4,446 matches
-
Toader, Moldovan Dumitru, Crișan Toader, Crișan Gavril, Harpa Ioan, Lazăr Iacob, Crișan Gavril, Sandrea Vasile, Lazăr Ștefan, Moldovan Gavril, Șerban Toader, Vultur Vasile, Moldovan Vasile, Vultur Simion, Crișan Ioan, Crișan Dumitru, Crișan Gavril eroi ai Primului Război Mondial. Vultur Teodor, Vultur Nicolae, Vultur Petru, Vultur Ioan, Lazăr Ioan, Crișan Toma, Crișan Mihai apar pe spatele monumentului fiind adăugați la lista de pierderi omenești a satului survenită în urma celui de-al doilea război mondial. În satul Frunzeni, până în anul 1940 slujbele se oficiau într-
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
Dumitru, Crișan Toader, Crișan Gavril, Harpa Ioan, Lazăr Iacob, Crișan Gavril, Sandrea Vasile, Lazăr Ștefan, Moldovan Gavril, Șerban Toader, Vultur Vasile, Moldovan Vasile, Vultur Simion, Crișan Ioan, Crișan Dumitru, Crișan Gavril eroi ai Primului Război Mondial. Vultur Teodor, Vultur Nicolae, Vultur Petru, Vultur Ioan, Lazăr Ioan, Crișan Toma, Crișan Mihai apar pe spatele monumentului fiind adăugați la lista de pierderi omenești a satului survenită în urma celui de-al doilea război mondial. În satul Frunzeni, până în anul 1940 slujbele se oficiau într-o fostă
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
tribale ale oguzilor, cealaltă fiind Üçok sau Üçokler. Una din ramurile Üçokleri-lor era tribul Gökhan sau Gök Han, care îi includea pe pecenegi. Toate aceste triburi își aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
a Cetății Neamțului"" și găsește aici doar câteva ziduri pustii și sparte de vremuri ""peste mormanul de ruini prăbușite-n curtea cetății, pe ai cărei păreți au strălucit odinioară armurile grele ale cavalerilor de Malta"", singurele rămase din cuibul de vulturi ""puternic înfipt în creștetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în față prăpastie sub metereze-înalte, și vedere largă pe toată valea"". Scriitorul rememorează momentele de glorie prin care a trecut cetatea: sosirea aici a lui Ștefan cel
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Budei, în anul 1768 după data menționată pe un Sfânt Artimis. Românii de pe aceste meleaguri au fost în general iobagi și slugi pe cele 3 moșii grofești. Cu timpul au devenit proprietari. Între anii 1986-1992, sub păstorirea preotului I. Vasile Vultur și prin eforturile deosebite ale credincioșilor din parohie se reușește construirea unei frumoase biserici noi , care a fost sfințită la data de 30 august 1992 de către P.S.S. Dr. Irineu Pop Bistrițeanul - episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
4 ha teren arbil, 2300 ha pășuni, 930,46 ha fânețe, 380 ha livezi, 1540 ha păduri, 407,63 ha alte categorii. Relieful, deluros și muntos încadrează comună înspre zona nordică, la est de localitatea Satu Nou se află masivul Vulturul (1.501 m.) iar în partea de nord-vest o zonă de dealuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cetate se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
a obeliscului, este așezat un cub din marmură albă având latura de 20 de centimetri, peste a cărei față dinspre stradă este aplicată o cruce realizată din tablă de metal inoxidabil, cu luciu-oglindă. Pe cubul din marmură, este așezat un vultur cu aripile desfășurate și cu ciocul îndreptat spre stânga privitorului. Sub crucea din metal inoxidabil, se află gravată efigia din profil (stânga) a unui ostaș, purtând o cască de protecție. Sub efigie, pe plăci din marmură albă, putem citi inscripția
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Valea Someșului acolo unde cu secole în urmă groful Banfy își părăsește curtea domnească. În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea coboară din satul din pădure descendenții familiilor întemeietoare ale Tinteștilor și anume Lupuț, Graurii, Ionăceștii, Băieșii, Porumbii, Vulturii veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții Gheorghe, Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe podețul numit
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
1980. Mai spicuim din Năzuința câteva prilejuri de euforie pentru suporterii echipei de fotbal a Marinului: Gloria Marin - Semănătorul Cizer: 5-3 (26 sept. 1979); Gloria Bănișor - Gloria Marin: 0-6 (3 oct. 1979); Gloria Marin - Avântul Peceiu: 7-1 (11 oct. 1980); Vulturul Stârciu - Gloria Marin: 2-7 (11 oct. 1980); Gloria Marin - Avântul Stârciu: 3-0 (16 mai 1981). Fotografia ne înfățișează jucătorii Gloriei din anul 1980, chiar pe gazonul care le-a adus atâtea momente de satisfacție și de ...glorie. Agricultura este cea
