15,959 matches
-
și crucificații, proorocii Îngropați În mîzgă Între miracole și lei au cunoscut-o Întotdeauna” - citim În Radiografie. SÎnt termeni ce indică o Îndepărtare a poetului de acea futuristă (și constructivistă) „distrugere a eului din literatură”, de-subiectivizare și obiectivare a verbului - și o reorientare spre realitatea profundă, insondabilă a eului. „Neliniștea față de necunoscut”, „Întunericul din el [artistul] sau din afară” Își fac tot mai mult loc În scrisul militantului. Starea firească a poetului e definită acum ca așteptare a revelației, tensiune
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imagini” În neîntrerupta succesiune, spărgînd orice cadru conceptual, căutîndu-și dificila unitate În „starea de spirit” dinamică, etern-disponibilă, cedînd inițiativa cuvintelor, În fluxul continuu-discontinuu al emisiei verbale. Căci, Încă o dată, „neliniștea” existențială este inseparabilă de „alchimia imaginii”, de substanța Însăși a verbului, ale cărei metamorfoze devin prin ele Însele semnificative. Voronca cere, de pildă, ca, „descălicat de pe Înțelesul imediat și util”, cuvîntul să ajungă la „o existență și o respirație proprie, care merită o atenție În sine și În scrînciobul căruia se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Căci „puterea magică” despre care vorbește poetul (cu trimiteri la universul copilăriei) este considerată de el tot din unghiul absenței unui „sens util”, ca ieșire, deci, din sfera pragmaticului Într-un spațiu de pură incantație, straniu-soteriologică. „Întreaga suspiciune avangardistă la adresa verbului pare să fi dispărut” - sesizează Nicolae Balotă; dar numita „magie” nici nu era În opoziție cu spiritul avangardist, de vreme ce indica un mod cvasi-gratuit de eliberare din convențiile „logicii” și „gramaticii”, al spiritului pozitivist. Adevărat este Însă faptul că Ilarie Voronca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
H.P., Punct și Integral: negare radicală a gramaticii și logicii ca tipare ale limbajului conceptual, respingere, ca atare, a discursivității („anecdota cuvintelor”), aducere la zi a concepției mallarméene privind cedarea de către poet a „inițiativei cuvintelor” și a rimbaldienei „alchimie du verbe”, În sensul considerării cuvîntului ca material cu semnificație și valoare În sine, putîndu-se dispensa, ca atare, de simbol (deplasare a accentului de pe funcția expresivă a limbajului pe cea autoreferențială); de unde și definiția dată imaginii poetice, În afara perspectivei mimetice, drept „plăsmuire
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
variantelor sale reprezentate În spațiul avangardist, În sensul unei practici a poeziei ca o construcție În limbaj, ca și indiferentă față de „idee” și față de „natură”; sugestie radicalizată de avangardă În direcția de-simbolizării cuvîntului, a exploatării la maximum a concreteții verbului și, ca atare, a evadării, cum ziceau „integraliștii”, din „pastișul etern natural”. Experiența din Invitație la bal urmează, În linii mari, acestor exigențe. Dacă „artistul nu imită, artistul creează”, căutînd „linia cuvîntul culoarea pe care n-o găsești În dicționar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ideii” sau a „impresiei”, poemul lui Voronca apare cu mult mai puțin „impresionist”, iar „procedeele tipografice” care „sfărîmă discursul” se impun ca o necesitate organică a construcției textului, alături de „metaforismul” ce deplasează accentul de pe „realitatea” exterior-referențială spre substanța Însăși a verbului. „Sensul” și „emoția”, departe de a fi „anulate”, Își schimbă astfel și ele calitatea, implicînd aceeași dinamică a poemului ca realitate discursivă. Și dacă nu se poate susține, totuși, o perspectivă pur „textualistă” asupra poemului - căci avem de-a face
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
străină nici o Înfățișare-a lumii”, iar „cîntecul e cheia pentru astrala ușă, / Cristal de apariții deschis vederii noastre”. Incantații demonstrează Încă o dată În ce măsură poezia este pentru Voronca o stare de grație permanentizată, absolută disponibilitate imaginativă, concretizată În emisia continuă a verbului imnic. Există mereu un prea-plin În această poezie saturată de imagini și totuși aptă, În fiecare punct al său, de noi adaosuri, Într-un proces de expansiune „imperialistă” a imaginarului, niciodată satisfăcut de teritoriile cucerite, lărgindu-și necontenit frontierele. Însă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
te port cum o calfă Își duce meșteșugul pretutindeni — nu mai este cel frapant-modernist, purtînd reliefurile noii civilizații, ci unul al naturii eterne, ce se oferă privirii și fanteziei cu o prospețime originară. Este, Înscrisă În registrul magiei muzicale a verbului, lumea din Plante și animale ori, Înaintea ei, a imnurilor și odelor elementare din Ulise. Încît ne aflăm iarăși În interiorul unei serii de amețitoare, feerice variațiuni pe tema fundamentală a comuniunii - prin intermediul prezenței bune conducătoare de entuziasm liric a iubitei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
