40,831 matches
-
i se dea o atenție deosebită. Controlul calității materialelor aprovizionate include totalitatea activităților și informațiilor, de la procesul de alegere a furnizorului până la închiderea ciclului de aprovizionare și înapoi la actualizarea datelor privind calitatea livrărilor făcute de furnizor. Etapele distincte ale ciclului de aprovizionare sunt: a) Alegerea furnizorului pe baza unei analize și evaluări a produselor oferite de diferiți furnizori. Se analizează astfel mijloacele de producție și control de care dispune furnizorul, tehnicile de control pe care le aplică, dacă are implementat
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
Panait Istrati și C. Stere. Își alege colaboratori permanenți pe M. Sadoveanu și T. Arghezi, care încredințează tiparului aici, în decursul anilor, fragmente în premieră ale unor capodopere, ca Hanu-Ancuței, Dumbrava minunată, Împărăția apelor, Zodia Cancerului și Frații Jderi, sau cicluri întregi ale operei, precum volumele Icoane de lemn, Poarta neagră, Cartea cu jucării, Ce-ai cu mine, vântule? Etape importante ale creației sadoveniene și argheziene sunt legate de această revistă. Metamorfozele și arheologia criticii călinesciene urmează a fi descoperite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
mediu, învățarea unui vocabular nou legat de mediu, compararea scrierilor care au descris natura și textul politicilor locale de mediu. Științe: biologie, fizică cu probleme ca lumina soarelui, fotosinteza, energia, lanțurile trofice, reciclarea substanțelor nutritive, relația pradă prădător, polenizarea, simbioza, ciclurile de viață ale animalelor și plantelor, habitatul, cum este afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor, surse alternative de energie, istoria vieții pe Pământ, formarea solurilor și eroziunea. ◊ Istorie, economie, studii sociale: importanța resurselor naturale asupra economiei, stabilității unei comunități, rolul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și rezultanta (F), să fie mai mică decât greutatea corpului. Presiunea asupra solului este oblică, de sus în jos și dinapoi spre înainte. Reacția sprijinului, egală și de sens contrar, prin forțele (Rt, Rn și R) constituie o frână în ciclul pasului de alergare. Valoarea de frână depinde în mod direct de mărimea forței de reacție tangențială (Rt). Mărimea (Rt) este direct proporțională cu viteza de deplasare și depinde de unghiul de contact și natura contactului. b) Momentul verticalei - coincide cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cu proiecția forței gravitaționale (F) pe mijlocul suprafeței de sprijin. Presiunea asupra solului (F), ca și reacția sprijinului (R), sunt egale cu greutatea corpului și nu produc nici un efect. Momentul verticalei poate fi considerat ca un moment de repaus în ciclul pasului de alergare. Aici se înregistrează și cea mai coborâtă poziție a CMC (centrul de masă al corpului). c) Faza de impulsie - constituie faza motoare în ciclul pasului de alergare. Începe odată cu trecerea progresivă a proiecției a CMC înaintea punctului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
nici un efect. Momentul verticalei poate fi considerat ca un moment de repaus în ciclul pasului de alergare. Aici se înregistrează și cea mai coborâtă poziție a CMC (centrul de masă al corpului). c) Faza de impulsie - constituie faza motoare în ciclul pasului de alergare. Începe odată cu trecerea progresivă a proiecției a CMC înaintea punctului de sprijin și se termină odată cu începerea fazei de zbor, moment în care proiecția CMC, în raport cu punctul de sprijin, este maximă. Acțiunea de impulsie se realizează printr-
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mare decât greutatea corpului. Presiunea asupra solului este oblică, de sus în jos și dinainte spre înapoi. Reacția sprijinului, egală și de sens contrar, prin forțele (Rt, Rn și R) are același sens cu sensul alergării, constituind faza principală în ciclul pasului de alergare. Valoarea de propulsare depinde în mod direct de mărimea forței de reacție tangențială (Rt). Mărimea (Rt) este direct proporțională cu viteza de deplasare ca forță de inerție. În virtutea celei de a II-a legi a mecanicii (legea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
scopul dezvoltării capacității alactacide, cu ajutorul alergărilor pe distanțe scurte de 60-80 m, poate duce la creșterea frecvenței pașilor, dar poate duce și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între acești doi factori trebuie să cunoaștem și să putem calcula lungimea ideală a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
implică armonia în raport cu frecvența fuleului, pentru acumularea și refacerea energiei elastice. Kaneko(1987), citat de Rață G., Rață B. C., (1999) susține că unei anumite viteze îi corespunde o anumită combinație între frecvența și lungimea pașilor care permite optimizarea randamentului ciclului întindere-impulsie. Lungimea fuleului este determinată în principal de cantitatea de forță exprimată la nivelul trenului inferior în momentul impulsiei și al pendulării. Lungimea pasului poate fi îmbunătățită prin: creșterea forței de impulsie realizată la nivelul pistei, ca rezultat al creșterii
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la antrenamentul sprinterilor, inclusiv al gardiștilor prevăd pentru pregătirea celor două perioade competiționale (de iarnă și vară). nceperea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la antrenamentul sprinterilor, inclusiv al gardiștilor prevăd pentru pregătirea celor două perioade competiționale (de iarnă și vară). nceperea pregătirii să se facă la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la antrenamentul sprinterilor, inclusiv al gardiștilor prevăd pentru pregătirea celor două perioade competiționale (de iarnă și vară). nceperea pregătirii să se facă la începutul lunii octombrie, respectiv aprilie cu accent pe pregătire
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
