KorAP: Find »[drukola/base=pace & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1572 1573 1574 ...1840 >

45,986 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762

mâinile în sus, arătându-mi că nu prezintă nici un pericol. Știi toate astea pentru că nimeni altcineva în afară de oamenii împăratului nu știu de aceste artere subterane și că timpul nu e nimic altceva decât niște pagini goale. Lăsai patul revolverului în pace. "Timpul ca niște pagini goale." Era fraza pe care o prefera mereu Baronul. Trebuiau să vină din Leverif și trebuiau să-l știe pe Arvon sau măcar să se fi întâlnit cu el înainte să se suie în acest tren! În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
întreagă. Și-a găsit somnul la pieptul meu, într-unul din compartimentele din ultimele vagoane, unde nu mai era nimeni. Convoiul gonea de-a lungul liniei sale și în spatele său, eu mă uitam la ea cum își găsește liniștea și pacea alături de mine. Este grozav sentimentul ăsta... A doua zi, târziu în amiază, am putut auzi clinchetele a altor ecluze de vid și știam că intraserăm în Leverif. Lumina cerului începea să se zărească! Panta era lină, dar tot perceptibilă. Ieșind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402

Și știu că nici eu nu am. Tolman se aruncă pe ea, aterizând cu o bufnitură mică. Ea gemu și încercă să zâmbească. — Ușurel, băiete. El gâfâia, icnea. Întinse mâna spre părul ei, ca să o mângâie. — Lasă-mi părul în pace, spuse ea și se răsuci. Rămâi întins și lasă-mă să te fac fericit. — Of, la naiba! zise Vasco, holbându-se la ecranul micuț. Îți vine să crezi asta? A rezistat ceva individul. Când o femeie arată așa, ai zice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
îl întrebă el pe Hagar. Nu, răspunse acesta. Bărbatul arătă spre urangutan. — Asta e olandeză, zise el. Sumatra a fost colonie olandeză. E limba olandeză. — N-am de unde să știu, spuse Hagar. — Eu, da. Animalul a spus: „Lasă-mă în pace, prostule“. Apoi a zis: „Fără lumini“. Când s-au declanșat blițurile. Nu știu ce au fost sunetele acelea, zise Hagar. — Dar le înregistrezi. — Doar din curiozitate ... — Ai scos microfonul mult înainte să înceapă sunetele. Știai că animalul va vorbi. — Urangutanii nu pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
O „GENĂ A SOCIABILITĂȚII“? CÂND SE VA TERMINA CU PROSTIILE ASTEA? Cercetătorii de la Universitatea Columbia pretind acum că au descoperit o genă a sociabilității. Ce urmează? Gena timidității? Gena izolării? Gena monastică? Ce-ați zice de gena „lasă-mă-n pace“? De fapt, cercetătorii profită de lipsa de cunoștințe a publicului, referitor la modul cum acționează efectiv genele. Nu există nici o genă care să controleze vreo trăsătură de caracter. Din nefericire, publicul nu știe asta. Oamenii cred că, din moment ce există o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
atenția părinților. Era geloasă pe orice motiv de distragere. — Știu, Trace, zise Lynn. Dar are nevoie de mine. — Mamă! Nu e responsabilitatea ta! spuse ea, aruncându-și teatral mâinile în sus. — Știu. — Atunci, n-ai putea să-l lași în pace? — Ți se pare că i se acordă prea multă atenție? — Păi, daaa! Categoric. — Îmi pare rău, nu mi-am dat seama. O cuprinse cu brațul pe fiica ei și o îmbrățișă. — Pe mine să nu mă tratezi ca pe o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
începu să-l lovească cu piciorul, încercând să-i prindă unul în boașele lui mici, dar puștiul se rostogolea și urla după ajutor, ca un bebeluș ce era. Unora dintre amicii lui nu le plăcu asta. — Hei, lasă-l în pace. E un puști. Dar Billy își spuse: Dă-l naibii. Vreau ca maimuța să coboare. Iar asta era calea, nepricopsitul de puști care se rostogolea în praf. Lovește, lovește ... lovește ... puștiul urla după ajutor ... Dintr-o dată, amicii lui țipară: Au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
ridicăm noi? — Doctorul cum e? întrebă Vasco. — Treaz. — Sigur? — Bun și pentru o muncă guvernamentală, spuse Dolly. Bea cafea dintr-un termos. — Ai verificat termosul? — Da. Sigur. Deci, îi săltăm sau te așteptăm? Dacă este tipa, Alex, lăsați-o în pace. Dar dacă-l vedeți pe puști, puneți mâna pe el. — Am înțeles, zise Dolly. Capitolul 81 — Bob, spuse Alex, ținând telefonul la ureche. Auzi un geamăt, la celălalt capăt al legăturii. — Ce oră este? — E șapte dimineața, Bob. — Au, Iisuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
târziu, în aerul mai rece, ajunse la coastă și porni în lungul ei. Era mai ușor acolo, pentru că erau curenți ascensionali, o binecuvântare pentru aripile lui obosite. Nu putea să planeze, dar tot îl ajuta. Trăia o senzație relativă de pace. Cel puțin asta simți până când o pasăre albă uriașă - extrem de mare, gigantică - se repezi pe tăcute spre el, trecu în viteză pe lângă și creă un vârtej care îl dezechilibră. Când Gerard reveni pe traseu, pasărea se depărtase, planând pe aripile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
urlând la ea să se miște, spunându-i că trebuiau să plece. Toate celelalte femei din grădină începură să huiduie și să șuiere. — Otrăvire cu testosteron! strigă o babă în pantaloni mulați. Iar altele începură să țipe: — Las-o în pace! — Ticălosule! — Violatorule! Ar fi vrut să poată striga și el: „Lucrează pentru mine! „, dar, bineînțeles asta nu mai era adevărat. Dolly era în stare de șoc. Iar babele în colanți începuseră să strige după poliție. Așa că lucrurile nu puteau să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888

