39,980 matches
-
pe cine ar putea să atragă În viitor, cum să facă lucrul acesta etc. Principalele criterii sunt: a. caracteristicile fundamentale: ▪ unități hoteliere și similare acestora; b. amplasarea: ▪ În orașe mici sau mari; c. legătura cu mijlocul de transport: ▪ de-a lungul căilor rutiere (motel); În apropierea gărilor (hotel de gară); ▪ lângă aeroporturi (hotel de aeroport); d. scopul vizitei: e. regimul de funcționare: Hotelul de tip comercial (de afaceri). Odată cu dezvoltarea centrelor de afaceri și intensificarea deplasărilor Între orașe, a crescut tot
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
lor finală după ce mai câștigă în medie 10 cm, la băieți abia se declanșează saltul de creștere pubertar, care îl depășește pe cel al fetelor cu 3-5 cm, fiind în medie de 30 cm (planșa 2). Prin urmare, de-a lungul pubertății fetelor, urmată de cea a băieților, aceștia din urmă câștigă un supliment mediu de circa 13 cm pentru statura finală (planșa 2). 1.2.1. Axa somatotropă Axa somatotropă reprezintă un complex hormonal integrat prin sisteme de feedback ce
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
inhibat de insulină, mecanism suplimentar prin care hiperinsulinismul reactiv al fătului provenit din mame diabetice determină greutatea mare la naștere. IGFBP-3 este principalul transportor al IGF-I. Nivelul de IGFBP-3 depinde direct de GH și de IGF-I. De-a lungul saltului de creștere pubertar, atât nivelul secretor de GH în 24 ore, cât și nivelul de IGF-I și IGFBP-3 cresc semnificativ. Cum raportul IGF-I/ IGFBP-3 crește și el la pubertate, se poate deduce că: 1) IGF-I crește
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
în decursul zilei apar vârfuri de secreție ale hGH, cu o durată limitată (figura 6). Aceste vârfuri ale secreției sunt ceva mai frecvente și mai ample în perioada de creștere decât la maturitate, amplitudinea lor atingând un maxim de-a lungul pubertății. Vârfurile de secreție ale GH sunt ritmate de anumiți stimuli ce apar în timpul zilei, precum consumul de alimente (mesele) sau efortul fizic. Totodată, există și un bioritm secretor al GH, cu un vârf de secreție maxim nocturn, care apare
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
deficit moderat până la sever de GH și, prin urmare, de o încetinire vizibilă a vitezei de creștere . Această tumoră embrionară provine dintr-un vestigiu al pungii lui Rathke, care reprezintă originea hipofizei anterioare. Craniofaringiomul poate fi situat oriunde de-a lungul canalului craniofaringean, traseul de coborâre al pungii lui Rathke din regiunea hipotalamică înspre hipofiză. Craniofaringiomul poate fi așadar atât supraselar, determinând leziuni ale hipotalamusului, cât și intraselar, afectând direct hipofiza. Craniofaringiomul este o tumoră de cele mai multe ori benignă, bine încapsulată
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
administrat prin spray inhalant, transdermic (patch) sau oral. Produsul activ din medicația orală este protejat printr-o matrice care permite eliberarea indicelui de GH, prevenind distrucția acesteia de către enzimele digestive gastro-intestinale . Ritmul administrării de rGH a fost testat de-a lungul timpului și s-a ajuns la concluzia că administrarea zilnică este superioară ca eficacitate administrării săptămânale sau de 3 ori pe săptămână. Administrarea mai frecventă injecții repetate zilnic sau infuzie continuă nu conferă avantaje față de administrarea o dată pe zi și
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
demonstrat că homo sapiens de acum câteva mii de ani avea o talie medie de aproape 185 cm pentru bărbați și de peste 165 cm pentru femei . Această observație a condus la ipoteza că talia speciei umane a avut de-a lungul timpului, sub influența unor factori insuficient elucidați și fără legătură cu civilizația și standardul de viață, o evoluție ondulatorie . Vârsta medie de declanșare a pubertății s-a modificat și ea în decursul timpului. Dacă fetele europene aveau menarhă în jurul vârstei
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
3 ore, eveniment care a dus la o viitură devastatoare, cea mai mare din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a dus la o viitură devastatoare, cea mai mare din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani s-au înregistrat defrișări
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
