4,648 matches
-
preotului Petru Gărău s-a ridicat un mic monument pe locul fostei case. Locul primei scoli din Jebel Martin Șuboni s-a născut în Jebel în anul 1716. Nu se știe unde a făcut studiile. Sub păstorirea lui s-a zidit actuala biserică, între anii 1750-1752. A murit în 17 mai 1763, în vârstă de 47 ani. A fost înmormântat in curtea bisericii, în apropierea ușii de intrare a bărbaților. (sursă preot Petru Gărău)Placa memoriala Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
a fost ales contele Karatsonyi Guido, noul proprietar. La recensământul din 1870, Ofsenița aparținea comitatului Torontal, districtul Zichifalva și avea 302 case cu 1406 locuitori. În această perioadă, Ofsenița era considerată comună mare, având administrație proprie. În anul 1882 se zidește biserică romano-catolică, clădirea actuala, în centrul comunei, primind ajutor și din partea contelui Karatsonyi. În conformitate cu prevederile menționate, biserica romano-catolică din Ofsenița s-a zidit în centrul satului, lângă mănăstirea sârbească. Comună avea asigurată asistență sanitară cu ajutorul moașelor. Principala ocupație a locuitorilor
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
1406 locuitori. În această perioadă, Ofsenița era considerată comună mare, având administrație proprie. În anul 1882 se zidește biserică romano-catolică, clădirea actuala, în centrul comunei, primind ajutor și din partea contelui Karatsonyi. În conformitate cu prevederile menționate, biserica romano-catolică din Ofsenița s-a zidit în centrul satului, lângă mănăstirea sârbească. Comună avea asigurată asistență sanitară cu ajutorul moașelor. Principala ocupație a locuitorilor era agricultură. În comuna mai erau meseriași că: zidari, tâmplari, fierari, frizeri. Contele Karatsonyi Jeno avea în posesie și castelul de la Banloc, centrul
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
cetire". La 13 octombrie 1850 se desființează primăria în Ofsenița și devine sat aparținător comunei Banloc. În anii construirii socialismului, Ofsenița cunoaște o rapidă dezvoltare, se construiesc trotuare, se realizează trotuarul care leagă satul de gară, se electrifica localitatea, se zidește un cămin cultural nou, se amenajează un nou loc pentru școala, se forează pompe pentru apa potabila etc. În 1976 funcționau două brigăzi ale C.A.P. Banloc, există magazin alimentar, bufet, punct sanitar, grădiniță, famfară germană și o formă a
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
Baseng. Moșnița a fost, până mai deceniile trecute,încojurată de păduri.Prin anul 1903 s-a început tăierea acestora și crearea unui sat nou,din coloniști unguri aduși din comitatul Békés și din orașul Senteș.În acel an s-au zidit 30 case pentru acești coloniști.Fiecare primește câte 24 jugh. cu prețul total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu același nume. Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița este un act din 16 martie 1494 al lui Vlad
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
STUDIU CINEMATIC LOCAL ÎN VIVO AL PERETELUI ARTERIAL PATOLOGIC ȘI NON-PATOLOGIC:ABORDARE EXMERIMENTALA. Autori: Isacila Alexandru Coordonatori: Prof. Mustapha Zidi*; Dr. Pierre Boutouyrie** Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală *Institutul superior de Biostiinte ,Paris. **Spitalul European “Georges Pompidou”,Paris. Direcția de Studiu: Tehnologie Protetica Comportamentul mecanic al arterelor este un fenomen mult studiat, doarece
STUDIU CINEMATIC LOCAL IN VIVO AL PERETELUI ARTERIAL PATOLOGIC SI NON-PATOLOGIC:ABORDARE EXMERIMENTALA by Isacila Alexandru () [Corola-other/Science/84286_a_85611]
-
vecin, Acra (Akko). În cursul secolului al XIX lea, orașul s-a lărgit, mai ales prin contribuția a două grupuri de coloniști creștini care s-au stabilit în afara zidurilor. Una era cea a templierilor protestanți din sudul Germaniei, care și-au zidit case în zona de șes, la poalele Carmelului, la sud de coasta mediteraneană, in proximitatea Orașului vechi, și care au încercat să practice agricultura.Mai apoi ei au înființat pe vârful muntelui un cartier destinat odihnei și agrementului numit Karmelheim
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
