40,115 matches
-
Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și pe o parte din teritoriul actual al comunei Provița de Jos. Moșia Provița se întindea pe teritoriul a două comune, acum deosebite: Provița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
au cumpărat până la 30 de pogoane. Până în 1923 au fost persoane care au cumpărat peste 100 de pogoane. Aceștia sunt: Ion Matei, Petre Comănescu și Ion Comănescu din Drăgăneasa. Alții povestesc cum că populația acestor locuri ar fi venit din sud în secolul al -XVIIlea, pe la 1750. S-a așezat pe văi și în lungul pârâului Provița. La invaziile otomane populația se retrăgea în păduri. Primele familii care s-au stabilit pe moșia lui Racotă și lui Cantacuzino au fost Drumișanu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
adevărate podoabe de arhitectură populară. Cele de lemn, pe fundație înaltă din lespezi de piatră sau numai din piatră prinsă în mortar au de obicei două sau cel mult trei încăperi și un foișor lateral cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
precum Organizația Mondială a Turismului (WTO) și comisiile sale regionale, Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO), alte agenții ale ONU și comisiile lor regionale, Asociația Internațională a Transportului Internațional (IATA), Asociația de Călătorie Asia Pacific (PATA), Consiliul Turismului Pacificului de Sud (TCSP), Subcomitetul pentru Turism (SCOT) al Asociației Națiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN), Unitatea de Coordonare a Turismului (TCU) a Conferinței pentru Coordonarea Dezvoltării Sudului Africii (SADCC) și Comitetul pentru turism al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Principala organizație
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Asociația Internațională a Transportului Internațional (IATA), Asociația de Călătorie Asia Pacific (PATA), Consiliul Turismului Pacificului de Sud (TCSP), Subcomitetul pentru Turism (SCOT) al Asociației Națiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN), Unitatea de Coordonare a Turismului (TCU) a Conferinței pentru Coordonarea Dezvoltării Sudului Africii (SADCC) și Comitetul pentru turism al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Principala organizație a turismului global cu scop general este Organizația Mondială a Turismului (WTO), care în 1990 avea 106 țări membre și numeroși membri afiliați. Organizație
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
unor noi noduri (aeroporturile) și a căilor de acces spre și dinspre acestea. O mare parte din dezvoltarea transportului turistic aerian a implicat existența unor servicii programate care sunt încă importante, în special în anumite zone, cum este Pacificul de Sud. De asemenea, și serviciile de transport din interiorul destinațiilor turistice sunt importante. Unele dintre acestea pot fi orientate spre turist (de ex. tururi de vizitare a obiectivelor turistice, plimbări cu gondola în locuri cu peisaje frumoase), în timp ce diversele mijloace de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Instalațiile portuare adecvate și bine amplasate au permis o creștere substanțială a numărului de vizitatori în Miami. Pasagerii acestor iahturi pot zbura până la Miami, și să se îmbarce acolo, având astfel mai mult timp disponibil pentru vacanță în porturile din sud. Excursiile din fiecare port sunt așteptate, ca o necesară schimbare de ritm pentru pasagerii navelor, și oferă oportunități pentru cei care oferă excursii în autobuze, în automobile sau vizite de interes special, cum ar cele la centrele comerciale din porturi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a glisat ușor spre Franța, unde s-au deschis mai multe parcuri. Motivele dominației nordului Europei pot fi istorice și sociale, dar, de asemenea, populația are o densitate mai mare și este mai prosperă aici decât în țările Europei de Sud. În acestea din urmă, în special în Italia, bâlciul călător reprezintă încă o atracție majoră și a contribuit la dezvoltarea mai lentă a parcurilor tematice fixe din regiune. Majoritatea parcurilor europene tind să fie situate la mică distanță de orașele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
acestea sunt foarte diversificate și diferă mult de la o zonă la alta. Ținând cont de motivația turistului aflat pe litoral, atracțiile de tip divertisment - parcuri acvatice, discoteci, baruri, cazinouri, parcuri de distracții, grădini zoologice sunt cele mai populare. În Eforie Sud, posibilitățile de distracție sunt mult limitate. Dată fiind poziția avantajoasă - ca porturi - unele localități dețin și situri arheologice, urme ale vechilor civilizații, muzee de arheologie și de istorie. Patrimoniul istoric și cultural (Tomis-Constanța, Callatis-Mangalia, și Histria-Istria, pentru a cita doar
