39,491 matches
-
timp, va muri și el din pricina unei proaste Îngrijiri.Vasile Baciu, purtat și el de aceeași sete de pământ, crede că va obține pământurile Înapoi, chiar dacă legea nu-l favorizează. Ion nu știe acest lucru, de aceea, speculând neștiința lor, preotul Vasile Belciug Îi angajează În scris, ca după moarte, cei doi să lase averea bisericii. Ion se Întoarce Între timp la Florica, fata pe care o iubea de când era flăcău, măritată Între timp cu George Bulbuc, cel care dorea să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ascunde dragoastea față de Florica, o tăinuiește și se preface, În schimb, Îndrăgostit de Ana. După o Întreagă poveste obține pământul mult râvnit, dar ceea ce urmează scapă de sub controlul personajului. După moartea Anei și a copilului și după „tranzacția” făcută cu preotul Belciug, Ion are iluzia că se poate Întoarce la fosta lui iubire. Cel de-al doilea plan al romanului are În centrul atenției lumea așa zisei intelectualități a satului, În centrul căreia se află familia numeroasă și viața Învățătorului Zaharia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dificultățile financiare. Aici se ascunde drama intelectualului satului, o dramă cu multe laturi autobiografice. Într-un plan secundar, este prezentat Vasile Baciu, hotărât să lupte pentru a-și apăra pământul. Tot În planuri secundare sunt evocate conflictele sociale, luptele politice, preotul Belciug care vrea să construiască o biserică, viața fetelor și a familiilor acestora, dornice de partide bune pentru mariaj, concurența dintre avocați și funcționarii mărunți etc. G. Călinescu arată că, pe toate planurile apar o mulțime de: „suflete mediocre În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că, pe toate planurile apar o mulțime de: „suflete mediocre În luptă cu drame peste puterile lor”. Chipul celui mai conturat dintre personajele primului plan narativ este cel al lui Ion Pop al Glanetașului, ale cărui fapte sunt Încriminate de preot, de Învățător, de autorități și ceilalți oameni ai satului. Dezaprobarea ori aprobarea faptelor sunt legate Însă de interesele fiecăruia dintre participanții la acțiune. Comportarea lui Ion atacă bazele proprietății. El descinde Însă dintr-o familie românească și atacul lui Împotriva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ana lui Vasile Baciu, promisă de tatăl ei lui George Bulbuc. Acesta din urmă, vrând să-l provoace pe Ion, dansează cu Florica. La un moment dat, lumea se oprește, barbații Își scot pălăriile, cei de pe prispă se ridică; venise preotul Belciug Împreuna cu doamna Maria Herdelea, nevasta Învățătorului, cu domnișoara Laura si cu Titu. În acest timp, Ion și-a dat Întâlnire cu Ana, În grădină, sub un nuc. În timp ce stăteau Îmbrățișati, au fost văzuți de către fratele de cruce al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Aici este vizitat de Florica, fata pe care el o iubea, dar era foarte săracă. Din Întâmplare, Ana Îi vede pe cei doi Îndrăgostiți cum se Îmbrățișează. Vasile Baciu Îi interzisese Anei să se mai Întâlnească cu Ion. La slujbă, preotul Belciug Îl atenționează pe Ion În legătură cu bataia lui cu George, căci Toma Bulbuc s-a dus imediat să i se plângă preotului că Ion i-a bătut fiul. Acțiunea se Îndreaptă către faptele lui Ion. Titu Herdelea, fiul lui Zaharia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doi Îndrăgostiți cum se Îmbrățișează. Vasile Baciu Îi interzisese Anei să se mai Întâlnească cu Ion. La slujbă, preotul Belciug Îl atenționează pe Ion În legătură cu bataia lui cu George, căci Toma Bulbuc s-a dus imediat să i se plângă preotului că Ion i-a bătut fiul. Acțiunea se Îndreaptă către faptele lui Ion. Titu Herdelea, fiul lui Zaharia Herdelea, Învățătorul satului, este un iubitor de carte, ajutor de notar, Învață adevăratele dificultăți din viața satului. Înțelege că rolul său poate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe pământurile lui Vasile Baciu. In capitolul al șaselea, aflăm că Titu Herdelea va pleca din sat ca s-o uite pe Roza, dar tot timpul și el este cuprins de ramușcări. Se face o plângere Împotriva lui Ion din partea preotului, În baza faptului ca este un element periculos pentru sat. Dupa ce s-a sfătuit cu Vasile Baciu, iar acesta a fost de acord să pună averea sa pe numele Anei și a lui Ion, să-i dea cinci loturi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este aceea dintre Ion si Ana; a durat trei zile, cum era obiceiul. Dar pe Ion nu-l mai interesa Ana ca persoana, se