noastre într-un spațiu turistic. Al doilea grup de coloniști a fost cel al Ordinului Carmelit catolic, ai cărui membri s-au așezat în zona cartierului Bat Galim și în continuare, în zona Stella Maris de pe vârful Carmelului, unde au zidit încă din mijlocul veacului al 18-lea o mănăstire. În zilele expediției lui Napoleon Bonaparte în Palestina, mănăstirea carmelită a servit drept spital de campanie pentru ostașii francezi. Pe parcursul secolului al XIX-lea între cele două grupări religioase au avut
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
forme. Apar și meserii noi ale particularilor, care se ocupau de fierărie, tâmplărie, covăcie, precum și mici comercianți.</br> Populația era mult legată de biserică și de școală. În satul Doștat, biserica datează din anul 1866. Este acoperită cu țiglă și zidită din piatră și cărămidă, având un singur turn de cca. 20 m, patru geamuri și două clopote Se menționează că parohia Doștat, fiind o parohie compactă, greco-catolică, în anul 1948 după desfiintarea Bisericii Greco-Catolice credinciosii au fost trecuti la Biserica
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
blazoanele familiei sculptate în relief, care au supraviețuit distrugerilor de dupa al doilea război mondial. Corpul central are o frumoasă sala de arme, cu un splendid șemineu, iar în parc se află o seră. Lângă castel, Anton Mocioni de Foen a zidit o biserică și o școală pentru copii din sat. Domeniul Bulci a fost cumpărat în 1858 de către Anton Mocioni de Foen. Domeniul și castelul au fost moștenite de Zeno (1842-1905), plătindu-i în schimb fratelui său Victor - care și-a
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
1782 de căpitanul Radocanel Simion, dar și acesta a crăpat în 1877. 2.Cea de-a doua etapă în istoria bisericii din Cicir o constituie momentul când, datorită mutării albiei Mureșului, biserica s-a surpat, iar cicirenii, fiind iobagi au zidit doar o bisericuță din lemn. În jurul anului 1823 datorită pericolului reprezentat de apele Mureșului, credincioșii cicireni s-au mutat de pe vechea vatră a satului pe locul actual. Bisericuța din lemn a rămas abandonată, neputând fi mutată. Astfel, credincioșii ortodocși trebuiau
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
dar, de fapt s-a realizat cu 2929.60 coroane pentru că vorba ceia “mâncând ne vine pofta”. Suma necesară pentru repararea din urmă o ridicarăm din bancă, dar în scurtă vreme am desplătit-o; în 8 ani deci reparai biserica și zidii de nou școala [2]. În aceeași Autobiografie încheiată la 23 ianuarie 1930, la doar câteva luni după plecarea din parohia Cicir, inimosul preot Constantin Mihulin mărturisea eforturile sale pentru zidirea în anul 1925 a unui gard din fier la frontul
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
pe locul actual, cu străzi trasate geometric. În timpul stăpânirii baronului Dietrich, se face un schimb de terenuri cu comuna Pâncota, prin acest schimb măderatanii pierzând o parte din moșia satului. Atunci li s-a promis sătenilor că li se va zidi școală, casă comunală și poduri peste văile din comună. Aceste promisiuni nu au fost respectate și sătenii au intentat un proces stăpânului domeniului, proces care a durat mulți ani și care s-a încheiat cu victoria sătenilor, în 1872, ei
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
nu au fost respectate și sătenii au intentat un proces stăpânului domeniului, proces care a durat mulți ani și care s-a încheiat cu victoria sătenilor, în 1872, ei fiind reprezentați de avocatul Grigore Venter. Cu despăgubirea primită, a fost zidit un corp de școală (1884), au fost cumpărate acțiuni la societatea trenului Arad-Cenad, iar în 1894 a fost zidită "Casa satului" (azi Căminul cultural, dispensarul uman și sediul unei asociații agricole) și au fost construite cele 4 poduri din piatră
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
care s-a încheiat cu victoria sătenilor, în 1872, ei fiind reprezentați de avocatul Grigore Venter. Cu despăgubirea primită, a fost zidit un corp de școală (1884), au fost cumpărate acțiuni la societatea trenului Arad-Cenad, iar în 1894 a fost zidită "Casa satului" (azi Căminul cultural, dispensarul uman și sediul unei asociații agricole) și au fost construite cele 4 poduri din piatră peste văile din intravilan și cele două similare din extravilan. Până în 1953, Măderatul a fost comună. În 1954, localitatea
