17,513 matches
-
dată este: cât va contribui venitul la variația calității percepute a vieții, dacă influența celorlalți factori asociați cu venitul este controlată? Tehnicile analizei multiple de regresie ne oferă o posibilitate empirică de a opera asemenea diferențieri. Ele stabilesc contribuția unei variabile cauză în explicarea variabilei efect în condițiile în care contribuția celorlalte variabile cauză considerate în analiză este controlată. Prin acest tip de analiză se „purifică” influența fiecărui factor determinant de contaminările celorlalți. Figura 2.2 redă contribuția a șapte factori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nivel școlar, poziție ierarhicăetc.), venitul aduce o contribuție semnificativ mai ridicată la explicarea calității percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta corelația simplă (+0,06). Nivelul școlar influențează puternic negativ, fapt care iese în evidență mai pregnant controlând celelalte variabile. De aici derivă și o altă problemă, referitoare la completitudinea listei cauzale; factorii cauzali incluși într-o anumită listă ne dau o explicație cvasicompletă a fenomenului efect sau este nevoie să mai includem și alți factori? O tehnicăuzuală pentru estimarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alți factori. În legătură cu acest aspect, Traian Rotariu (1980) aduce câteva precizări interesante. El consideră că doar în cazuri excepționale (de regulă, în cazuri foarte simple, banale) putem alcătui liste de factori determinanți care, împreună, pot explica întreaga variație a unei variabile. O asemenea aspirație ar putea fi considerată chiar a izvorî dintr-o înțelegere mecanicistă a vieții sociale. Sociologul român estimează că, în acest sens, o corelație multiplă de 0,50 în multe situații poate fi considerată un succes explicativ. Lanțuri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să definim un lanț cauzal canonic: acesta începe fie cu o decizie, fie cu un fenomen social important, un proces global, un parametru structural al organizării sociale în care se originează un proces cauzal care, trecând printr-o mulțime de variabile intermediare (efecte cauză), duce în final la variabila efect. Atât multicauzalitatea, cât și dispunerea procesului determinativ sub forma unui lanț cauzal pun cu claritate în evidență faptul că explicația cauzală nu poate fi redusă nici pe departe la un enunț
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fenomen social important - efectele industrializării, ale urbanizării, ale revoluției științifice și tehnice. Ca structură, cele două tipuri de teorii sunt similare; ele diferă doar ca orientare. În cele ce urmează ne vom opri asupra teoriilor cauzale centrate pe fenomenul efect. Variabilele cauzale abstracte sau endogene sunt acele variabile care au o influență cauzală directă, nemijlocită, simplă asupra variabilei de explicat. Ele se referă la cauzele generale ale respectivului fenomen, acționând în orice context particular. Din acest motiv le-am numit variabile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale revoluției științifice și tehnice. Ca structură, cele două tipuri de teorii sunt similare; ele diferă doar ca orientare. În cele ce urmează ne vom opri asupra teoriilor cauzale centrate pe fenomenul efect. Variabilele cauzale abstracte sau endogene sunt acele variabile care au o influență cauzală directă, nemijlocită, simplă asupra variabilei de explicat. Ele se referă la cauzele generale ale respectivului fenomen, acționând în orice context particular. Din acest motiv le-am numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de teorii sunt similare; ele diferă doar ca orientare. În cele ce urmează ne vom opri asupra teoriilor cauzale centrate pe fenomenul efect. Variabilele cauzale abstracte sau endogene sunt acele variabile care au o influență cauzală directă, nemijlocită, simplă asupra variabilei de explicat. Ele se referă la cauzele generale ale respectivului fenomen, acționând în orice context particular. Din acest motiv le-am numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul de „endogen” pentru a sugera că aceste variabile fac parte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Variabilele cauzale abstracte sau endogene sunt acele variabile care au o influență cauzală directă, nemijlocită, simplă asupra variabilei de explicat. Ele se referă la cauzele generale ale respectivului fenomen, acționând în orice context particular. Din acest motiv le-am numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul de „endogen” pentru a sugera că aceste variabile fac parte organică din teoria generală a fenomenului de explicat și sunt interioare acesteia. Fiind simple, directe, relațiile dintre variabilele cauzale abstracte și variabila de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
