3,966 matches
-
inutilității Încercării de a dobândi nemurirea (tab. X, col. III, 6-14; cf. subcapitolul 3.5b): Ghilgameșxe "Ghilgameș", umple-ți pântecele șcu mâncare din belșugț! Bucură-te zi și noapte și sărbătorește În fiecare zi, zi și noapte cântă și dansează! Veșmântul tău să fie curat, trupul tău să fie bine spălat! Să fii Îmbăiat cu apă! Bucură-te de cel mic care te ia de mână. Cea pe care o iubești să se bucure la pieptul tău. Iată ce poate omenirea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de reordonare sistematică a marii varietăți de culte prezente În Anatolia. Numele lui Tut¿aliya este legat În special de monumentul rupestru de la Yazilikaya (Bittel, 1977, pp. 211 sqq.), situat la circa 1,5 km de Boghazköy, unde suveranul, În veșminte sacerdotale, este reprezentat de două ori (singur, stând În picioare pe doi munți, dar și Îmbrățișat de zeul său protector, Șarruma, fiul lui Teșup și ¾epatxe " H~epat", un zeu de origine kizzuwatneană) și unde este sculptată inscripția sa. Monumentul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acest motiv, nu putem face Întotdeauna distincție Între imaginea zeului și cea a regelui sau a preotului, deși există trăsături distinctive, cum ar fi coiful conic, prevăzut cu coarne, fusta scurtă și pantofii cu vârful Întors pentru zeu, polos-ul și veșmântul lung cu falduri pentru zeiță. Tendința de a tipiza divinitatea face adesea dificilă identificarea zeilor care apar doar În imagini. Doar prezența unei inscripții cu numele sau a emblemelor personale 4 ori apartenența la un anumit grup permit identificarea. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cunoștințe deosebite, nici nu existau structuri sau școli speciale pentru pregătirea lor. Supus unui număr de interdicții pe toată durata Îndatoririi, dintre care cea mai importantă era castitatea (dar nu lipseau nici interdicțiile alimentare), hierèus era obligat să Îmbrace un veșmânt special, Împodobit cu semne distinctive care variau de la un sacerdoțiu la altul. Lui Îi reveneau și niște porții speciale ale victimelor jertfite În timpul sacrificiilor publice pe care le conducea intonând rugăciunea, fără să fie executantul lor material. Într-adevăr, uciderea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
miturilor locale. Este vorba În general despre saga de tip „istoric” asemănătoare cu legendele mitistoriei latine și romane, cum ar fi cele referitoare la frații Vibennaxe "Vibenna"-Vipinasxe "Vipinas" (de pildă, atacul acestora Împotriva lui Cacuxe "Cacu"-Cacusxe "Cacus" În veșminte de mantis), uneori cunoscute fragmentar prin intermediul unor surse romane. Foarte rare sunt miturile cu adevărat etrusce cunoscute pe cale literară, ca acela al nașterii miraculoase a copilului Tagesxe "Tages", Întemeietorul artei auspiciale, și rare sunt miturile cunoscute doar pe cale iconografică, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
e suficient să observăm că ea prevede, după o serie de practici de abstinență și catarctice, experiența antrenantă a unui contact direct cu zeitatea Într-un cadru de dimensiuni cosmice și asumarea de către inițiat a unor caracteristici solare, exprimate În veșmântul sacru cu care este Îmbrăcat și oferit spre venerare credincioșilor, care evocă un scenariu astral. Zeița la care fac referire misteriile Îi făgăduiește credinciosului reușită și bunăstare pentru viața prezentă și, În calitatea ei de „regină a celor morți”, o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai importante și eficiente (cf. supra, subcapitolul 1.1). După ce a murit, i se pun În gură câteva picături de haoma ca viatic pentru lumea cealaltă. Cadavrul este purificat cu g½m¶z și apă, iar apoi este Îmbrăcat cu un veșmânt de bumbac alb și Încins cu cordonul sacru, totul petrecându-se În prezența a doi asistenți. Pe urmă, trupul este transportat de doi gropari Într-un loc special, unde este Înconjurat cu trei cercuri trasate sub privirea unui câine „cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
occidental, Între Media și Persia (Gnoli, 1989a, pp. 29 sqq.). O urmă evidentă a „arianizării” tradiției zoroastriene se regăsește În ideea de „extensie (sau spațiu) arya” - Airyana Va¶jah (În limba pahlavi, xr³nw¶z) - care, absentă În G³th³, Îmbracă În veșminte zoroastriene concepția indo-iraniană antică a centrului lumii. În mod semnificativ, aceasta este prezentă mai ales În Yașt, dar și În Wid¶wd³d (Gnoli, 1989a, pp. 38 sqq.). Prima informație certă, pentru că este databilă Într-o cronologie absolută, este că Darius
