43,501 matches
-
împrumut pentru a-și finanța campania. E vorba, după propriile declarații, de vreo șase-șapte milioane de dolari. N-am idee cât se cheltuie în România, dar după veselia care-a cuprins canalele de televiziune, după parcelele nesfârșite de reclame din ziare îmi închipui că nu e vorba tocmai de mărunțiș. Problema îngrozitoare e că banul funcționează deja asemeni unei ghilotine. Dacă nu ai un sprijin de felul celor menționate mai sus, poți să-ți iei gândul de la viața politică activă. și
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
jurnalistice, ci a difuziunii mediate de un alt obiect cultural. Care poate aparține, după caz, folclorului urban, presei naționaliste, cinematografiei hollywoodiene sau lanțurilor de edituri de la noi. Desigur, cel mai palpitant dintre capitole grupează și discută minuțios ororile vehiculate în ziarele românești ale primului deceniu postrevoluționar. Iată o selecție aproape întâmplătoare și complet lipsită de echivoc. Gradațiile și nuanțele sunt - într-o măsură - ale timpului aceluia. Talentul e al lui Răzvan Petrescu: "O f.f. pasionată cititoare (39 de ani) a României
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
Cristian Teodorescu Presa cotidiană a început să scrie necroloa-gele personalităților vieții noastre publice în avans. Celor care se vor grăbi să spună că asta e încă o dovadă a cinismului jurnalistului român le atrag atenția că ceea ce ziarele de la noi au descoperit de-abia acum e un procedeu patentat și verificat de marile cotidiane occidentale. Personalităților susceptibile de a deveni obiect de necrolog li se scrie biografia și, după caz, bibliografia, li se face evaluarea și în funcție de greutatea
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
e vorba de personalități de grad 0, ca notorietate, acestora li se pregătește cîte un supliment. Așa se explică fastul comemorativ cu care Le Monde, de pildă, reacționează imediat la moartea marilor francezi sau la dispariția personalităților recunoscute în lume. Ziarul are textele pregătite, paginate. Lipsește doar tușa finală: consemnarea momentului, cu detaliile sale. Și, evident, mai trebuie adăugate expresiile părerilor de rău ale apropiaților și ale personalităților care ar putea avea ceva de spus despre persoana dispărută. Despre aceste preparative
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
textele pregătite, paginate. Lipsește doar tușa finală: consemnarea momentului, cu detaliile sale. Și, evident, mai trebuie adăugate expresiile părerilor de rău ale apropiaților și ale personalităților care ar putea avea ceva de spus despre persoana dispărută. Despre aceste preparative ale ziarelor occidentale se știe, totuși ele au loc în cel mai deplin secret redacțional, încît nici unul dintre cei cărora li se scriu pagini de necrolog în avans nu află ce i se pregătește. Pe această temă mai fac bancuri, în interviuri
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
pregătește. Pe această temă mai fac bancuri, în interviuri, scriitori francezi venerabili, dar în general se păstrează o tăcere consensuală. Chiar dacă, la noi, asemenea pagini comemorative în avans par cinice, rațiunea scrierii lor e perfect justificată. Asta măcar pentru ca în ziare să nu mai apară articole scrise pe genunchi, cu erori de informație și care, cel mai adesea, au un aer de relatare nelalocul ei, ca și cum persoana care tocmai a încetat din viață s-a abătut puțin de la programul zilnic. Nenorocirea
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
încetat din viață s-a abătut puțin de la programul zilnic. Nenorocirea e însă că în presa noastră secretul redacțional ține pînă la o întîlnire la o bere. Așa am aflat de la un colegă, informată de un prieten de la un alt ziar, de cîteva astfel de pagini care țin de cronica deceselor previzibile. Inclusiv de titlurile lor provizorii. Nu-mi pot permite să intru în detalii despre subiecți, dar în general e vorba despre personalități care au o vîrstă de la care poți
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
care, bineînțeles, nu le-a citit, dar câți le-au citit? Care declară că nu-iplac manelele, în schimb bate ritmul sub masă când le aude. Un familist care mai calcă și pe alături, destul de bine informat, dacă rezolvarea integramelor din ziar poate însemna informare, un ins care nu se jenează să apeleze la pile pentru a ajuta un nepot, un prieten sau chiar un necunoscut când e cazul. Nu e bisericos, dar se declară creștin, intră în biserică doar la cununii
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
