5,858 matches
-
niciodată", Munți de vise. Se păstrează însă fronda lingvistică reprezentată de încălcarea convențiilor, de renunțare la pudibonderii, poeziei idealului de iubire romantic i se opune o poezie a sexualității șarjate, uimește însă întotdeauna capacitatea deosebită de a valorifica ludic resursele vocabularului evitând clișeizările: "Rochia ta seamănă cu un câine de vânătoare care aleargă prin oraș/ Între noi stă acest lubric obiect", Mâinile libere, "Știu să mă îmbrac mai frumos/ (...) Știu să mă îmbrac ca un picior de prostituată pe înserat", Litera
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a generației, lipsa de manieră originală pentru că s-a transformat poezia într-un joc de cuvinte (combinări, amestecări ale termenilor ca în cazul cuvintelor încrucișate). Fără să existe tendința de a impune o poezie a socialului, Felix Anadam atacă tot vocabularul "poetic" ca și cei de la Cadran: "stele, astre, saturni, lună, soare... vise, gânduri, tăceri, empireu, rai, aur, infinit (câteodată: peruzele) etc, etc, etc."132 Suprarealismul ("mitul subconștientului revelat") este refuzat și de data aceasta la fel și poezia lirismul personal
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
porumb patetic și emancipat/ s-a ridicat în vârfurile picioarelor și strigă:// - Să-mi dați voie, sufăr de actualitate! E până la urmă mesajul, strigătul pe care-l transmit textele poetului, literatura aceasta "suferă de actualitate" de aici invazia elementelor de vocabular aparținând unor sfere mai puțin uzitate, "benzina din bidoane", mașina de treierat etc. Ruptura cu tradiția se face și prin "poanta" de final de poem, dacă cititorul s-a adaptat și și-a creat un alt orizont de așteptare pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
una a decăderii, iar ironia amară ia naștere tocmai din conștientizarea acestei inutilități ("Ridicoli Don Chișoți prin vechi saloane/ privim năuntru grave draperii:/ umbrele gem goale pe sub masă/ latră câinii ultimei isterii", Trotuarul din memorie). Atât tabloul descris, cât și vocabularul utilizat pentru conturarea lui transmit aceeași senzație de lume în putrefacție, existența pare să fie un perpetuu coșmar în care cadavrele în descompunere ocupă locul central. Așa cum se subliniază adesea atât în corpul textelor, cât și în titlurile unora dintre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
făcea că mă șerpuiau brațe fierbinți de fecioară africană/ pe care o chemam când albii îmi dădeau cu de-a sila rom". Trimiterea explicită la textele lui Poe se face în Pasărea neagră. Textul debutează violent, apelându-se la un vocabularul plastic: "Nu știu cum dracu făcuse domnul cu gambetă/ (...) și-n fund mai era un loc cu galben drapat/ unde corbul celebru nemișcat croncănea:/ - Nevermore!" Universul e sumbru și prezentat ironic. Totul pare a se reduce la această baracă de bâlci. Lumea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
comic, "pe acest pat n-a dormit nicicând o femeie,/ ci au ars doar visurile nerușinate ale unui băietan". Poezia se naște din impresia de sinceritate, din renunțarea la pudibonderie. Lirismul este generat în consecință tocmai de această renunțare la vocabularul consacrat poetic și de confesiunea directă, lipsită de ipocrizie, de vocabularul comun, fără artificii stilistice. Ușor ironic, explicit sau implicit, se conturează în restul textului și programul poetic: Mi-au plăcut mult versurile aspre, mustoase". Universul poetic ar trebui să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
au ars doar visurile nerușinate ale unui băietan". Poezia se naște din impresia de sinceritate, din renunțarea la pudibonderie. Lirismul este generat în consecință tocmai de această renunțare la vocabularul consacrat poetic și de confesiunea directă, lipsită de ipocrizie, de vocabularul comun, fără artificii stilistice. Ușor ironic, explicit sau implicit, se conturează în restul textului și programul poetic: Mi-au plăcut mult versurile aspre, mustoase". Universul poetic ar trebui să se compună din lucruri simple, universul imediat, familiar ar trebui să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii”, „largo”, „requiem”, „simfonie”, „ton” etc. Toate aceste denumiri ar fi cunoștințe seci, dacă Bacovia n-ar nota, aproape de fiecare dată, impresiile sale legate de felul muzicii, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sfintele mistere”: „Am rîs de