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
La commune entre l'État et le quartier. Quelques notes sur l'évolution des types de légitimation de la pratique poli-tique municipale", Espaces et sociétés, nr. 34-35, iulie-decembrie, pp. 83-96. Joana Jean (2000), "Du gouvernement des villes au gouvernement municipal", Pôle Sud, nr. 13, pp. 3-9. Lacaze Jean-Paul (1994), Paris, urbanisme d'État et destin d'une ville, Paris, Flammarion. Lajugie Joseph (1974), Les villes moyennes, Paris, Cujas. Lamarzelle Denys (2001), Stratégie et démocratie territoriales, Montreuil, Éditions du Papyrus. Le Bart Christian
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
op. cit., 1981, p. 281. 295 P. Lerustre, op. cit., 1975, p.71. 296 Dominique Lorrain, "La montée en puissance des villes", în Économie et humanisme, nr. 305, ianuarie-februarie 1989. 297 Jean Joana, "Du gouvernement des villes au gouvernement municipal", în Pôle Sud, nr. 13, 2000, p. 5; a se vedea de asemenea Patrick Le Galès, Le retour des villes européennes. Sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et gouvernance, Paris, Presses de Sciences Po, 2003. 298 După Christian Le Bart, bugetele investițiilor s-au mărit
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Filosofiens Begerb. 1843 (pp. 82-86: "Filosofia ca verigă și moment în întreaga viață spirituală"). În ce mă privește, cf. Den menneskelige Tanke (1910) și articolul meu Aandelig Kultur (Cultura spirituală), în "Mindre Arbeider" III. Traducere din germană în "Nord und Sud", publicată de L. Stein. x Post scriptum neștiințific (1846) 94 Heinrich Maler, Sokrates. Sein Werk und Seine geschichtliche Stellung (Tübiengen, 1913), pp. și urm., 137 și urm. 95 Komik und Humor, pp. 328. 96 Diogene Laertiu, II, 20 (πώγος πεЃ
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă la Massalia (astăzi Marsilia), adusă de către fondatorii foceeni cu aproape șase sute de ani înaintea erei creștine. Însă vița de vie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
frontierele septentrionale ale imperiului (prima parte). După descoperirea oficială a Americii pe 12 octombrie 1492 de către celebrul navigator de origine italiană Cristofor Columb, civilizația europeană a vinului a pornit la cucerirea lumii noi. Produse și apreciate în America de Nord și de Sud, vița de vie și vinul câștigă progresiv noi teritorii: Africa de Sud, Australia, Noua-Zeelandă, marginea de nord-vest a Pacificului... . De acum vița de vie ocupă aproape 8 milioane de hectare pe cele cinci continente iar civilizația vinului se întinde, istoric și geografic
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a comunicării ideilor și a confluențelor cunoașterii, care a știut să-l poarte pe Aristotel de la Bagdad la Fes înainte de a-l aduce la Sorbona din Paris! Mare tricontinentală a întâlnirilor fecunde și a rupturilor tragice între est și vest, sud și nord! Mare care a fost lumea și care, pentru noi, mediteraneenii, reprezintă lumea noastră!"3 I. Rădăcinile viței de vie "Ampelologiile (tratate privitoare la vița de vie)4 afirmă că vreo patruzeci de vitis (vitis însemnând viță de vie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cizmei" italiene, și Tarent, în Puglia. Aceasta devine colonie grecească în vederea dezvoltării viticulturii. Pentru istoricul grec Herodot, Bruttium (sau Brutium), vechi ținut care corespunde părții meridionale a Calabriei de astăzi, și Lucania (astăzi Basilicata) erau "ținuturile aracilor" (Oinôtria). Mai la sud de peninsulă, noțiunea de Grecia Mare avea să cuprindă puțin câte puțin și Sicilia, pe care poetul grec Sofocle o lăuda ca fiind "țara aleasă de Dionisos". În cursul ultimelor secole dinaintea erei creștine, Grecia Mare astfel înțeleasă devine unul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Latium, furnizează împreună vreo 15 milioane hl de vin de calitate. Touși, pe lângă aceste vaste regiuni cultivate cu podgorii, există de asemenea zone care se pretează în mod tipic unei viticulturi calificate drept "eroice": Valle d'Aosta, Valtellina, Trentino-Tirolul de Sud, "Cinqueterre". Proporția de vinuri de tipul DOC (denominazione di origine controllata) variază, în cadrul totalului producției italiene, între 10 și 12%, în funcție de an. Trei provincii se detașează net, având o producție de peste 1 milion de hl: Veneția, Toscana și Piemont. În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