Dudești,/ ne lași aici umflați cu bere acră/ să ne holbăm umiliți la elicea ventilatorului/ ce se-nvârte se-nvârte se-nvârte/ în tavanul bodegii/ pe care-o vom deturna în curând". Discursul critic se radicalizează în volumul Moartea citește ziarul (1989), care nu poate apărea decât în străinătate, la Amsterdam. Subversivitatea, dacă e consecventă în discursul critic, duce inevitabil la disidență. Metafora aluzivă și esopismul epic se transformă în protest deschis și în pamflet radical. Scriitorii subversivi sunt disidenți potențiali
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
cerințele puterii, în care nu rezonează decît o dezicere de trecut, o învinovățire de sine placidă, de om aflat la capătul puterii de rezistență. Un alt fragment din "Autobiografia" amintită sună astfel: "Am scris, în septembrie 1940, cîteva articole în ziarul Buna Vestire, în favoarea legionarilor. Deși articolele mele nu au făcut obiectul niciunei acțiuni împotriva mea (sic!), ele constituie o vină în trecutul meu pe care mi-am recunoscut-o în diverse împrejurări, mai tîrziu". Și nu e numai atît. În
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
a sufletului pe care lumea spirituală o numește trezvie, și pe care Marius o poseda într-un chip ce contrasta izbitor cu dîrzenia pe care o arăta de îndată ce, reprimîndu-și sfiala, intra în cortegiul tracasărilor profesionale din incinta unei redacții de ziar. E de prisos să adaug că aceeași sfială dă tonul dominant al cărții de față, o carte scrisă de un autor polivalent și concentric, ale cărui straturi psihologice se adună în jurul unui miez durabil: credința. Mai precis, există trei ipostaze
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
defazați lexical, ceilalți nu o fac fiindcă sînt sterpi în erudiția lor. Marius Vasileanu ia trăirea de la cei dintîi și cultura de la cei din urmă și, dozîn-du-le, obține singura formă de creștinism pe care o poate răbda o pagină de ziar: misionarismul cotidian ce face apel la intimitatea cititorului. Tot aici, în grupa textelor sa-piențiale, intră cele cîteva mărturii despre oamenii a căror ființă sau operă i-au marcat existența: părintele Cleopa, Annick de Souzenelle, Ioan Ladea, Andrei Scrima (cu întregul
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
Seton Watson etc.). Marcel Proust și cu mine am întemeiat Comitetul pentru apărarea raselor asuprite din Ungaria, a cărui hârtie de scrisori am găsit-o: Comité pour la défeuse des races opprimées de Hongrie... Câte scrisori a scris el directorilor ziarelor Figaro, Temps, Journal de Débats, ca să fie publicate aceste Ťcorespondențeť, care vor lumina opinia publică asupra realității românești!" Anton Bibescu a susținut de la bun început că scriitorul Marcel Proust este un geniu. Apar în corespondența scriitorului francez și alte nume
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
scriam deja cu asiduitate la "Orizont", "Viața studențească" și "Amfiteatru"), am refuzat cu seninătate toate ofertele care mi s-au făcut de a mă muta la școli din Odorheiu Secuiesc sau Miercurea Ciuc și chiar postul - foarte invidiat - de redactor la ziarul local. Raportat la Timișoara sau București mi-era egal dacă sunt la Zetea, Odorhei sau Miercurea Ciuc. În plus, la Zetea mă obișnuisem cu oamenii și mă simțeam mult mai liber. În ultimii șaptesprezece ani nu am revenit niciodată la Zetea
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
într-o asociație proprie cu caracter profesional, care să apere drepturile și interesele lor, să grupeze toate forțele creatoare într-un mănunchi unitar și solidar spre a impune profesiunea și demnitatea de scriitor, des ultragiate de editorii și proprietarii de ziare și reviste din acea vreme. O primă tentativă a fost făcută de începutul anului 1904, dar nu a avut sorți de izbândă. în articolul Societatea Scriitorilor Români, publicat în revista Boabe de grâu, nr. 10, din 1934, Victor Ion Popa
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
casier - Virgil Caraivan. După alegerea primului comitet, s-a lansat ideea unui congres al tuturor scriitorilor, care să aibă ca obiectiv central recunoașterea profesiunii și demnității de scriitor, îmbunătățirea condiției sale umane. în articolul Un Congres al scriitorilor, publicat în ziarul Minerva, din 12 iulie 1909, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel relevau: "Soarta literaturii moderne este cea mai de plâns din câte există în țara noastră. Tipul acesta de proletar intelectual este nespus de trist, și problemele existenței lui cu
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
literară, onorarea drepturilor de autor. Nu era un lucru ușor de obținut, pentru că, până la începutul secolului al XX-lea, nici o publicație nu onora colaborările scriitorilor. Ba mai mult, când s-a pus problema remunerării scrierilor literare apărute în reviste și ziare, au existat și unele spirite obtuze, care au denaturat semnificația acestei remunerări, acuzându-i pe scriitori că se "mercantilizează", ca și când aceștia n-ar fi trebuit să-și asigure existența printr-o muncă demnă și istovitoare. în primul deceniu al secolului