se fi dat săracilor?" 6. Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoț, și, ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea. 7. Dar Isus a zis: "Las-o în pace; căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele. 8. Pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna." 9. O mare mulțime de Iudei au aflat că Isus era în Betania, și au venit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
lucruri cît mai sunt cu voi. 26. Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile, și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. 27. Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte. 28. Ați auzit că v-am spus: "Mă duc, și Mă voi întoarce la voi." Dacă M-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
sunt cu voi. 26. Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile, și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. 27. Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte. 28. Ați auzit că v-am spus: "Mă duc, și Mă voi întoarce la voi." Dacă M-ați iubi, v-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
Iată că vine ceasul, și a și venit, cînd veți fi risipiți fiecare la ale lui, și pe Mine Mă veți lăsa singur; dar nu sunt singur, căci Tatăl este cu Mine. 33. V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea. $17 1. După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, și a zis: "Tată, a sosit ceasul! Proslăvește pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
și că i-a spus aceste lucruri. 19. În seara aceleiași zile, cea dintîi a săptămînii, pe cînd ușile locului unde erau adunați ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor, și le-a zis: "Pace vouă!" 20. Și după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mîinile și coasta Sa. Ucenicii s-au bucurat, cînd au văzut pe Domnul. 21. Isus le-a zis din nou: "Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
a stat în mijlocul lor, și le-a zis: "Pace vouă!" 20. Și după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mîinile și coasta Sa. Ucenicii s-au bucurat, cînd au văzut pe Domnul. 21. Isus le-a zis din nou: "Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi." 22. După aceste vorbe, a suflat peste ei, și le-a zis: "Luați Duh Sfînt. 23. Celor ce le veți ierta păcatele, vor fi iertate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
mea în coasta Lui, nu voi crede." 26. După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăși în casă, și era și Toma împreună cu ei. Pe cînd erau ușile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc și le-a zis: "Pace vouă!" 27. Apoi a zis lui Toma: "Adu-ți degetul încoace, și uită-te la mîinile Mele; și adu-ți mîna, și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios." 28. Drept răspuns, Toma I-a zis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300