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-un obicei al galilor. De fiecare dată când locuitorii din Marsilia erau loviți de ciumă, un sărac se oferea să fie hrănit un an Întreg, cu cea mai bună hrană, pe cheltuială publică. Apoi, acesta, Împodobit cu ramuri și veșminte sacre, era purtat prin tot orașul, Însoțit de blesteme, pentru ca astfel să ia asupra lui toate păcatele cetății, iar apoi era aruncat În jos. Așa a scris Petronius. La rândul lor, Adnotationes super Lucanum (cu referire la X, 334) precizează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
total diferită. Ne putem gândi, de exemplu, la ceea ce spune Titus Livius la Începutul lucrării Ab Urbe condita (I, 12) despre bătălia dintre romani și sabini, reluând desigur o tradiție destul de veche, În care Romulusxe "Romulus" nu mai apare În veșmintele obișnuite unui războinic: În amândouă taberele, șefii Își Îndemnau soldații la luptă; pe sabini Îi comanda Mettius Curtius, iar pe romani, Hostus Hostilius ș...ț. Hostius cade Însă și armata romană dă numaidecât Înapoi și fuge În neorânduială până la poarta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numele de termenul holda „daemonum turba”, din germana nordică veche. Tacitus (Germania, XLIII) amintește doi zei pe nume Alci: „La naharvali există o dumbravă sacră, În care se celebrează un vechi rit religios. Ritul este condus de un preot În veșminte de femeie; identificând apoi zeii cu divinități romane, naharvalii Îi indică pe Castorxe "Castor" și Poluxxe "Polux": ș...ț pe aceștia lumea Îi venerează ca frați și tineri”. Faptul că este vorba despre doi tineri, frați, confirmă corectitudinea identificării cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de o pregătire filosofică riguroasă și de o bună cunoaștere a deschiderilor teoretice oferite de experiența marii poezii moderne, poetul adoptă o atitudine lirică romantică, în care reluarea unor teme la prima vedere învechite - precum aceea a poetului-profet îmbrăcat în veșminte de ceremonie și binecuvântând lumea cu gesturi hieratice - este învestită cu o nouă semnificație în lumina unui limbaj modern, intens metaforic, și a unei structuri poematice respirând din plin libertatea dobândită în urma revoluțiilor formale din literatura începutului de secol XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
evreii s-au angajat în profesii care nu-i făceau să fie îndrăgiți de către populație (adică stăpînirea hanurilor sătești, împrumuturile bănești, camăta, magazinele de mărunțișuri și arendarea pămîntului de la moșierii absenți). Țăranul a tras concluzia că o creatură străină, purtînd veșminte diferite, incapabilă să vorbească limba lui corect, și "care îl răstignise pe Mîntuitor", fura puținii bani de care avea el nevoie ca să-și cumpere cele cîteva bunuri de larg consum a căror vînzare constituia monopolul statului. Țăranul avea o înțelegere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nimic în schimb", deși își dădea seama că situația aceasta era și din vina românilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: "Ei nu sînt doar italieni de confesiune mozaică; ei nu cunosc nici o altă limbă, nici alte tradiții, nici alte veșminte decît cele italienești și nu au avut în trecut și nu au nici în prezent relații cu dușmanii Italiei"35. Nu poți să nu sesizezi complexitatea acestei probleme grave. Oare Iorga nu-și dădea seama de ce refuzau evreii să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau instigați de profesorii lor pînă și de oficialitățile polițienești să meargă chiar și mai departe. Evreii erau supuși umilințelor și unei permanente bătăi de joc, o trăsătură omniprezentă a antisemitismului est european: erau imitate accentul lor, afectarea, religia și veșmintele lor. Într-un cuvînt, caracterul lor uman. Antisemiții din Europa de Răsărit nu învățaseră că, indiferent de ceea ce devenise evreul "Legămîntului colonizării" (grație secolelor de umilințe și persecuții necreștinești), nu-l puteai schimba bătîndu-ți joc de el. Situația evreilor din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care nu trebuie confundată cu temuta Siguranță). El avea grijă de interesele lui Carol în afaceri și de siguranța personală a acestuia și a Magdei Lupescu 58 Așa cum își amintea dna Liliana Pippidi-Iorga, Profesorul Iorga nu voia să poarte acest veșmînt fascist ridicol. Călinescu l-a amenințat că-i va confisca biblioteca la care ținea atît de mult. Iorga a cedat și a îmbrăcat uniforma împotriva voinței sale. A doua zi s-a întîlnit cu jurnaliștii îmbrăcați în uniformele propriei lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei din Italia și statele Beneluxului, pe teritoriul Uniunii se aflau În total 15 milioane de musulmani. Prezența lor În comunități până atunci preponderent laice ridica probleme dificile legate de politica socială. Ce