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
grădina Hesperidelor." Semnalând importanța faptului că "scriitorii români, îndeosebi Veniaminii literaturii noastre, au fost chemați și adunați cu stăruință, acum în urmă, în Societatea Scriitorilor Români", Gala Galaction releva că scopul principal al acesteia era acela de a determina editurile, ziarele și revistele să răsplătească în mod corect și eficient munca scriitorilor. După ce Mihail Sadoveanu și-a depus mandatul, adunarea Generală a Societății Scriitorilor Români, din 25 noiembrie 1911, l-a ales președinte pe Emil Gârleanu. în Comitet au mai fost
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
o problemă pe care Ministerul Culturii și Cultelor o lasă în suspensie. Răspunsul pe care l-am primit de la domnul ministru Adrian Iorgulescu, la o conferință de presă, a fost vag, iar ceea ce a declarat pe această temă, într-un ziar, este stupefiant, și anume că dansatorii de dans contemporan se pot duce să dea spectacole la Teatrul Odeon. Dar Teatrul Odeon are programul său. Iar dansatorii cum ar trebui să procedeze? Să își ia echipamentul sub braț și să se
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
care îi era prezentat unui neavizat stârnea, de fiecare dată perplexitate. Cel în cauză intuia că se află în fața unui autor celebru (să nu uităm, ne aflăm în perioadă în care era interzisă publicarea pozelor scriitorilor pe cărți sau în ziare), dar numele Ioan Groșan nu îi spunea nimic. Nicio carte de răsunet din epocă nu era asociată cu acest nume, iar frecventarea revistelor literare nu aducea vreun spor semnificativ în privința notorietății scriitorului. Pentru ca numele Ioan Groșan să capete relevanță era
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
la vérité doit simplifier", cuvinte ce rezumă foarte exact crezul său existențial și artistic de tinerețe. Tonitza expunea atunci o pictură protestatară care relua în bună măsură tiparele stilistice și tonul acuzator al desenelor pe care le publica dezlănțuit în ziarele timpului. Imaginea, gândită strict în termeni de eficiență a comunicării, trebuia să fie directă, cu impact instantaneu asupra privitorului. Fizionomiile sunt expresionist accentuate prin trăsături minimale, incisive. Culoarea se reduce la zemuri spălăcite de albastru și ocru care lasă să
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
scânteile ce luminează multele războaie intens mediatizate, ale căror imagini s-au fixat pe retina noastră, a tuturor. Impresia creată este zguduitoare: lumea a devenit un teatru de război, un spectacol continuu al violenței, din care se hrănesc televiziunile și ziarele, care satisface instinctul vărsării de sânge, fie și prin simpla privire a jurnalelor de actualități. Observațiile se transformă în reflecții despre condiția umană, despre legătura posibilă dintre inteligența și cruzimea animalelor și a oamenilor, despre tentativele pictorilor de a zugrăvi
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
care am împărtășit laolaltă speranțele într-o lume mai dreaptă, care însă, nu peste mulți ani, l-a expulzat din "Orașul Stalin" (rebotezatul Brașov), unde ar fi fost nedemn să trăiască foști burghezi. A ajuns corector de noapte la un ziar maghiar bucureștean; nu a deplâns niciodată pierderea averii, nu l-a interesat proprietatea, aștepta făgăduita frăție între oameni. De fapt, noi înșiși am fost și am rămas mai degrabă un soi de frați, uneori chiar confundați unul cu altul; semănam
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
Mihadaș". Consemnarea faptului cum că Mihai Novicov era "rus alb aristocrat" e puțin relevantă, dat fiind fanatismul criticului ce lansa îndemnul "trebuie fără cruțare să curățăm drumul de toate buruienile burgheze, de oriunde ar veni" și se întreba, în editorialele ziarului Lupta Moldovei, "de ce nu-i arestat X, de ce nu-i împușcat Y, izgonit de la catedră cutare profesor". La fel versatila Nina Cassian apare "albită", în pofida "iubirii" d-sale perene și pînă la exasperare clamate pentru partid. Afirmă Mihaela Cristea: "Din
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
Cînd spun "aptitudine teoretică" nu mă gîndesc la cultura politică asimilată - impresionantă prin vastitatea cunoștințelor pe care le emană spontan din memorie - și nici la dezinvoltura cu care îți poate evoca cutare autor sau cutare teorie dintr-un articol de ziar pe care pesemne că numai el l-a citit, ci la o deprindere mentală, la un fel de forma mentis pe care Tismăneanu a știut s-o preschimbe într-o a doua natură a sa: e vorba de înclinația de
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]