39,452 matches
-
indivizi ca Saddam Hussein, cum să cultivăm dezvoltarea democrației și să ameliorăm sărăcia și cum să facem față unor probleme ca încălzirea globală sau proliferarea armelor nucleare. Dacă pentru unele probleme întrevăd potențiale soluții, altele rămân o sursă de frustrare acută. Cea mai mare frustrare a mea este legată de concepțiile greșite fundamentale care au dominat societatea americană în ultimii ani. Aceste concepții greșite au un rol important în felul în care văd eu lumea. Ca atare, le consider factori cauzali
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
bază nesigură pentru valorile necesare menținerii unei structuri care să dăinuie. Totuși, un asemenea sistem de valori este indispensabil supraviețuirii societății. Dezvoltarea unei societăți deschise în ciuda lipsei unui scop depinde foarte mult de capacitatea sa de a genera un sentiment acut al progresului. Libertatea dezlănțuie energii creatoare, societățile deschise fiind, de regulă, caracterizate de realizări științifice și artistice, inovații tehnologice, avânt intelectual și standarde de viață mai bune. Succesul nu este însă asigurat, depinzând de energia creatoare a participanților. Când o
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
treilea. Pericolul unui război nuclear nu trebuie subestimat. Civilizația noastră depinde de energie, iar criza globală din acest domeniu o poate distruge. Importanța și multitudinea problemelor depășesc capacitatea noastră de a le aborda sau chiar de a le înțelege. Faza acută a crizei din momentul actual este rezultatul concepțiilor greșite, în special cele legate de 11 septembrie. Deși nu ne putem debarasa de ele, este posibil să le corectăm atunci când le conștientizăm. Poate cea mai mare greșeală a Americii este convingerea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
este diferită pentru femei și bărbați. În media din România se promovează o imagine degradantă a bătrâneții: persoane inactive, „urâte”, neîngrijite, bolnave, neajutorate (Grünberg, 2005, p. 244). Neajutorarea este însă diferit receptată: bătrânii sunt reprezentați ca având nevoi de susținere acute, care, dacă nu sunt satisfăcute, duc la moarte sigură, în timp ce bătrânele sunt mai ales reprezentate ca bunici, persoane de ajutor pentru familiile lor. Imaginea bărbaților bătrâni este nefavorabilă față de cea a femeilor bătrâne. Dar partea leului este revendicată chiar și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
adoptarea cadrului legislativ este un pas necesar și suficient în rezolvarea problemelor și dezechilibrelor existente la un moment dat în societate. Avem astfel o lege „bună ca orice altă lege” și (ne)aplicată și (ne)monitorizată, ca multe altele. Lipsa acută a acțiunilor concertate de aplicare a prevederilor legale face în fapt imposibilă evaluarea eficienței funcționării măsurilor elaborate. Paralel cu necesitatea declarată a traducerii în lege a unor „dimensiuni mai puțin vizibile și conștientizate” (Albu et al., 2005, p. 7), precum și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femei, nicidecum prin politici guvernamentale 1. șomajul, dificultățile de ordin social și economic, violența domestică se numără printre problemele cu care se confruntă femeile din România. Dificultatea de a concilia viața de familie cu cea profesională a fost cel mai acut resimțită, fiind menționată de toate cele trei intervievate. Organizația de Femei este un avantaj în primul rând pentru Partidul Democrat, iar Cornelia Cazacu aduce ca argumente o serie de trăsături ale femeilor, cum sunt, de pildă, seriozitatea, conștiinciozitatea, abilitățile de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
un om mediu, obișnuit, să fie moral, atâta timp cât este dependent de satisfacerea nevoilor sale de bază. Etica, demnitatea sunt atribuite morale care înfloresc dincolo de nevoile materiale de bază. Sentimentul românesc că se poate rata drumul libertății și capitalismului este unul acut și în contextul în care lumea capitalistă este o lume care nu promite nimic, dincolo de competiție, individualism și concurență. Capitalismul nu este o doctrină, nu este un sistem închegat de norme, legi sau cutume care să asigure fiecăruia cele necesare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ea a prins atât de bine, Încât specialiștilor onești le va fi foarte greu să reașeze lucrurile În matca lor firească. „Taina trădării” nu e doar o formulă a sfântului Irineu al Lyonului. E o provocare teologică și filozofică de acută, ba chiar aș zice, permanentă actualitate. Încă nu s-a scris o metafizică a trădării. Dacă s-ar scrie, În spațiul dominat de religia creștină, ea s-ar constitui Într-o nouă disciplină, „iudalogie”. Omul a devenit etichetă, simbol, mit
