39,491 matches
-
nu în bani. Spicuim acum câteva date dintr-o diată (testament), făcută puțin timp după 1849 de către Simion Mocanu, din care se poate desprinde cum arăta gospodăria unui sătean de stare materială mijlocie. El lăsa moștenire „o casă cumpărată de la preotul Ilie”, destul de încăpătoare, cu mai mult de două camere din moment ce prevede clauza ca „jumătate să rămâie fiului meu, Grigoraș”, iar cealaltă „jumătate”, în care sta el cu soția, să rămână acesteia. Mai înscrie „o pivniță și o poetică într-o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre. Mai avem o sumară prezentare de gospodărie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vârsta de la 21 la 60 ani împliniți, să lucreze 3 zile pe an la drumurile județene, vicinale sau comunale, după trebuință”. Locuitorii care aveau vite de muncă efectuau lucrările cu carul, iar cei ce nu aveau, cu brațele. Erau scutiți „preoții, monahii de orice rit, precum și cântăreții bisericești, învățătorii școalelor, primarii comunelor rurale, jurații (consilierii), comunali, soldații și subofițerii în activitate, părinții călărașilor cu schimbul și ai soldaților de marină, oamenii infirmi pe temeiul unor certificate”. Pentru terenurile pe care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25%; -cei care n-au făcut clacă = 31 „ 24%, în total sunt 129 de clăcași împroprietăriți, la care se adaugă 1 preot, ce primește pentru parohia sa 8 fălcii și 40 prăjini, o parte din această suprafață fiind situată în perimetrul atribuit siliștenilor și o parte în cel dat Tămășenilor și celor din Slobozia. Aceasta pentru că ambele biserici se aflau pe moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și 40 prăjini, o parte din această suprafață fiind situată în perimetrul atribuit siliștenilor și o parte în cel dat Tămășenilor și celor din Slobozia. Aceasta pentru că ambele biserici se aflau pe moșia umbrăreșteană. Faptul că se menționează doar un preot în documente, credem că e o eroare, dar fără consecințe în planul mărimii suprafeței, căci 8 fălcii și 40 prăjini era mărimea etalon pentru fiecare moșie, indiferent de numărul bisericilor și preoților slujitori în ele. Tămășenii și cei din Slobozia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia umbrăreșteană. Faptul că se menționează doar un preot în documente, credem că e o eroare, dar fără consecințe în planul mărimii suprafeței, căci 8 fălcii și 40 prăjini era mărimea etalon pentru fiecare moșie, indiferent de numărul bisericilor și preoților slujitori în ele. Tămășenii și cei din Slobozia au devenit proprietari pe terenul din partea sudică a moșiei, ce pleca cu lungimea din malul de est al Bârladului, incluzând și vatra satului Slobozia, și ducea spre răsărit, până la est de actuala
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
continuă „hotarul Bozieșților a Elencăi Manu”, iar cu litere mai mari și o singură dată citim „Hotaru Moșii Umbrărești”, confirmându-se aserțiunea noastră privind desprinderea Bozieștilor din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25, în procente 22%; -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 51 „ 45%; -codași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr, toți din satul Suraia, scriu că „în trupul moșiei Umbrărești esti un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se atestă documentar existența bătrânului cu numele Ionașco Dolea (și Dolii), necunoscut umbrăreștenilor cu care am vorbit, dar menționat și în lucrarea semnată de către surăienii Gh.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trezea acest gest prin 1933-1934. Toți din satele Condrea și Salcia, nume preluate de pe peretele bisericii din CONDREA. Numele eroilor din satele CONDREA-SALCIA, TORCEȘTI și SILIȘTEA au fost copiate de pe pereții bisericilor respectivelor parohii, așa cum le-am aflat trecute de către preoții parohi, urmare a informării lor de pe la poporeni. E posibil ca numărul să fie complet, adică să corespundă realității. Nu același lucru îl putem spune despre numele eroilor din satul și parohia Umbrărești unde, în urma cutremurului din 1940, biserica a suferit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
săpate la margine de sat, acolo unde, de obicei, se aruncau stârvurile animalelor, fără nici un fel de asistență religioasă sau slujbe de pomenire după datina străbună. Iar scoaterea lor din rândurile creștinilor a fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră că de nu se vor astâmpăra îi vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și suferințele, ca unii ce trăiau în mijlocul lor sau proveneau chiar din rândurile celor obidiți. Spiritul de compătimire se desprinde din rapoartele ce au urmat înăbușirii răscoalei. Arhiva Protopopiatului Tecuci păstrează hârtii ale unor locuitori, prin care solicită aprobări, pentru ca preoții să poată oficia pomenirea celor împușcați, invocând motive cum ar fi: „răposatul nu se afla printre răzvrătiți, (el) se înapoia de la Tecuci și, venind spre casă, a fost împușcat din întâmplare, ceea ce se dovedește și prin faptul că glonțul l-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și prin faptul că glonțul l-a lovit pe la spate”. Iar la Ivești „armata a tras focuri pe când lumea era în retragere căzând 3 (trei) morți și 12 răniți... și cu aceasta s-a încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci episcopului de Roman, superiorul său, în legătură cu „poporanii parohiei Umbrărești, neascultători de sfaturile prea Sfinției Voastre; s-au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază ca „în vederea căinței ce fac și a ertării ce cer de la Sfinția Voastră” se roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați de către forurile superioare să raporteze cum s-au produs evenimentele. Părintele paroh din acea vreme, preotul Vasile Hâncu, umbrăreștean din neam în neam, pe data de 18 octombrie 1907 scrie: „Prea Cucernice Părinte, Ca rezultat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați de către forurile superioare să raporteze cum s-au produs evenimentele. Părintele paroh din acea vreme, preotul Vasile Hâncu, umbrăreștean din neam în neam, pe data de 18 octombrie 1907 scrie: „Prea Cucernice Părinte, Ca rezultat la ordinul nr. 893 din septemvrie în 28/1907 am respectul a vă raporta că în parohia Umbrărești, din comuna Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli și a fi liniștiți, au fost zadarnice, căci erau în număr considerabil: bărbați, tineri, până și copii care mergeau cu târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este liniștită. Părerea lor este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
număr considerabil: bărbați, tineri, până și copii care mergeau cu târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este liniștită. Părerea lor este ca să li se îmbunătățească soarta de trai, de a li se da pământ de hrană” ( subl. n.). Preotul paroh al parohiei Siliștea și Salcia scrie, printre altele: „răscoală țărănească au fost și în parohia Siliștea, dar numai în cătuna Salcia [...] fiind îndemnați de câțiva locțiitori din Umbrărești. Și cu toții au mers de au devastat averea d-lui Cristescu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Umbrărești. Și cu toții au mers de au devastat averea d-lui Cristescu. N-au ținut seama de preotu, de autoritate să se liniștească. Numai armata i-au pus în liniște. Scopul lor au fost să li se dea pământ”. Preotul de la Torcești a raportat că „în cuprinsul acestei parohii nu s-a petrecut nici o răscoală țărănească”, voind să spună că țăranii de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]