țările viticole ale Mării Negre. 4. Podgoriile mediteraneene din Asia. Cu excepția a două țări (Cipru și Israel), aceste regiuni mediteraneene se caracterizează printr-o predominanță a viilor care produc struguri de masă. Acestea cuprind podgoriile Orientului Apropiat și pe cele din sudul Mediteranei. Ciprul are o suprafață de 200 000 ha plantată cu viță, o producție de 485 000 hl și un consum intern de 81 000 hl (populația numărând în jur de 700 000 de locuitori), adică 12,8 l de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Misionarii portughezi au adus vinul în Japonia și în Brazilia. Călugării spanioli au făcut la fel în restul Americii de Sud, în America Centrală și în California. Protestanții francezi au plantat vița de vie la Capul Bunei Speranțe (odinioară denumit Capul Furtunilor), în sudul Africii de Sud, după revocarea Edictului de la Nantes pe 18 octombrie 1685112. În estul Africii, aceasta a fost introdusă de părinții din ordinul Sfântului Spirit, originari din Germania. La antipozi, în vestul Australiei, țară-continent considerată drept "Franța emisferei de sud"113 din cauza
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Furtunilor), în sudul Africii de Sud, după revocarea Edictului de la Nantes pe 18 octombrie 1685112. În estul Africii, aceasta a fost introdusă de părinții din ordinul Sfântului Spirit, originari din Germania. La antipozi, în vestul Australiei, țară-continent considerată drept "Franța emisferei de sud"113 din cauza posibilităților sale vinicole, cei care au plantat viță de vie au fost benedictinii spanioli, iar în Noua Zeelandă, primii butași au fost introduși de misionarii anglicani și de misionarii catolici francezi. Creștinismul, în special catolicismul cu vinul liturgic și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
susține datarea arheologică a echipelor franceze 116. La multe mii de ani după sosirea triburilor asiatice, primii europeni care au descoperit continentul american au fost vikingii. Cinci secole înaintea lui Cristofor Columb, care a ajuns în America în 1492, prin sud, și a lui John Cabot (Giovanni Caboto)117, care a ajuns în 1497, prin nord, navigatorii vikingi au decoperit către anul 1000 ceea ce așa-zisele saga au numit Vinlanda. Plecat din Groenlanda în compania a 35 de oameni, Leif, fiul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
călugăr franciscan, originar din insula Mallorca, călugării franciscani au adus cu ei vin și coarde de viță de vie în timpul drumului lor din Mexic înspre nord, stabilindu-se în cele din urmă în locul astăzi numit San Diego, în partea de sud a Californiei. Aici a fost întemeiată prima misiune californiană. Coardele de viță, aduse din Spania, au dat naștere unui soi numit Mission Grape. Iar primii puieți din regiune au fost cunoscuți sub numele de "viță de vie a misiunii". Acest
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
augustinieni au sosit (între 1550 și 1570) în localitățile Pilaya, Paspalla și Cinti, trecând prin Tomina din departamentul Chuquisaca. Mai târziu, cultura viței de vie s-a extins și la alte văi, precum Mizque, Cochabamba, Luribay, La Paz și la sud de Potozi, atingând, odată cu augustinienii, departamentul Tarija la începutul anului 1600. De-a lungul secolelor, viticultura boliviană a cunoscut numeroase vicisitudini, care au rămas totuși la nivelul unor structuri locale până la marea expansiune comercială din anii 1960. În 1974, eforturile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
noi se frig caltaboșii Pentru noi au fost păstrați (bis) Nu vezi cum în bucătărie Se frig curcanii, pulpele Zău, chiar ar fi neghiobie Să nu-i luăm în seamă..." Tradiție a sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care se va revolta pe aria răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru armata vinului: "Haidem, viticultori, Țara ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
punct de vedere al comunicării, viticultor care produce un vin "normat" sub egida lui "ciberbachus"161, noul zeu al vinului. Această criză-filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea va antrena în anumite țări europene, mai ales în sudul Franței, un capitalism agricol datorat băncilor și negoțului parizian, prin definiție totalmente din afara lumii viticole. Oamenii de afaceri vor administra plantațiile viticole ca pe niște întreprinderi industriale. Tot ei vor răscumpăra la preț scăzut mici plantații familiale pentru a-și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]