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a măsurătorilor foarte aproximative (Bruststaerke), rezultatele erau nesatisfăcătoare din punct de vedere al planificării fiscale. Exploatarea rațională a domeniilor forestiere a devenit imperativă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile fiscale și-au dat seama de lipsa tot mai acută a lemnului. Multe din pădurile bătrâne de stejar, fag, carpen și tei fuseseră grav afectate de tăierile planificate și neplanificate, iar regenerarea lor nu era atât de rapidă pe cât se sperase. Perspectiva scăderii producției era alarmantă, nu numai pentru că amenința
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să condamne toate formele de proprietate comună din două motive prezumtive: era insuficient exploatată și sterilă din punct de vedere fiscal. Ceea ce frapează pe oricine analizează modul de impozitare al regimului absolutist francez este gradul ridicat de variabilitate și lipsa acută de sistematizare. James Collins a descoperit că impozitul direct pe teren, le taille, deseori nu era plătit deloc și că nici o comunitate nu plătea mai mult de o treime din cât datora. Drept urmare, pentru a acoperi deficitul de venituri sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
legate de culturile zonei și tehnologia agricolă folosită, variau În funcție de climat și de mediu, reprezentau „un atribut al puterii și un instrument de afirmare a privilegiilor sociale” și se aflau „În miezul luptei Înverșunate de clasă”, constituind o problemă foarte acută pentru conducerea statului. Eforturile de a simplifica sau standardiza unitățile de măsură sunt recurente de-a lungul Întregii istorii a Franței, fiecare revenire asupra problemei fiind un semn al eșecului soluțiilor anterioare. Încercările modeste de a codifica practicile locale și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu forța și care locuiau acum Într-un cartier unde le era imposibil să cumpere un ziar sau o cafea ori să Împrumute cinzeci de cenți. Aparenta ordine a pajiștii apărea ca un ironic simbol al unei dezordini resimțite mai acut. O greșeală fundamentală a urbaniștilor, spune Jacobs, a fost aceea de a fi dedus ordinea funcțională din duplicarea și uniformizarea formelor construcțiilor, deci din ordinea pur vizuală. Sistemele cele mai complexe, dimpotrivă, nu au o suprafață regulată, iar ordinea lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Înspre ele și transformarea reciprocă, deși contactele Între culturi ă prin intermediul unor indivizi sau al unor grupuri diferite ă se dovedesc uneori conflictuale sau chiar distructive, și nu (doar) complementare și constructive. Identificarea printr-o astfel de apartenență este mai acută În situație de interculturalitate, tocmai fiindcă Întâlnirea, Împreună, a diferenței și a similarității este un factor-cheie În procesul de identificare și pentru că, În funcție de Împrejurări, ea poate produce o Întărire a unui sentiment de apartenență „care există deja” și/sau o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Despre antireducționism. La acest Început de secol, o astfel de problematică, prin rolul său stimulativ În științele umane, conduce, din aproape În aproape, la o radicală repunere În discuție a separării dintre discipline. Efectul său imediat este o tot mai acută luare În considerare a diversității practicilor locale În fața epuizării abordărilor strict globalizante. În sensul acesta, tensiunea dintre accentuarea mondializării economiilor, pe de o parte, și Întoarcerea la identitățile locale și teritoriale, pe de alta, joacă un rol esențial În descompunerea-recompunerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
economice care Îi acordă atenție (Granier și Robert, coordonatori, 2002). Culturi de Întreprindere și contexte culturale În contextul mondializării, Întreprinderea-cetățean ă confruntată cu părțile sale interesate (acționari, parteneri, personal, clienți etc.), cu probleme de mediu, cu o cerere tot mai acută de etică profesională și cu exigența dezvoltării durabile ă a dobândit o nouă „Înțelepciune” grație istoriei și valorilor sale, pe scurt, grație culturii sale. În privința paradigmei organizării, Începând cu anii ’80, raționalitatea singură nu mai este suficientă pentru a legitima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plasate Într-un cadru mai larg, care combină repunerea În discuție a statului-providență, disfuncțiile de pe piața muncii și declinul societății industriale. Manifestările naționaliste de tip „reactiv” și Întoarcerea la „rădăcini” dovedesc, la rândul lor, existența unui „puseu identitar” tot mai acut care poate duce la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vast, ceea ce ar putea duce fie la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un alt ansamblu deja constituit. ν Apărută o dată cu proiectul modern de organizare politică a societăților, problema separatismului se pune astăzi și mai acut În contextul globalizării. Separatism și modernitate politică În sensul În care se aplică unei populații care Își reconsideră legătura atât cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parlamentar oligarhic cenzitar care favoriza majoritatea maghiară. În schimb, teritoriile supuse Imperiului țarist nu au cunoscut decât prima dihotomie, în cazul țărilor baltice și o schiță a celei de-a doua pentru restul Poloniei "Congresului" care a cunoscut o regresie acută în secolul al XIX-lea. În ceea ce privește lumea ortodoxă și lumea otomană, acestora nu li se potrivește paradigma clivajelor lui Rokkan, care nu se aplică Greciei, cu toate că este o țară capitalistă. Grecia, capitalistă, dar ortodoxă, constituie un caz particular, ca și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