peste 100 de pogoane. Aceștia sunt: Ion Matei, Petre Comănescu și Ion Comănescu din Drăgăneasa. Alții povestesc cum că populația acestor locuri ar fi venit din sud în secolul al -XVIIlea, pe la 1750. S-a așezat pe văi și în lungul pârâului Provița. La invaziile otomane populația se retrăgea în păduri. Primele familii care s-au stabilit pe moșia lui Racotă și lui Cantacuzino au fost Drumișanu, din care se trag famiile Șchiopu, Comănescu și Vâlcu. Terenurile care au fost în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
unor zone instabile, afectate de eroziuni și alunecări de teren datorate pantelor mari, infiltrației apelor de suprafață și a izvoarelor ce determină exces de umiditate în zonele în care se manifestă; - existența unor zone inundabile la ape mari de-a lungul Văii Proviței, unde malurile sunt joase, zone situate în intravilanul comunei. - Dezechilibre în dezvoltarea economică - lipsa fermelor de producție agricolă și zootehnică adaptate la potențialul productiv al comunei; - lipsa unităților de prelucrare a produselor agricole ( carne, lapte, cereale, fructe); - lipsa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
zonei de protecție sanitară a cimitirelor; - rețele electrice: - iluminat public insuficient, fie din lipsa corpurilor de iliminat, fie din cauza neîntreținerii, mai ales pe străzile laterale; - unele branșamente electrice la imobile sunt uzate; - prezența magistralei de gaz sub presiune, de-a lungul Văii Proviței, care necesită un perimetru de protecție de o parte și de alta, în această zonă fiind interzisă amplasarea construcțiilor; - prezența în extravilanul comunei a două parcuri de sonde active (Parcurile 448 și 461), (Fig. ) precum și sonde izolate, active
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a înțelege exact metamorfozele semantice ale conceptului de literatură e nevoie să ne întoarcem la originile sale. Indiscutabil punctul de plecare îl constituie litera, preconceptul esențial și central al literaturii, determinant la toate nivelele sale. Literatura va primi de-a lungul timpului atât de multe sensuri și semnificații, încât singurul reper stabil și incontestabil rămâne litera. Așadar cadrul în care apare și se definește literatura este în primul rând realitatea sacră și profană a literei. Cuvântul litera provine din latinescul littera
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o „reînnoire religioasă” și pentru „reconstrucția culturală a Europei”, a fost considerat ca „unul din gânditorii cei mai reprezentativi ai culturii catolice”. 2. Imagini ale omului în istorie În analiza sa despre imaginile omului care s-au evidențiat de-a lungul istoriei europene, Scheler reușește să individualizeze, nu fără riscul de a neglija unele și de a umbri altele, diferite imagini ale omului marcat de dimensiunea sa istorico-temporală și de provocările inevitabile, cauzate de raportul cu societatea în schimbare și de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe om; - homo creator are la bază ateismul în baza căruia un Dumnezeu nu poate, nu trebuie să existe, dacă responsabilitatea, libertatea, datoria, sunt cuvinte simple, dacă existența omului trebuie să aibă un sens. Din analiza imaginilor omului de-a lungul istoriei și în locurile de expresie în care sunt individualizate și înțelese, Scheler demonstrează o capacitate pătrunzătoare de înțelegere a ființei umane și a schimbărilor sale în timp, reușind să atingă în profunzime misterul persoanei, care va fi un element
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conjugale în conformitate cu această iubire. Aceste situații care vorbesc cu claritate despre consecințele negative care ar putea să atingă însăși identitatea persoanei și a familiei umane, arată că în joc este chiar înțelegerea ființei umane și a naturii sale de-a lungul istoriei și urmările pe termen lung legate de aceasta. După cum am subliniat, înțelegerea ființei umane și a naturii sale, legată de conceptul de lege naturală, este obiectul reflecției noastre, motiv pentru care pasul pe care vrem să-l facem este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