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Pogana este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Bogești, Cârjoani, Măscurei, Pogana (reședința) și Tomești. Situată la aproximativ 15 kilometri de Bârlad, pe raza comunei se află barajul Cuibul Vulturilor, una din cele două mari surse de apă potabilă pentru Bârlad. Comună are în componență cinci sate: Pogana, Tomești, Bogesti, Mascurei și Cirjoani. Două dintre acestea, Bogesti și Tomești, sînt atestate documentar din 1448 și, respectiv, 1433. Legat de trecutul
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
ia la muncă, mă duc. Nu prea mă mai țin pe mine puterile că atunci cînd eram tînăr. Dar eu vreau să muncesc și am să muncesc atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
înălțimi mai mari de 850 - 900 m, în partea de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Înălțimea maximă este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
dar mulți n-au nici după ce să bea apă!” Dobridorenii se mândresc nu numai cu „marile familii”, ci și cu diverși „eroi”, cu „oameni-ca-lumea” și cu „oameni-de-seamă”. „Eroii” nu sunt neapărat cei ale căror nume sunt înscrise pe „monumentul cu vultur regal” ridicat în mijlocul satului pentru comemorarea celor căzuți la datorie în primul război mondial. Mai degrabă sunt considerați „eroi” câțiva „hâtri ai satului” care au marcat memoria colectivă prin conduită bizară, fapte haioase, „întâmplări de pomină” și/sau replici memorabile
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
steme. Artă heraldica s-a dezvoltat în evul mediu, mai ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri heraldice lei, vulturi, cruci, mierle, șerpi, monștri. Din secolele XIII-XV se utilizau ornamente și coiful. Din secolul XVI a început declinul, ca în epoca modernă să dispară în urmă apariției statelor naționale și asociațiilor. Stema era deseori reprezentată pe scut, având rol de
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Stema de Stat a Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (sau al unei acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu
Stema Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299678_a_301007]
-
pierduse supremația asupra titlului La Liga, până când o nouă serie de staruri spaniole a adus succesul pe plan național înapoi la club. Jurnalistul sportiv spaniol Julio César Iglesias i-a dat acestei generații numele de "La Quinta del Buitre" („Cohorta vulturului”), care provenea de la porecla atribuită unuia dintre membrii săi, Emilio Butragueño. Ceilalți patru membri erau Manuel Sanchís Hontiyuelo, Rafael Martín Vázquez, Míchel și Miguel Pardeza. Cu "La Quinta del Buitre" (redusă la patru membri atunci când Pardeza a părăsit clubul pentru
Real Madrid CF () [Corola-website/Science/299666_a_300995]
-
monument format din plăci de beton în formă de vagoane de tren, care sugerează celebrele “trenuri ale morții”. În acest cimitir sunt și monumente care comemorează victimele descoperite în 1945 în gropile comune de la Sculeni și în 2010 la pădurea Vulturi. La 75 de ani de la Pogrom, în iunie 2016, a avut loc o comemorare la Cimitirul evreiesc din Iași. Comemorările au inclus Podu Iloaiei, unde 1.200 de evrei care s-au aflat în trenul Iași-Podu Iloaiei sunt îngropați în
Pogromul de la Iași () [Corola-website/Science/299747_a_301076]
-
operațiuni agitatoare erau să ducă orașul la un pas de revoluție. În sec. al XIX-lea Nürnbergul devenise un centru industrial al Bavariei. În anul 1835 între Nürnberg și localitatea învecinată Fürth a circulat primul tren feroviar din Germania, "Adler" („Vultur”), pentru servicii de transport de pasageri. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea în Nürnberg s-a descoperit "Rauschgold" („foița de aur”), care erau foi extrem de subțiri de alamă. Deja în anii 1920 la Nürnberg au avut loc
Nürnberg () [Corola-website/Science/299115_a_300444]
-
din familia papagalilor. Printre alte specii întâlnite în Indonezia se numără pasărea hornbill sau angkonh/enggang din familia "Bucerotidelor", de remarcat pentru enormul sau cioc în formă de horn. Se întâlnesc numeroase specii de păsări, inclusiv egrete, bâtlani, pescăruși, șoimi, vulturi și altele. Mai exista de asemenea mii de specii de insecte și o mare varietate de șopârle și șerpi. Tot aici se întâlnesc din abundență țestoase marine și de uscat, specii exotice de pești, crabi, moluște și alte animale acvatice
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]