violent al cuplului Ceaușescu. Acest scenariu revoluționar a influențat, fără îndoială, România post-comunistă. Cel puțin prima decadă a tranziției postcomuniste poate fi descrisă ca o perioadă de democratizare ambiguă, incertă și anevoioasă. A fost marcată de suspiciuni și de o acută neîncredere între diferiții actori politici. Sfârșitul violent și abrupt al regimului, pierderea de vieți omenești în decembrie '89 și rolul neelucidat al armatei și al serviciilor secrete, execuția ilegală a soților Ceaușescu, inexistența unei opoziții coagulate cu un program clar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cu influență care ar putea amenința și schimba regulile democrației procedurale sau electorale, i.e. refuzul de a accepta rezultatelor alegerilor. Al doilea, este faptul că electoratele acestor țări susțin sistemul democratic. Acest suport este foarte important, având în vedere nemulțumirea acută a est-europenilor față de perfomanța elitelor și a instituțiilor politice precum Parlamentul, partidele politice, justiția, guvernul. Un sondaj de opinie realizat în 2005 de Gallup arată că Europa postcomunistă este regiunea în care percepția inputului voinței populare în actul de guvernare
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
gânduri înainte de a încheia acest imaginar parcurs post-decembrist. Criza actuală mi-a permis să mă chestionez asupra celuilalt termen, implicit, al cercetărilor mele doctorale: societatea în care trăiesc sau tipul de capitalism în care trăim. Acesta este exemplificat în mod acut de Irlanda, țara cea mai globalizată a Europei. Aici, ca și în SUA sau Marea Britanie, se întâlnesc o serie de elemente pe care analiștii societăților socialiste din Europa de Est de acum două decenii le-ar fi văzut ca fiind caracteristice mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
persoanelor găsite În acele clădiri. La acest control au colaborat și unitățile germane În mod foarte conștiincios, arestându-se evreii ce au fost găsiți În clădirile de unde se trăsese focuri. Cert este că s’a creat f. rapid o stare acută de ostilitate Împotriva evreilor care s’a soldat cu ridicarea tuturor din adăposturi case și magazine și aducerea lor fără nici un motiv la Chestură Încât la ora 9 În ziua de 29 se găseau aproape 1800 persoane /femei copii și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
promovați. Ceaușescu a condus multe „purificări” interne. Sub regimul său nu au putut fi trasate niciodată contururile unei adevărate echipe guvernamentale. Această tendință s-a profilat Înainte de 1974 și a căpătat proporții inimaginabile după această dată. Deosebirile devin și mai acute dacă luăm În considerare, În locul promoțiilor, intrările În guvern, În fiecare an. În regimul Dej, intrările se concentrează În anii 1952-1953 (cu 14 și, respectiv, 19 numiri noi), coboară la șase pentru anii 1954-1956 și ajunge la zero În anii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
tip de SRL creează o intermediere fictivă: rațiunea socială a Întreprinderii pare nefondată, iar motivația ei principală pare a fi dorința de a crește artificial salariile persoanelor inițiate. Crearea acestor SRL-uri nu va Întârzia să provoace, de altfel, conflicte acute - produsul inevitabil al „concurenței” dorite - În rândul personalului, fiecare dorind să beneficieze de pe urma „noii legi”. Alte probleme ridicate de efectele aceste legi sunt subestimarea sistematică a contribuțiilor Întreprinderilor publice: În Întreprinderea Bistona din Lodz, s-au constatat cazuri de Închiriere
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
chiar cu riscul unui proces mult Încetinit (versus situația În care s-ar fi atras În partid intelectualii). Această strategie a fost abandonată, așa cum am arătat În capitolul anterior, la sfârșitul anilor ’60, unul dintre motive fiind și o nevoie acută de personal competent. Consider că În jurul acestei perioade, culminând cu preluarea CEPECA În 1971, Academia „ștefan Gheorghiu” și-a depășit funcția inițială de instrument care asigura reproducerea sistemului și a căpătat și funcții ale unei școli de elită. Ele au
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]