numeroaselor descoperiri, a fost mereu „figura pacientului”, adică persoana umană suferindă. Asupra acestei figuri trebuia să se concentreze atenția și activitatea medicului, iar orice acțiune a sa trebuia să se conformeze Tablei Jurământului lui Hypocrate care a constituit, de-a lungul secolelor, rădăcina morală a deontologiei medicale, adică a codului de norme care ghidează comportamentul oricărui medic. A. Serra observă că ceva s-a schimbat în ultimii patruzeci de ani. El se referă în mod deosebit la două expresii ale acestei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în 1964. După terminarea facultății este profesor de liceu la Sighetu Marmației. Debutase cu reportaje în 1959, în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare, iar poezie publică din 1963, când îi apar primele versuri în „Luceafărul” și „Tribuna”. Colaborează de-a lungul timpului la principalele reviste literare. În 1968 îi apare întâia carte, Tăcerineprimite (grafierea titlului, fără pauză între cuvinte, e consecventă, ceea ce pare să excludă eroarea și să denote intenționalitatea), cuprinzând o succintă prezentare critică, în care I. Negoițescu remarca „o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
tonului nu îi poate fi contestată. Referindu-se la volumul de debut, Laurențiu Ulici semnala însușiri precum energetismul, orgoliul mesianic, grandilocvența epatantă, logoreea narcisiacă, vehemența afectivă și angajamentul istoric, remarcând că numai ultimul avea să se manifeste constant de-a lungul întregului traiect liric al lui I. Observația, poate prea tranșantă (nici celelalte „ispite” nu au dispărut ulterior), este în esență corectă: se rețin în primul rând obsesia unei mitologii rustice, ancestrale, de sorginte dacică (deși sunt evocate și „săbiile izvoarelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
prezintă o varietate de forme și structuri, determinată fiind de condițiile geomorfologice ale spațiului, de caracteristicile și distribuția în spațiu a ofertei și de particularitățile cererii turistice, ceea ce face dificilă tipizarea modelelor și concepțiilor sale. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, specialiștii au reușit să delimiteze câteva tipuri majore de localizare în funcție de anumite criterii cum ar fi: • dimensionarea și răspândirea în teritoriu a resurselor turistice (amenajare univocă, plurivocă și echivocă); • tipul arealului (sit de litoral, sit de munte, parcuri și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
alături de mediile turistice detaliate, oferă liniile directoare necesare. Termenul de zonă de destinație turistică nu implică rigiditatea sau permanența funcției. Ea trebuie să fie dinamică - capabilă să accepte schimbările pieței, ale furnizării de produse și ale răspunsului pieței de-a lungul timpului. Termenul exclude turismul bazat pe circuite, dar zonele turistice trebuie să cuprindă atât tipuri de dezvoltări turistice de circuit, cât și tipuri concentrate. Astfel, rutele pe care se realizează un circuit sau coridoarele pot lega zonele de destinație sau
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonoră a populației și a obiectivelor din zonele potențial afectate • implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice • realizarea de rețele de monitorizare a poluării fonice în zonele urbane • realizare perdele de protecție în lungul arterelor rutiere intens circulate / căilor ferate • stabilizarea versanților din apropierea căilor de acces - drumuri județene afectate de alunecări de teren. Măsura 1.8 - Reabilitare urbană Obiectivul măsurii: Atragerea investitorilor și turiștilor străini cât și creșterea standardelor de viață a locuitorilor prin
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fluvial este mai puțin utilizat ca mijloc de deplasare între localități - în special datorită orarelor neatractive și duratelor mari. Pot fi considerate mai degrabă ca mijloace de transport intern, în cadrul unor zone, pentru a beneficia de peisajele pitorești de-a lungul fluviilor sau râurilor. 6.2.2. Transportul intern Cele mai utilizate echipamente de transport în cadrul localităților turistice sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele, metroul, taxiurile, bicicletele. Mai pot fi menționate bărcile, vaporașele, scările rulante, telefericul, telecabinele. Între centrul localităților și periferie pot
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
practicarea golfului, călărie, pescuit, vânătoare, schiat, alte sporturi ce utilizează vehicule automotoare pe zăpadă, practicarea sporturilor acvatice, studierea naturii și activități artistice (cum ar fi pictura și fotografierea), decât doar pentru vânătoare. Cu cât sunt mai variate atracțiile de-a lungul timpului, vor exista mai mari șanse de succes. Un alt factor foarte important este așezarea. În general, cu cât o zonă este mai apropiată de piețele sale potențiale, cu atât va fi mai vizitată și deci va avea mai mari
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]