sfintele mistere/ Ce sînt în fiecare atom.../ Iertare! Sînt ca orice om”8). Pasionată de fizică și de chimie, generația care urmează lui Eminescu și Macedonski mînuiește diferit cuvîntul „atom”: ca pe un element de vocabular tehnic sau ca pe un termen evocator. Primul caz îl ilustrează cel mai bine Arghezi, care, mai aproape de noi, în „Cel ce gîndește singur”, trece atomul în rîndul celor mai mari cuceriri, capăt al revoluției tehnico-științifice: „Și, în sfîrșit, urmașul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pot stabili relațiile de cauzalitate: „Un magnetism animal, ecou surd al unui enorm val de apă, un cutremur lung în fumul cafeului, unde mulțimea se aseamănă... un gînd care trece cu mișcarea capului, și ochii obosiți...1) „Magnetism” provine din vocabularul secolului al XIX-lea, cînd era folosit în literatură, știință și pseudoștiință. Avea o răspîndire mondială. L-am întîlnit în Gogol („Nașul”: „întreg orașul se pasionase pentru experiențele asupra acțiunii magnetismului”)2) și în eseurile lui Emerson. In acestea figurează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
hîrtie, versurile și proza sînt lucrate în minte. Cei care procedează așa aud mai bine cuvintele, le simt sonoritatea, le aduc la același ton. Nu vreau nicidecum să spun că Bacovia n-a avut noțiunea de manuscris: termenul figurează în vocabularul său. Fără îndoială, odată „transpusă” pe foaia de caiet, „inspirația” urma un proces de prelucrare literară. Dar e o mare deosebire între variantele poemelor bacoviene și cele ale altor poeți. Uneori, în cazul său, chiar denumirea de „variante” pare abuzivă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
jos ca plumb topit, ca pucioasa aprinsă. Plumbă fulgerul, iar nu cade; căderea se cuvine la un lucru ce, stînd drept, cade: era în picioare și a căzut, copaciul tăiat cade. Aruncă ceva în apă și plumbă pînă la fund”. („Vocabular de vorbele ce se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă-l încărcase cu plumb, așa ncet mergea”. (Anton Pann, „Sultanul și pescarul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bătut pe loc. Vorba „Tempora mutantur...” nu se potrivește în cazul său. Scriitorii care au dificultăți în mînuirea lexicului sînt neologistici. Bacovia e dintre aceștia: „Căutam/Cuvinte/în dragi dicționare...” („Studiu”) Caută în dicționare cei ce resimt insuficiența propriului lor vocabular, nesiguri de anumite sensuri, sau cei pe care cuvintele îi fac visători, sau cei ce vor să dea cea mai bună tălmăcire gîndurilor lor, cei atenți atît la esență, cît și la nuanțe. Monotonia lui Bacovia înseamnă profunzime, iar diversitatea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Bacovia. La fel și „mișcare”: „Război/Mișcarea popoarelor/Comerțul a-ncetat” (tot din același volum). în discursul epocii, „mișcare” intrase cu cîteva decenii mai devreme: „mișcarea populației”, „mișcarea boalelor sociale”, „mișcarea vaccinaților” etc., întîlnite în documente din 1924. Fapt interesant, vocabularul Stanțelor burgheze e mai apropriat de perioada Primului Război Mondial decît de a celui de-Al Doilea! Nu-i exclus ca în ochii unora din ce ce vor citi acest jurnal să semăn cu zgîrcitul care adună și boabele din jurul ariei unde
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
guvernamentali erau deturnate de liderii de sindicat pentru a fi vândute pe piața neagră, iar poliția lua mită. Atunci cînd era necesar, alegerile erau fraudate, ajungându-se la nereguli atât de flagrante încât, în Mexic, s-a dezvoltat un întreg vocabular pentru a descrie aceste tactici, de la "taco" (un mănunchi de voturi băgate în urnă) la "urna însărcinată" (o urnă în care erau deja introduse voturi). Elita coruptă era ușor de identificat: era vorba de PRI. Poporul pur era reprezentat de către
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
gen și așa-numitul nou jurnalism din anii '60 ai secolului al XX-lea; 6. motivele pentru care acest gen a fost "marginalizat" critic și (drept urmare) nu a putut să capete o structură istorică a prezenței sale literare. Poate că vocabularul critic va caracteriza eventual aceste texte ca fiind un "gen5", dar pentru moment voi adopta o formulă de uzanță conservatoare și o să le numesc "formă de expresie", preluând astfel un concept care îi aparține lui Thomas B. Connery; acest termen
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