uita pe furiș la Florica. In capitolul al șaptelea se relatează conflictul dintre Zaharia Herdelea si preotul Belciug, cauza fiind Ion. Acesta află că nu poate intra În posesia pământurilor, cum i se promisese Înainte de căsătorie. Tot În acest capitol, Titu Își dă seama ca Roza Lang nu merită dragostea lui, pentru că, după ce a plecat din sat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a venit mai repede acasă, tocmai când Florica trebuia să-l Întâlnească pe Ion În curte. Văzându-l, l-a lovit cu sapa, omorându-l. George a fost luat de către jandarmi. Averea lui Ion a rămas În posesia bisericii, astfel Încât preotul s-a simțit dator să-l Înmormânteze. In casa familiei Herdelea a urmat nunta dintre Ghighi si Zăgreanu. Ultimul capitolul se termină cu aceeași imagine din primul capitol, aceea a drumului ce iese din sat și se varsă În șoseaua
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și câțiva bătrâni fruntași. Pe alături, ca un câine la ușa bucătăriei, trage cu urechea Alexandru Glanetașu, dornic să se amestece În vorbă, sfiindu-se totuși să se vâre Între bogătași. Nu lipsesc reprezentanții intelectualității ardelene: familia Învățătorului Herdelea și preotul Belciug. Aceștia respectă petrecerea țăranilor, dar nu se amestecă printre ei. Maria Herdelea era fată de țăran de pe la Monor, dar fiindcă umblase totdeauna În straie nemțești și mai ales pentru că s-a măritat cu un Învățător, se simțea mult deasupra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înmormântare. La Înmormântarea Anei, la prohod, participă tot satul. Romancierul fixează și aici toate elementele esențiale pentru un asemenea ceremonial: praporii fluturau alene În adierea de primăvară... tămâie și aducea În schimb valuri de miros dulce de flori de măr... preotul Belciug mormăia pe nas cântecele de Înmormântere sí scutura mereu cădelnița. Bun psiholog, Rebreanu surprinde gesturile, comportamentele actanților și mai ales psihologia personajului principal. In mintea acestuia se amestecă imaginea moartei, cu aceea a copilului și cu imaginea iubitei. Cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iubitei. Cu deosebită artă romancierul surprinde spaima de a nu pierde pământul, strecurată treptat În sufletul lui Ion. După Înmormântarea Anei se fac pomeni. Aceste elemente se Îmbogățesc cu altele, prilejuite de Îmormântarea lui Ion. Si aici participă tot satul. Preotul Belciug ține o cuvântare funebră, Îi impresionează pe cei prezenți. Autorul este atent la reacțiile participanților și mai ales ale părinților. Ion fu coborât În pământul care i-a fost prea drag, și oamenii au venit pe rând săi arunce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar; în fine, justiția neșovăielnică contribuie și ea la stabilirea unui climat al încrederii. În al doilea rând, sunt acțiunile care îi vizează pe indivizi în sine: creșterea nivelului de educație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Roman raportează: Starea de spirit a populației evreiești este mereu ostilă, deasemenea și populația catolică-ciangăii Ciangăii au făcut tot posibilul ca să dosească și să substituie rechizițiile. În aceste comune primari sunt toți ciangăi, iar singura autoritate în satele catolice este preotul care conduce în mod ocult și hotărăște asupra oricărei chestiuni de Stat sau privat. În ziua de 22 Iunie a.c. plotonierul major Lupu Pavel 148, dela C.R. Roman, plecând în Comuna Gherăești pentru rechiziții de cai, căruțe și hamuri, a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
hotărăște asupra oricărei chestiuni de Stat sau privat. În ziua de 22 Iunie a.c. plotonierul major Lupu Pavel 148, dela C.R. Roman, plecând în Comuna Gherăești pentru rechiziții de cai, căruțe și hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh Mărtinaș 149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales că preotului i s'a rechiziționat un cal din cei pe care îi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cai, căruțe și hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh Mărtinaș 149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales că preotului i s'a rechiziționat un cal din cei pe care îi ascunsese. Comandamentul a sesizat Curtea Marțială pentru cercetări și sancționare. Între ciangăi circulă svonul că vor fi trimiși în Ungaria, ca schimb de populație. Acest fapt le-a mărit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941 la 15 Ianuarie 1942 [...] 