nebun. Am întârziat câteva ore la petrecerea aia, dar nimeni n-a zis nimic, nici măcar marele regizor, soțul. Doar mai târziu, după vreun an de întâlniri amoroase, bărbatu-său m-a sfătuit într-o zi, la repetiții: las-o în pace, așa e ea, iubește numai băieți tineri, când o să găsească altul, la fel de verde, o să te lase ea, fii bărbat și las-o tu! Așa am făcut, era bună lecția regizorului, deștept ca orice regizor, am lăsat-o eu. Eu, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
așa și pe dincolo, că ne-a văzut el, cu ochii lui. Așa e, mă?, m-a întrebat tata pe seară. Păi, tăicule, eu nu, ea m-a chemat, m-a învățat prostii, o nebună, nu m-a lăsat în pace, ce???, când???, c-o omor, mă!!!, păi, toată vara, tăicule, eu nu, ea m-a chemat, o nebunăăă!!!, tremuram de frica lu’ tata și-o vindeam în fiecare clipă, precum Adam, atunci când l-a chemat Dumnezeu și l-a întrebat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
parșiv, auzeam bine tonul. Cine era? Ce te doare pe tine? Nu mă supăra. Nu mă supăra tu pe mine, ce, ridici pretenții, te dai mare în casa mea?, ia du-te tu acasă la tine și lasă-mă-n pace! Ești ceva de groază, Străine, eu nu ți-am cerut nimic, niciodată. Doar libertatea, toată ziua ești pe capul meu... ia mai du-te acasă, fata aia a ta e mereu singură, mai bine ai aduce-o aici. Atâta te-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
probabil, ca să nu ne infectăm, luăm antibiotice, ia mișcați-vă, acuma puteți veni lângă mine. M-a cusut, și-n timpul ăla, am avut ideea să mă uit pe ecusonul lui, vroiam eu să văd cum îl cheamă, dar liniște, pace și prietenie, păi, ce?, avea ecuson? N-avea. Peste un timp am aflat că era rezident, făcea practică acolo, în spitalul ăla... Peste o săptămână, trebuia să merg la Rectorat la Arhitectură, mi-am acoperit rana cu o funda albastră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
eu aș juca, i-am spus repede, piesa parcă-i făcută pentru mine, nu pentru prietena aia a ta, cine este?, soția unui mare actor! Mai mare ca mine?, l-a umflat un râs strepezit pe Maestru. Lasă fata în pace! Tina dragă, nu i-o mai da ăleia, nici nu-i spune c-ai terminat-o, las-o la mine și mai vedem, are striptease, are o scenă unde pot apărea cu sânul gol (sânii mei celebri, doamna Neli), scena

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
te-ai supărat că o pup? Măcar atât, ce treabă ai tu? Ar trebui să faci un efort și să înțelegi că, dacă mă înșală mai mult, sunt mai liber și am mai mult timp pentru tine, las-o în pace, poate să se culce cu cine vrea. Îi duc eu câte un bărbat acasă, aparent pentru una-alta, reparat computerul, spre exemplu, nu m-ar deranja nici dacă s-ar culca acasă la mine cu cineva, bărbat sau femeie, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
mea și l-aș crește, câți soți nu cresc ei copiii altor bărbați, am citit că un tată din douăzeci și cinci crește copilul altui bărbat. Atunci, și Loredana mea poate să facă orice. Vreau numai să mă lase pe mine în pace, aștept numai momentele noastre de intimitate, când ne vom întâlni în casa aia atât de primitoare, dar despre care tu spui că e friguroasă, că trage apa de jos, din subsol, că urcă umezeala prin pereți, îmi tot spui că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
că atunci când mă supăr se fac negri din albaștri, ce vede ea oare? Parcă intrase în priză. Mai bine o aducea într-o noapte la noi, să fim trei, că n-am mai făcut asta de mult. Îl lăsam în pace, că putea să mă trăsnească urgent, și dacă te lovește el... Cică a chemat-o și pe la Catedră, unde pe birou tronează fotografia mea, eu râzând ca o ghidușie, așa-mi zicea Maestrul meu la început: râzi, ghidușie, ce-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]