spațiului arabofon în ansamblul său, față de ansamblurile teritoriale învecinate. Astfel, domeniul arabofon în întregul său, prin valoarea indicelui de potențial militar (M=8,9), apare drept o arie intermediară de putere relativ modestă, ce asigură o poziție
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
militare, capacitățile tehnico militare, bugetele destinate apărării) constituie niște mărimi asociate numaidecât statelor independente și suverane, astfel că pentru entitățile cu statut politicojuridic special (Sahara Occidentală, Teritoriile palestiniene) nu a fost estimată valoartea indicelui M. După cum am văzut, singurul stat cu valențe de putere militară regională din spațiul arabofon a fost și a rămas Egiptul, care și-a configurat acest atribut în urma unei politici foarte flexibile, pragmatice și volatile dusă de autoritățile egiptene. Inițial, Egiptul și-a adjudecat statutul de putere militară
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
148 state) sunt state periferice cu potențial militar de importanță locală, 2 sunt puteri militare regionale, iar restul de 18 entități statale au un potențial militar nul (nu dispun de forțe armate). Invers spus, puterile militare regionale au, de regulă, valențe de state-pivot sub aspect geopolitic, cu excepția a 2 dintre ele (Coreea de Nord și Pakistan), ce aparțin spațiilor periferice, iar entitățile cu potențial de forță nul aparțin în totalitate arealelor periferice. Încadrarea statelor arabofone în diagrama specificată, reliefează apartenența lor la următoarele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cazurile Uniunii Europene (ce reprezintă 21,8% din comerțul spațiului arabofon, în timp ce lumea arabă participă cu numai 7,3% în economia comerțului U.E.) și S.U.A. (12,3% din comerțul arab, dar numai 5,8% din comerțul S.U.A.), aspecte ce particularizează valențele de spațiu intermediar al domeniului arab, respectiv de periferie de aprovizionare cu resurse energetice. Ponderea superioară în comerțul lumii arabe a puterilor economice dezvoltate (U.E., S.U.A., Japonia și R.P. Chineză) față de ponderea lumii arabe în comerțul acestor puteri, este o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
dintre părțile implicate în conflictele interne din Sudan, Ciad, Sahara Occidentală, Mauritania. B. Geografia prezenței militare străine în spațiul arabofon - proiectul intereselor asumate Spre deosebire de asistența financiar-militară, prezența militară străină se caracterizează printr-o mult mai mare vizibilitate în câmpul geostrategic, având valențele unor repere teritoriale în jalonarea hinterlandurilor regionale de influență și interese economico militare. Fără a avea pretenția definirii exhaustive a noțiunii de prezență militară străină, vom lua în considerare în demersul nostru totalitatea infrastructurilor militare străine amplasate pe teritoriul statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și militare Veșnic situat în postura de limes la periferia unor blocuri teritorial-geopolitice, spațiul arabofon pare că s-a obișnuit cu acest rol de periferie intermediară pe care, în timp, a învățat să și-l asume și să-i folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și se amplifică tendința începută în epoca antebelică, dar în parametrii noii situații tensionate a lumii bipolare și în condițiile apariției câtorva noi actori pe scena raporturilor de interese în regiune. Practic, abia acum lumea arabă își ia în serios valențele geopolitice derivate din așezarea sa în perimetrul Rimland-ului circumeurasiatic, în aria căruia au fost externalizate stările conflictuale ale războiului rece. Este una din realitățile regionale care a venit să confirme o dată în plus tezele afirmate de teoriile geopoliticii clasice ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
al poziționării lor printr-o discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană în "de stânga", "de dreapta", "de centru" etc. conform unei taxonomii puerile, de clasa a cincea gimnazială. O "taxonomie" fără vreo valență epistemologică! Un fel de dogmatism intelectualo-politic "pictează" autorii și artiștii dintr-o societate în funcție de aderența sau rezistența la vreo ideologie oficială sau dominantă. După 1800, acest principiu al reprezentării în politică și cunoaștere! a devenit dogma muncii intelectuale. Între aceste
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și nu este "mereu ceva care vizează, în mod răutăcios, insidios și agresiv, indivizi, lucruri, situații"190 decât în cazul unor vestiți universitari (timișoreni și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și dispute ideologice. În acest caz, avem ceea ce Popper numea mizerie a istoricismului. Există ceva insidios
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, pp. 187-200. Maner, Hans-Christian, "Liberalismul german și cel românesc: o abordare comparativă", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații istorico-politice, Editura Pim, 2010, pp. 135-142. Manoilescu, Mihail, "Neoliberalismul", în "Doctrinele partidelor politice", București, Editura Garamond, f.a. Michelson, Paul, E. "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații istorico-politice, Editura Pim, 2010, pp. 135-142. Manoilescu, Mihail, "Neoliberalismul", în "Doctrinele partidelor politice", București, Editura Garamond, f.a. Michelson, Paul, E. "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații istorico-politice, Editura Pim, 2010, pp. 143-151. Mihălcescu, Irineu, Francmasoneria. Teologia luptătoare, București, 1941. Milza, Pierre, Berstein, Serge, Istoria secolului XX, vol. I, traducere de Marius Ioan, București, Editura All, 1998. Moisuc, Viorica, ""Privire repede" asupra politicii externe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
op. cit, pp. 70-72; Al. Radu distinge între variantele neoliberalismului: liberalism nostalgic, liberalism organizat și liberalism social. Al. Radu, op. cit, p. 87. 296 Paul E. Michelson, "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene . Considerații istorico-politice, Editura Pim, Iași, 2010, pp. 143-151. 297 Hans-Christian Maner, "Liberalismul german și cel românesc: o abordare comparativă", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații istorico-politice, Editura Pim, Iași, 2010, p. 141. 298
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene . Considerații istorico-politice, Editura Pim, Iași, 2010, pp. 143-151. 297 Hans-Christian Maner, "Liberalismul german și cel românesc: o abordare comparativă", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații istorico-politice, Editura Pim, Iași, 2010, p. 141. 298 Hans-Christian Maner, "Depre elite și partide politice din România interbelică și importanța lor pentru conștiința istorică românească și europeană", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și tragică a vieții”). A deschis, de altfel, mai multe expoziții cu desene satirice, atrăgându-și prețuirea deosebită a lui Tudor Arghezi. Iar spectacolele pe care le-a montat poartă amprenta unui fel al său de a vedea, dominat de valențele plasticității. Intervențiile lui, de un radicalism ce nu se dezminte, apar în „Universul literar”, „Lumea” (Iași) „Opinia”, „Manifest”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Democrația”, „România”, unde a fost redactor și director tehnic, „Lumea”, „Veac nou”, „Jurnalul de dimineață”, „Teatrul” (Iași), „Rampa”; sporadic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]