prevederi ar fi trebuit introduse pentru purtarea veșmintelor și simbolurilor religioase În școlile publice? Cât de mult ar fi trebuit să Încurajeze (sau să descurajeze) statul existența unor instituții culturale separate? Era bună politica de sprijinire a comunităților multiculturale (care, astfel, erau practic separate)? Ori ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a se asimila, tinerii din Antwerpen, Marsilia sau Leicester se identificau acum, zgomotos, atât cu țara În care se născuseră - Belgia, Franța sau Marea Britanie -, cât și cu religia și regiunea de origine ale familiei lor. Fetele, mai ales, au adoptat veșmintele și simbolurile religioase tradiționale - uneori la insistențele familiei, deseori În semn de revoltă față de compromisurile generației anterioare. Reacția autorităților publice, după cum am văzut, a depins Întrucâtva de tradiția locală și de circumstanțe: numai Adunarea Națională franceză, Într-un paroxism de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
putea numi, "singurătate colectivă". De obicei "desculț" (mai precis cu picioarele goale în sandale), călugărul are capul ras (ceea ce semnifică ascultarea lui) păstrând din propriul păr doar o fâșie asemeni unei coroane care simbolizează soarele și este îmbrăcat cu un veșmânt care îl izolează de lumea exterioară, prevăzut cu o glugă care îi este ca o mică chilie. Urmând dispozițiile Conciliului de la Aix-la-Chapelle din anul 816, care încurajau viticultura ecleziastică, podgoriile franceze sunt de obicei rezultatul unei alăturări între o reședință
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Tours în anul 371. S-a stins din viață la vârsta de 81 de ani în sătucul Candes, lângă Chinon (care se numește astăzi Candes-Saint-Martin), nu departe de locul unde urma să vadă lumina zilei François Rabelais. Păstrat la Tours, veșmântul sfântului Martin a devenit relicva cea mai venerată din Franța. "Capa" a servit drept patronaj mistic dinastiei Capețienilor, iar cuvântul "capelă" (din lat. capella) desemna la origine locul unde era păstrată capa sfântului Martin. Odată cu moartea lui Martin a apărut
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
foc și blestem, și nu veți putea stinge niciodată dragostea noastră de neam, devotamentul, fulgerul credinței noastre în slujba lui Hristos și a aproapelui. Nu poți fi bun român fără fapte creștine. Viitorul ne va construi altă realitate, cu alte veșminte decât cele de azi, pe măsura nevoilor neamului nostru și a aspirațiilor sale. Trecutul lasă pentru istorie și pentru neam un bilanț macabru și dureros, nu-l repetați și cei de azi. Acum când se preconizează și se plămădesc în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vine, luna se ridică fantomatică pe cer. Ca niște păsări cu aripile întinse și pline de diamante, apar stelele. Toamna domnește în noaptea feerică, umedă și răcoroasă. Un fior mă străbate căci știu că în locul ei va veni iarna cu veșmânt alb, catifelat.
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
chaudes renaît mon âme. " (În lan/Au champ) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 105). Le verbe " a se naște " (" naître ") du texte source est traduit par " renaître ", ce qui produit un changement sémantique pas du tout négligeable. " O, lumea [...]/ne este un senin veșmânt. " " Ô, le monde [...]/est pour nous une vêture sereine. " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). Le nom " veșmânt " (" vêtement ") du texte source est traduit par " vêture ", ce qui apporte un changement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un changement sémantique pas du tout négligeable. " O, lumea [...]/ne este un senin veșmânt. " " Ô, le monde [...]/est pour nous une vêture sereine. " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). Le nom " veșmânt " (" vêtement ") du texte source est traduit par " vêture ", ce qui apporte un changement sémantique (" vêture " signifie une " cérémonie, dite aussi prise d'habit, par laquelle un jeune homme ou une jeune fille, après avoir fait șes épreuves dans un monastère
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
également l'ambition du traducteur de garder le rythme et la mesure des vers source. V. aussi Lucian Blaga, Portret (Portrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 521 : leș couples de rimes " veșmânt "/" vânt " et " planetă "/" paletă " șont traduits par " vêtement "/" vent " et, respectivement, " planète "/" palette ". 1518 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 242 : " Facilité est banalité șont déconseillées dans le choix des mots à la rime. On évite donc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]