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
capitularea celui dintâi. Ioan Slavici despre localitatea natală: "Când eram copil mai mic vedeam cetatea Vilagășului numai de jos, din sat; mi se părea mică și nu mă îndoiam că grăiesc adevărul cei ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaș care-ngrămădea bolovanii de peatră" [sic] "într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleșuv, iar românii Coposul. După ce
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
parohie catolică pentru toți credincioșii împrăștiați de “pârjolul” turcesc în toată Valea Mureșului. Primul paroh, călugărul Csuros Joszef, a fost omorât de tâlhari la numai câteva zile după instalarea în această abație. Un alt paroh, Valovich Mihai, a vrut să zidească o biserică în Țela și a aflat de la locuitori că ar putea găsi materiale de construcție în ruinele Mănăstirii din Bulci. Este rechemat la Radna și în locul său este trimis călugărul Berecky Hilarion, care mută sediul parohiei din satul Țela
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
transept (naos transversal), cor ("presbyterium") cu deambulatoriu și două turnuri în partea vestică. În 1756 a fost construită la Glogovăț prima capelă, iar în 1765 a fost constituită prima parohie, localitatea având primul preot în 1766. Prima biserică a fost zidită în 1767. În toamna anului 1887 a început construcția bisericii din strada Progresului 84, finisată la 16 iunie 1889. Melente Nica, "Vladimirescu-Glogovaț. File de monongrafie", Editura Viața Arădeană, 2004
Vladimirescu, Arad () [Corola-website/Science/300312_a_301641]
-
Mănăstirea Bistrița din județul Neamț se află în satul Bistrița, comuna Alexandru cel Bun și a fost zidită înainte de anul 1407 (prima atestare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ștefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Bistrița, comuna Alexandru cel Bun și a fost zidită înainte de anul 1407 (prima atestare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ștefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cu o pictură în frescă de o mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până astăzi. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
satul Mojeștii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lăpușneanu a renovat mănăstirea complet. Mănăstirea Bistrița este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Mănăstirea Bistrița are o foarte mare valoare istorică și arheologică. Este zidită în stil bizantin, bogat ornată, având ușa de la intrare păstrată din momentul construirii fiind lucrată cu multă artă. Se remarcă icoana Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. După tradiție, această icoană a fost dată ca „dar de patron” Doamnei Ana, soția
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
cât de sentimentul că ești aproape de Dumnezeu și de vrednicii strămoși. Intarea în mănăstire se face prin bolta unui turn, cu un paraclis la etaj închinat Sfântului Ierarh Nicolae, care, împreună cu clădirea din stânga și zidul înconjurător al mănăstirii au fost zidite de Petru Rareș între 1541-1546. Zidul a servit, în scurgerea vremurilor, nu numai ca înprejmuire, ci și ca zid de apărare, din spatele căruia se va fi auzit zgomot de arme și se vor fi văzut viteji încordând arcurile. A fost
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
de arme și se vor fi văzut viteji încordând arcurile. A fost refăcut în 1776 de egumenul Iacov Arhimandritul. În centrul incintei se înalță, stăpânind împrejurimile și răspândind, ca o mireasmă, duhul marilor voievoizi și clerici, biserica, adevărată catedrală mușatină, zidită de Alexandru cel Bun între 1400-1402 și refăcută apoi de Alexandru Lăpușneanu la anul 1554. În partea nord-est a bisericii se află turnul clopotniță zidit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
a bisericii se află turnul clopotniță zidit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotniță este lipit un adaos ce completează paraclisul lui Ștefan cel Mare, zidit de Petru Rareș între anii 1541-1546. În unghiul de nord-vest al incintei vedem casa domnească a lui Alexandru cel Bun, restaurată și înnoită de Petru Rareș, de care se leagă un corp de chilii din secolul XVIII, în care astăzi
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]