simplă asupra variabilei de explicat. Ele se referă la cauzele generale ale respectivului fenomen, acționând în orice context particular. Din acest motiv le-am numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul de „endogen” pentru a sugera că aceste variabile fac parte organică din teoria generală a fenomenului de explicat și sunt interioare acesteia. Fiind simple, directe, relațiile dintre variabilele cauzale abstracte și variabila de explicat sunt universale, putând fi formulate ca legi cauzale. Ele reprezintă enunțuri teoretice fundamentale ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest motiv le-am numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul de „endogen” pentru a sugera că aceste variabile fac parte organică din teoria generală a fenomenului de explicat și sunt interioare acesteia. Fiind simple, directe, relațiile dintre variabilele cauzale abstracte și variabila de explicat sunt universale, putând fi formulate ca legi cauzale. Ele reprezintă enunțuri teoretice fundamentale ale teoriei explicative. Variabila de explicat (efectul) împreună cu variabilele endogene și cu enunțurile (legile) cauzale care descriu relațiile dintre ele formează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul de „endogen” pentru a sugera că aceste variabile fac parte organică din teoria generală a fenomenului de explicat și sunt interioare acesteia. Fiind simple, directe, relațiile dintre variabilele cauzale abstracte și variabila de explicat sunt universale, putând fi formulate ca legi cauzale. Ele reprezintă enunțuri teoretice fundamentale ale teoriei explicative. Variabila de explicat (efectul) împreună cu variabilele endogene și cu enunțurile (legile) cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organică din teoria generală a fenomenului de explicat și sunt interioare acesteia. Fiind simple, directe, relațiile dintre variabilele cauzale abstracte și variabila de explicat sunt universale, putând fi formulate ca legi cauzale. Ele reprezintă enunțuri teoretice fundamentale ale teoriei explicative. Variabila de explicat (efectul) împreună cu variabilele endogene și cu enunțurile (legile) cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fenomenului de explicat și sunt interioare acesteia. Fiind simple, directe, relațiile dintre variabilele cauzale abstracte și variabila de explicat sunt universale, putând fi formulate ca legi cauzale. Ele reprezintă enunțuri teoretice fundamentale ale teoriei explicative. Variabila de explicat (efectul) împreună cu variabilele endogene și cu enunțurile (legile) cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizeze aceste scopuri prin mijloacele ilegitime) și totodată are acces (oportunități) la mijloacele ilegitime de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu existența mijloacelor legitime de atingere a scopurilor nu pot produce un comportament deviant. Să presupunem că această teorie a comportamentului deviant este corectă și completă, totodată: toate variabilele endogene sunt incluse în ea. Să observămcă, prin formularea sa, ea este o teorie universală, aplicabilă în orice context social particular. Structura sa este următoarea: a) Variabile: b) Enunțuri teoretice (legi): Teoria calității vieții. Când, împreună cu un grup de colegi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca pe un concept evaluativ: rezultatul evaluării condițiilor de viață, a „stării vieții” prin prisma unor criterii de valoare (sistemul de necesități și aspirații al fiecărei persoane). Pornind de la o asemenea definire a calității vieții, apar două categorii distincte de variabile cauzale abstracte: a) variabilele referitoare la starea vieții, la condițiile de viață și b) variabilele referitoare la necesitățile, aspirațiile persoanelor - configurația necesităților și nivelul de aspirații. Pe această bază se pot formula o seri de legi abstracte, universale ale variației
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evaluativ: rezultatul evaluării condițiilor de viață, a „stării vieții” prin prisma unor criterii de valoare (sistemul de necesități și aspirații al fiecărei persoane). Pornind de la o asemenea definire a calității vieții, apar două categorii distincte de variabile cauzale abstracte: a) variabilele referitoare la starea vieții, la condițiile de viață și b) variabilele referitoare la necesitățile, aspirațiile persoanelor - configurația necesităților și nivelul de aspirații. Pe această bază se pot formula o seri de legi abstracte, universale ale variației calității vieții: „configurația necesităților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unor criterii de valoare (sistemul de necesități și aspirații al fiecărei persoane). Pornind de la o asemenea definire a calității vieții, apar două categorii distincte de variabile cauzale abstracte: a) variabilele referitoare la starea vieții, la condițiile de viață și b) variabilele referitoare la necesitățile, aspirațiile persoanelor - configurația necesităților și nivelul de aspirații. Pe această bază se pot formula o seri de legi abstracte, universale ale variației calității vieții: „configurația necesităților și a condițiilor de viață determină o creștere a calității vieții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicative particulare, specificate. Scopurile împărtășite, mijloacele legitime și ilegitime, condițiile de viață, nivelul de aspirații trebuie specificate de la caz la caz. Și, în mod special, ele trebuie legate de contextul concret la care se referă analiza. Aceasta se realizează prin intermediul variabilelor contextuale. Variabilele contextuale sau exogene descriu modul în care diferitele componente ale unui context social particular determină cauzal fenomenul de explicat (efect), indirect, prin intermediul variabilelor endogene, cauzale abstracte. Să reluăm exemplele citate mai înainte, începând cu explicația variației calității vieții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]