rezistență 3 ori pe săptămână); - educarea vitezei de deplasare (cu exerciții executate o dată de 2 ori pe săptămână); - toate acestea combinate cu exerciții de mobilitate statică și dinamică; - consolidarea și perfecționarea tehnicii globale și analitice a probei. În cadrul pentru ciclului pregătirea săptămânal, alternarea sprinterilor trebuie să mijloacelor respecte următoarele indicații: să nu se realizeze mai mult de două ședințe succesive de pregătire, care au la bază aceleași mijloace de alergare; după o zi de pauză să nu se folosească în cadrul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pentru distanța de 100 m; - 8 - 10’ între repetări și de 15‘ între serii pentru distanța de 150 m; - 10 - 12’ între repetări și de 15’ între serii pentru distanța de 200 - 250 m; O etapă de pregătire cuprinde 2-4 cicluri săptămânale, în funcție de starea concretă a sprinterului. În trecerea de la o etapă la alta se folosesc perioade scurte de refacere de 2-3 zile. Acestea nu trebuie să fie mai mari de 4 zile. Durata pauzei depinde în principal de posibilitățile
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cea mai mare viteză de deplasare; în cadrul fiecărei repetării, jumătatea a doua a distanței se realizează în viteză mai mare decât prima; de la o etapă de pregătire la următoarea, viteza de execuție crește treptat. Modelul de structurare al antrenamentului în ciclul anual cuprinde: dinamica obiectivului de performanță în raport cu nivelul din sezonul precedent, atât pentru etapele competiționale de iarnă cât și cele de vară; dinamica evoluției la probele de control și rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
nivelul din sezonul precedent, atât pentru etapele competiționale de iarnă cât și cele de vară; dinamica evoluției la probele de control și rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de iarnă cât și cele de vară; dinamica evoluției la probele de control și rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a solicitării date de acestea; dinamica realizării refacerii permanente a organismului după efort și după
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a solicitării date de acestea; dinamica realizării refacerii permanente a organismului după efort și după perioade de solicitarea mare. Programarea antrenamentului în cadrul ciclului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a solicitării date de acestea; dinamica realizării refacerii permanente a organismului după efort și după perioade de solicitarea mare. Programarea antrenamentului în cadrul ciclului anual de antrenament În alergările de viteză ca și în celelalte probe atletice, elaborarea programului de antrenament (Verhoșanski, 1980, citat de Rață G., Rață B. C., 1999) ”pe baza modelului, pretinde rezolvarea succesivă a mai multor probleme”: programarea îmbunătățirii rezultatului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sportiv în sezonul competițional de iarnă și vară pe baza: - analizei prestației realizate în sezonul sau anul trecut; - aprecierii posibilităților viitoare și a perspectivelor pregătirii fizice, tehnice, psihice, tactice; - stabilirii calendarului competițional. stabilirea creșterii nivelului de pregătire fizică specifică, în cadrul ciclului anual în concordanță cu calendarul întrecerilor și pronosticul performanței, pe baza: - cunoașterii permanente a posibilităților sportivilor, prin folosirea instrumentelor de evaluare periodică; - compararea standardelor de performanță cu cele anterioare; - depistarea indicilor de pregătire specifici a căror nivel trebuie crescut, înainte de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tehnice, pe baza: - analizei eforturilor anterioare și cunoașterea eficienței acestora; - analizei eforturilor de antrenament, realizate de alți sportivi cu clasificare, sau de valoare asemănătoare; - cunoașterea obiectivelor curente în comparație cu cele precedente și viitoare. repartizarea volumului care să asigure forma sportivă pe parcursul ciclului anual, astfel încât să asigure realizarea obiectivelor de performanță. Aceasta se realizează ținând cont de: - durata sezonului competițional și implicit a perioadelor pregătitoare și de tranziție; - alternarea perioadelor de solicitare mare cu cele de refacere; - evoluția procesului de pregătire și a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de performanță. Aceasta se realizează ținând cont de: - durata sezonului competițional și implicit a perioadelor pregătitoare și de tranziție; - alternarea perioadelor de solicitare mare cu cele de refacere; - evoluția procesului de pregătire și a rezultatelor anului precedent Programarea antrenamentului în cadrul ciclului anual de antrenament Practic, obținerea performanței sportive de înalt nivel necesită din partea antrenorului: ținerea evidenței efortului de antrenament pe fiecare mijloc în parte, însumarea pe zile, săptămâni, luni, ani, și analiza acestuia; susținerea probelor de control, cel puțin de două
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de fapt traducerea celebrei L’Isolement (1820) de A. de Lamartine, rămâne o mostră de sincronism asachian, fără ecou în plan literar. Piesele de rezistență ale liricii erotice ale lui A. stau sub semnul sonetului petrarchist ce inspiră, până la pastișă, ciclurile de poezii compuse la tinerețe, în italiană, La Leucaide și Raccolta delle Poesie, asupra cărora poetul va reveni în variante românești, originale, mature. Iubirea, într-o viziune platonică, ia forma unei prietenii spirituale ce tinde spre eternizare. Sentimentul melancoliei, poetizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
ritualice populare. Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui But) și suplinește, alteori, vizionarismul său limitat și imaginația cuminte. Motive universale cultivă și poezia lui didactică, grupată în cicluri de fabule retipărite în mai multe ediții (1836, 1844, 1862). Nu inventivitatea „fabulografului” (termenul îi aparține) primează, ci apelul la modelele clasice ale genului, în special, La Fontaine, dar și Fedru, L. Pignotti, Florian și Krâlov, care servesc acțiunea moralistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]