maluri Din plante Întîlnim numai aroma. Numai zumzetul suav din albine. (Au fost oameni) Diferența față de scrierile anterioare se vede imediat. Baroc-manieristele jocuri de artificii ale unei fantezii atrase de eternul spectacol al metamorfozelor lumii, de „arta combinatorie” a „alchimiei verbului” aproape că au dispărut. În locul lor, ni se propune un fel de „vis treaz”, În care - cum spune Ion Biberi - „ansamblul faptelor exterioare” apare convertit „sub imboldul unui complex afectiv bine determinat”, Într-o „fabulație” ce schimbă cursul evenimentelor petrecute
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Voronca (o excepție ar fi, poate, Colomba) În care să nu se manifeste, În chip explicit sau indirect, fie și doar În fugitive aluzii, opoziția față de asemenea stări de lucruri (și de spirit), devenite astfel motivații ale acțiunii transformatoare a verbului poetic. Unul dintre exemplele cele mai caracteristice Îl oferă, În acest sens, debutul primei secvențe din Ulise, Închinată „veacului mediocrității”, unde Închiderea În „mucegaiul birourilor” apare situată În contrast net cu libera mișcare Într-un spațiu elementar, al contactului direct
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
din captivitatea tiparelor date, proclamînd imperativul interferenței și osmozei nivelelor existențiale. „Viziunea descuiată”, despre care se vorbește Într-un poem din Invitație la bal, ar putea fi o formulă sintetică a acestei căutări permanente. Mișcarea de deschidere, numită fie prin verbul generic, fie prin echivalențe, devine obsedantă: „La cîțiva pași liniștea s-a deschis coridor”, „orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „ca un păun anotimpul În piept s-a desfăcut”, „pasul ca un cuvînt, geam deschis / CÎmpul Între coaste plug
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
comuniuni, libertăți, egalități și abundențe”, și - pe de altă parte - impulsul de a interveni În ordinea stagnantă a realului, În sensul dinamizării, „deschiderii”, transformării sale. Bucuria „Îngăduită” de a surprinde metamorfozele universale Își găsește complementul necesar În actul transgresării prin verbul poetic, a ceea ce, neîngăduit fiind („le terrible interdit” suprarealist etc.) se opune ca obstacol social, natural ori subiectiv. Amintita obsesie a deschiderii vizează, În ultimă instanță, realizarea Între ființele și obiectele lumii a unei situații de „vase comunicante”, a unei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pian. (Almanah) Cum a observat Încă Octavian Șuluțiu la apariția Invitației la bal, „Ilarie Voronca exprimă mișcarea prin static. Sau ascunde mișcarea”. Dinamica n-a dispărut Însă, cum susține recenzentul, „o dată cu ritmul și anumite legături gramaticale”. Căci dacă apelul la verb e oarecum redus pe mari porțiuni ale textului, sugestia mișcării e totuși foarte puternică, datorită deplasării „obiectivului” de pe un element pe altul, de la un orizont la altul. Criticul Însuși Își continua observațiile astfel, corectîndu-și impresia imediat precedentă: „Un semn, un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spune: „Am avut din nou noroc - cred că întâlnesc mereu oameni care mă ajută în viață”. O dată, povestind despre bunicii ei, se referă la natura reciprocă a relațiilor lor, spunând: „Am știut cum să le întorc această dragoste” - dar folosește verbul a întoarce mai degrabă decât un termen care să reflecte mai multă inițiativă personală. Mai târziu, ea povesteșteși felul în care îi ajuta, îi învăța ebraică și așa mai departe. Dar acest tip de reciprocitate activă este rară în descrierea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cercetători s-au concentrat asupra trăsăturilor lingvistice care sunt legate de simptomele și percepțiile diverselor forme de disconfort psihologic. Astfel, de pildă, în relatările care descriu agorafobii, sunt accentuate adverbele ce pun în evidență elementul imprevizibilității și formele pasive ale verbelor care reflectă sentimentele de neajutorare ale vorbitorului (Capps și Ochs, 1995). În exemplul care urmează, voi arăta modul în care aspectele formale ale relatărilor cu încărcătură emoțională pot fi utilizate ca instrumente pentru înțelegerea unui anumit episod al poveștii vieții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
un ghid al elementelor formale ce ar putea apărea într-o poveste cu încărcătură emoțională. Lista care urmează este parțială, fiind prezentată doar ca exemplu. • Adverbe cum ar fi deodată ar putea indica gradul de expectanță a unui eveniment anume. • Verbe ce denotă activități mentale, de genul am crezut, am înțeles, am observat că, ar putea indica măsura în care o experiență este conștientizată. • Numirea coordonatelor temporale și spațiale poate fi un indicator al intenției de a păstra distanța sau de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