produselor, etc. Deschiderea față de problemele activității sale, dar și față de om, iată ce i se cer Între altele lucrătorului În turism. El trebuie să știe cum să-l primească, cum să se adreseze, trebuie să fie un om cu un vocabular distins, care să stăpînească cu desăvîrșire arta de a se adresa persoanelor, plăcerea de a discuta cu ele și nu de a lăsa impresia că Îi este lehamite. Se cere apoi lucrătorului În turism să cunoască o anumită psihologie, el
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arta de a se adresa persoanelor, plăcerea de a discuta cu ele și nu de a lăsa impresia că Îi este lehamite. Se cere apoi lucrătorului În turism să cunoască o anumită psihologie, el trebuie să știe să-și adapteze vocabularul, tonul, formele de adresare politicoase, mimica, etc., În funcție de omul din față, și aceasta trebuie să fie superioară omului din fața biroului, a mesei, etc. Lucrătorul În turism trebuie să sesizeze psihologia persoanei pe care o are În față, ce vrea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Predomina însă românele mixte; astfel, în românul Nana se vede cum microbul a cărui purtător este Nana se extinde și asupra societății înalte. A adopta un anumit mod de viață și anumite semne de recunoaștere un cod vestimentar, un anumit vocabular, a frecvență anumite spații la ore fixe, etc. constituie condiții de apartenență la acest grup. Mediul determina identificarea tipurilor cu rolurile lor. Comportamentele pe care le adopta diferite clase sunt determinate de valorile pe care se bazează existența lor. Literatura
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
romană în extensie și creștină în înălțime". În prag de sărbători pascale, poate nu ar strica să medităm puțin asupra sensului profund al acestei definiții. Datorăm antichității grecești nu numai întemeierea filosofică a gândirii occidentale, reflecția rațională, spiritul poetic sau vocabularul Fizicii și metaFizicii, ci și un sens integrat, corporal și spiritual, al frumuseții, al libertății interioare și al iubirii. Amprenta elină este rădăcina esențială a spiritului european, este efervescența întemeietoare care a făcut ca această perspectivă articulată asupra cosmosului și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebui să-l asumăm activ fiecare dintre noi. Respectul față de limbă. E un loc comun astăzi pentru toți cei pentru care cartea nu a fost, vorba pictorului Bogdan Bîrleanu, "doar model de natură moartă", că Eminescu a desăvârșit, prin rafinarea vocabularului și prin artisticitate, limba literară românească, marcând astfel, la noi, trecerea de la cultura tradițional orală la modernitatea intelectuală a Europei, dominată de cultura scrisă și de carte. De asemenea, cei care au avut vreodată curiozitatea să-l descopere pe Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
s-ar potrivi profesorului Miron care te asculta atent, dar care vorbea puțin, esențializat-caustic, cu parcimonie și respect pentru o limbă românească profundă și expresivă pe care o idolatriza. Mi s-a părut inițial ceva nefiresc în această limbă, în vocabularul și sintaxa ei, în forța ei de expresie, ușor neverosimilă. M-am gândit apoi că fabuloasele proiecte lingvistice pe care le-a coordonat (Monumenta Lingua Dacoromanorum, Dicționarul lui Tiktin etc.) i-au contaminat orizontul de exprimare, conferind un buchet de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul reia obsesiv, cu insistență limbajul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de D. R. Mazilu În studiul „Luceafărul lui Eminescu. Expresia gândirii, text critic și vocabular”, arată că substantivul reprezintă numeric partea fundamentală a poemului, 441 de cuvinte din cele 1908, În vreme ce adjectivul reprezintă numai 176 de cuvinte. Din cele 441 de substantive și 176 de adjective, 46 sunt neologisme, intrate În limbă În ultimele două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alt personaj, un Moromete pragmatic, dornic de câștig și beneficiu, apropiindu-se acum, din acest punct de vedere, de Tudor Bălosu. Nu-l mai lasă pe Nicolae să continue școala, pentru că nu-i aduce nici un „beneficiu”. Cuvântul nu intra În vocabularul lui În vara anului 1937. Aflat În situație limită, Moromete nu putea să mai stea cufundat În gânduri ceasuri Întregi pe prispa casei, nu mai iese În poiana lui Iocan, nici pe ulițele satului, cu chef de vorbă. În schimb
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]