2. CURENTE POLITICO-SOCIALE. [...] c. PROBLEMA EVREIASCĂ: Se semnalează că o parte din evreii neevacuați din Transnistria ăși botează copiii în religia creștină ortodoxă și își mărită fetele după creștini. Serviciul religios s'a efectuat de preoți ruși. Populația locală își manifestă bucuria văzând convoaiele de evrei ce merg spre Bug, socotind acest exod al lor, ca o pedeapsă cerească pentru toate cele făcute de ei. Plasarea evreilor veniți din țară în Transnistria, a creiat însă îngrijorări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin Ordonanța Nr. 23760 a Guvernământului Transnistriei toți aceștia sunt socotiți ca spioni și tratați ca atare. S'au dat ordine unităților de jandarmi pentru urmărirea și prinderea evreilor dispăruți din zonele de plasare și aplicarea dispozițiunilor Ordonanței Nr. 23. Preotul diacon Petre Eftimiu 761, de pe lângă echipa volantă de contagioși Nr. 47 Moghilev, a fost descoperit că făcea pe agentul de legătură între evreii din țară și cei din ghetouri. Numitul a fost arestat și înaintat Curții Marțiale București, pentru cercetare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela Cercul Teritorial Timișoara și a unui Sublt. dela un detașament de lucru. c) Internarea în lagăr a primarului din Comuna Suburbană Tudor Vladimirescu (din ordinul Domnului Mareșal). d) Suspendarea achitării salariului și efectuarea cercetărilor de către Ministerul Educației Naționale, pentru preotul Parohiei Tudor Vladimirescu 1197. e) Ridicarea evreilor dela diferite instituțiuni găsite în neregulă și trimiterea lor în detașamente de lucru exterioare. 2) Controlurile efectuate se arată în detaliu, în tabelele anexă: Nr. 11198 și Nr. 21199. +)IV. Pentru constatarea abaterilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apostolic, bănuind ceva, a mers să facă o vizită I.P.S.S. Mitropolitului, dar acesta nu l-a primit, pretextând că se află la o mănăstire. Sunt sigur că toate aceste lucruri au fost cunoscute de E.S. care a fost informat de preoții catolici din Odessa. 2/. La Cernăuți. I.P.S.S. Mitropolitul Tit Simedrea 1468 n-a luat parte la masă, cu toate că fusese invitat. A primit însă și s'a întreținut cu E.S. Nunțiul Apostolic la Palatul Mitropolitan. 3/. Evreii. Administrația Ghettourilor nu este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
03.1945). Mort în spitalul militar din Alba Iulia la 12.03.1945. Locotenent-colonel (din 10.05.1930); colonel (din 10.05.1936); general de brigadă (din 24.01.1942). 148 Nu a putut fi identificat. 149 Ioan Mărtinaș (1900-1986), preot romano-catolic român. Studii de teologie la Seminariile din Iași și Genova, fiind sfințit preot la Genova la 06.06.1925. Paroh al comunității romano-catolice din comuna Gherăești în perioada 1933-1950. S-a remarcat inclusiv prin studiile de istorie a Bisericii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 10.05.1930); colonel (din 10.05.1936); general de brigadă (din 24.01.1942). 148 Nu a putut fi identificat. 149 Ioan Mărtinaș (1900-1986), preot romano-catolic român. Studii de teologie la Seminariile din Iași și Genova, fiind sfințit preot la Genova la 06.06.1925. Paroh al comunității romano-catolice din comuna Gherăești în perioada 1933-1950. S-a remarcat inclusiv prin studiile de istorie a Bisericii romano-catolice din Moldova publicate între anii 1941-1948. A fost arestat și întemnițat de autoritățile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1196 Generalul Constantin Cepleanu. 1197 În urma controlului executat la 18.06.1942 de delegatul Marelui Stat Major la detașamentul de evrei repartizat parohiei din comuna Tudor Vladimirescu a reieșit faptul că: " [...] un număr de 147 erau scutiți de muncă de către preot, în schimbul contribuției lunare de lei 5.000 de fiecare evreu, alți 39 evrei, veneau numai câte 2 zile pe săptămână la lucru. [...]". Ca urmare a celor constatate s'a decis desființarea detașamentului de evrei respectiv, inițierea unei anchete de către Ministerul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5.000 de fiecare evreu, alți 39 evrei, veneau numai câte 2 zile pe săptămână la lucru. [...]". Ca urmare a celor constatate s'a decis desființarea detașamentului de evrei respectiv, inițierea unei anchete de către Ministerul Culturii Naționale în vederea stabilirii vinovăției preotului paroh Gheorghe Marin și suspendarea salariului acestuia. Vezi în acest sens nota Nr. 944.494 din 30.01.1943, adresată de Marele Stat Major, Secția I-a, generalului Ilie Șteflea, șeful Marelui Stat Major. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]