proprii. După cum se poate observa, profesiunea didactică, aceea de profesor, căci despre ea este vorba, și-a evidențiat încă de la originile sale trăsăturile definitorii și dominantele în raport cu reperele sociale și instituționale. „Noțiunea de profesor - după cum arată Romeo Poenaru - (professum - supinul verbului profiteri «a vorbi în fața cuiva, a declara în mod public, a face profesiune de credință») este profesia prin excelență, probabil prima, dezvoltată istoric de omenire.” Este de remarcat aici că, mai mult ca sigur, caracterul istoric al profesiunii a determinat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
La origine, cuvântul provine din latinescul manus și desemnează strunirea cailor, care trag un car sau o căruță, cu ajutorul hățurilor. Această imagine poate fi folositoare în studiul celorlalte definiții. Pentru a clarifica conceptul de management, trebuie avute în vedere: • sensurile verbului englezesc to manage. Acestea sunt surprinzătoare, dar o parte dintre ele pot contribui la o mai bună înțelegere a conceptului. Iată câteva definiții existente în dicționar: - a ține un cal de frâu, - a administra, - a trata cu indulgență, - a duce
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
apariției) 1 2 3 4 5 6 50% 29% 13% 6% 2% 0,5% După același tipar, în studiile referitoare la frecvența cuvintelor din limba franceză vorbită, constatăm, de asemenea, că cele mai uzuale cuvinte sunt cele foarte scurte. Astfel, verbul auxiliar être („a fi”) este deseori monosilabic în forma sa conjugată est („e”) și nu putem găsi un cuvânt mai scurt decât verbul avoir („a avea”), în forma sa flexionară cea mai frecventă a („are”), as („ai”). De asemenea, printre
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
din limba franceză vorbită, constatăm, de asemenea, că cele mai uzuale cuvinte sunt cele foarte scurte. Astfel, verbul auxiliar être („a fi”) este deseori monosilabic în forma sa conjugată est („e”) și nu putem găsi un cuvânt mai scurt decât verbul avoir („a avea”), în forma sa flexionară cea mai frecventă a („are”), as („ai”). De asemenea, printre cuvintele cele mai frecvente se numără elementele de legătură, care sunt foarte scurte (le, de, il, et sau faimosul impersonal on, detestat de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unui indicator (exemple) 226 Anexa 9 O comparație Între clasele tradiționale și cele diferențiate 227 Anexa 10 Sinteza modalităților de intervenție psihopedagogică și socială pentru persoanele cu dizabilități 229 Anexa 11 Categorii din domeniul cognitiv (conform taxonomiei lui Bloom) cu verbe pentru competență și rezultate 232 Anexa 12 Chestionar pentru identificarea tipului dominant de inteligență În Învățare 234 Anexa 13 Fișa de diferențiere a programului educațional pentru elevii cu cerințe educaționale speciale 238 Anexa 14 Exemple de echipamente ce pot fi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
scurtă explicație Între paranteze, dar Încercați să faceți uz minim și de explicațiile „Între paranteze”; În cazul unui cuvânt nou, repetați-l În mai multe contexte, de mai multe ori, pentru a fi bine Înțeles; - anumite situații gramaticale trebuie evitate: verbele la diateza pasivă, forma negativă a verbelor și alte formulări negative, expresiile prepoziționale sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ - care, ce, despre care etc. - trebuie să fie și el folosit, imediat după
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
faceți uz minim și de explicațiile „Între paranteze”; În cazul unui cuvânt nou, repetați-l În mai multe contexte, de mai multe ori, pentru a fi bine Înțeles; - anumite situații gramaticale trebuie evitate: verbele la diateza pasivă, forma negativă a verbelor și alte formulări negative, expresiile prepoziționale sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ - care, ce, despre care etc. - trebuie să fie și el folosit, imediat după cuvântul pe care Îl determină), figurile de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
gest se pot exprima una sau mai multe noțiuni. Reprezentările la care dau naștere aceste gesturi nediferențiate pot să creeze confuzii în mintea celui care caută să le interpreteze. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale. Verbul are trei timpuri: prezent, trecut și viitor, nu există categorie de mod, nu se face distincție între pronume și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin gesturile „tata”, „mama”. Literatura de specialitate ne-a relevat că vocabularul unei limbi dezvoltate cuprinde
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a ținut astfel să Încoroneze poemul său și să-și Înnobileze jalea printr-o referință din afara spațiului său de meditație. Acela sugera o statornicie, marea (un spațiu străin) dublează sugestia insecurității și limitează perspectiva salvării. VI Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării „În sfîntul meu nesațiu, delirul meu cel mare” Pentru Ion Heliade Rădulescu a scrie Înseamnă, În sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]