4,511 matches
-
circulația maselor de aer la scară microscopică. Ca urmare, la Breaza, nu se pot interpreta datele referitoare la vânt după datele meteorologice din localitățile învecinate. Este de presupus totuși, că, datorită văii Prahovei și a dispunerii dealurilor și a principalilor versanți muntoși din apropiere, circulația predominantă a aerului se face pe direcția nord-sud. Nu sunt excluse și deplasări diurne ale aerului de tipul brizelor de munte și de vale. 3. 3. 4. Aeroionizarea și radioactivitateaAeroionizarea Pentru cunoașterea mai bună a condițiilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de obicei la îngheț. în luna ianuarie, când se pot înregistra sub 2 m3/s. Dintre afluenții Prahovei cel mai viguros pe raza orașului Breaza este pârâul Belia. El are o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mari și pe perioade îndelungate de timp. Pădurile rețin mult timp zăpezile pe care le redau circuitului apei treptat. Ca urmare, primăvara asistăm la o creștere continuă a apelor până la înregistrarea unor nivele de peste 100cm. Apele ies din matcă, umezind versanții pe care îi degradează, iar lunca se transformă intr-o adevărată oglindă. - Regimul scurgerii este bine înregistrată de debite stâns legate de regimul precipitațiilor care cad în regiune, de gradul de înclinare al suprafețelor de scurgere, de patul mai mult
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
structura adunată spre cea compactă, aflânduse în apropierea unui centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură și în lungul singurei străzi principale care conferă orașului aspectul de oraș stradă (tip lineară. Celelalte cartiere sunt situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târsei) au structuri răsfirate și un număr mai mic de locuitori dar sunt atractive pentru case de vacanță. Cartierul Irimești numără cel mai mic număr de locuitori datorită accesului dificil în zonă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ca și alte intreprinderi industriale, trece printr-un dificil proces de restructurare, ceea ce face ca fenomenul navetismului să se mențină până în prezent sau chiar să se amplifice. Desfășurarea localității în lungul unei singure străzi principale, cu multe cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târseiă și amplasarea unităților industriale în partea central-nordică face ca, deplasarea pentru muncă să devină chiar în perimetrul localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
adâncime. Datorită expunerii spre SE podurile teraselor beneficiază de adăpost și de multă lumină. Urmează apoi o altă zonă cu densități ridicate, situată în lungul principalei artere rutiere care traversează orașul de la sud la nord. Densități reduse se înregistrează pe versanții cu pantă accentuată din cauza reliefului montan accidentat și zonele periferice ale cartierelor, în locurile mai retrase și mai puțin accesibile. De-a lungul timpului, cele mai mari densități s-au înregistrat în zonele mai înalte, propice culturii plantelor iar apoi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și zonele periferice ale cartierelor, în locurile mai retrase și mai puțin accesibile. De-a lungul timpului, cele mai mari densități s-au înregistrat în zonele mai înalte, propice culturii plantelor iar apoi cele mai căutate au fost zonele de versant care ofereau o oarecare protecție împotriva tâlharilor și abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației se prezintă astfel: - Breaza (zona centrală, Breaza de Sus, Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au textură bune conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă și pot suporta ușor modernizări. Celelalte cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, Gura Beliei, Valea Târseiă au structuri răsfirate, dar sunt atractive pentru case de vacanță, datorită perspectivei oferite. Astfel au reapărut nuclee rezidențiale în jurul dealului Gurga (inclusiv primul teren și club de golf din țară, numit „Lac de Verde
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Beliei-Plai, cele din nordul localității având avantajul unor panorame care se deschid spre spațiul montan. Echiparea edilitară a localității este rămașă în urmă. Rețeaua stradală este mare (147km) datorită întinderii localității, iar mare parte este în pantă, supusă degradărilor de versant. Numai 36 km sunt modernizați (asfalt, pavaj, betonă. Alimentarea cu apă a localității a fost mult timp o problemă, datorită puținelor izvoare. Aceasta se realizează din lacul de acumulare de la Paltinu (Păltinoasaă pe valea Doftanei, din sursa Nistorești (apă filtrată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din zonele deluroase puternic influențate de relief, zona de locuit desfășurându-se pe o suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal distribuită și condiționată de o rețea de drumuri în mare parte în pantă, supusă degradărilor de versant și doar în mică parte modernizată. Orașul Breaza este amplasat în zona dealurilor subcarpatice, pe terasele înalte create de râul Prahova la ieșirea din zona montană. El se întinde în cea mai mare parte pe terasa de pe malul drept al
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
intravilan, între străzi și între funduri de locuri. Așadar, se poate vorbi pe ansamblu de o utilizare destul de mozaicată în raport cu extinderea interfluviilor și a teraselor și cu gradul de fragmentare a reliefului. Terenurile agricole sunt afectate parțial de procese de versant determinate de formațiuni geografice mai puțin dure. După 1989, mai exact după 1991 s-au diminuat suprafețele arabile cu cca 130 ha iar explicația constă în faptul că acestea sunt situate în majoritate pe terase, numite de localnici poduri acestea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt cele de igienizare, iar în unele locuri de împăduriri. Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2,5 m grosime. • Chersonianul în facies marin - salmastru formează o fâșie de depozite care alcătuiește versanții Văii Lohanului. În culmea dintre văile Lohan și Crasna se întâlnește următorul profil: la 108 m altitudine se află un lumașel calcaros alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de unionide. Meoțianul apare, fără a avea însă continuitate, de la izvoarele Lohanului până la confluența cu Crasna. Pe versanții dealurilor din porțiunea inferioară a văii Lohan poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
inferioară a văii Lohan poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în partea inferioară a versanților din sedimente aparținând Sarmațianului superior, peste care urmează Meoțianul. În această regiune, orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni urmărește aproape constant curba de nivel de 220 m, ceea ce se explică prin faptul că Valea Lohanului are o direcție NV - SE, adică
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și al afluenților săi este umplut cu aluviuni, a căror textură, în cursul superior, este mijlocie și fin nisipoasă, iar în cel inferior devine din ce în ce mai fin nisipolutoasă și lut argiloasă, cu cât ne apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt înălțate cu materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea eroziunii, condiționată de aspectele structural - litologice ale substratului și de complexitatea factorilor denudaționali. Distrugerea orizonturilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și scoaterea la zi a acestora a atras după ea accelerarea ritmului de nivelare a reliefului și înlocuirea formelor structurale printr-o suprafață topografică cu noi caracteristici geomorfologice. Cuesta prezintă ca element principal o frunte, care se prezintă ca un versant abrupt, provenit din secționarea stratelor de roci „în cap”, adică este orientat invers față de direcția de înclinare a stratelor. Această frunte se desfășoară pe întreg flancul stâng al Lohanului, cu excepția zonei de vărsare. La partea superioară, această frunte este protejată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]