42,528 matches
-
zonă restrânsă din Grecia centrală. Capitularea Italiei din septembrie 1943 a fost un cadou neașteptat pentru rezistență. Cei mai mulți soldați italieni au fost dezarmați și internați rapid de germani, dar o mare cantitate de arme, muniție și soldați au căzut în mâinile rezistenței. Astfel Divizia "Pinerolo" și Regimentul de cavalerie "Aosta" au fost capturați de guerilele EAM. Germanii au trecut la preluarea controlului în sectorul italian de ocupație și s-a dovedit un adversar total diferit de italieni, superior înarmat, cu un moral
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
proaspete, care ar fi trebuit să facă față unei debarcări Aliate în regiune. (De fapt, germanii căzuseră victime ale unei operațiuni masive de camuflare a intențiilor reale de debarcare din Normandia). Germanii s-au implicat aproape imediat în lupte împotriva rezistenței elene, care au fost duse la îndeplinire cu duritate maximă, foarte asemănătoare cu operațiunile întreprinse împotriva partizanilor iugoslavi. În afara de operațiunile strict militare, germanii au întreprins și represalii sângeroase, crime de război așa cum au fost masacrul de la Kalavryta din decembrie
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
din decembrie sau cel din Distomo din iunie 1944. Sute de sate au fost incendiate în mod sistematic, iar milioane de greci au rămas fără adăpost. În ciuda semnării în mai 1943 a unei înțelegeri între cele trei grupuri principale de rezistență (EAM/ELAS, EDES și EKKA) cu privire la cooperarea antigermană și cu privire la subordonarea benevolă față de Înaltul Comandament din Orientul Mijlociu și generalul Henry Maitland Wilson, neîncrederea mutuală pe plan politic dintre EAM și celelalte grupuri a crescut neîncetat. EAM era forța politico-militară dominantă
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
comuniști arătată de numeroși conservatori și liberali eleni, dar și cu temerile britanicilor că ar fi putut pierde Grecia, considerată ca parte a sferei de influență a Regatului Unit. EAM se considera pe de altă parte singurul grup adevărat de rezistență de vreme ce inițiase majoritatea copleșitoare a activităților împotriva Axei. Conducerea EAM era pe bună dreptate neîncrezător în politica britanică față de Grecia. Mai mult, EAM privea cu neîncredere bunele relații dintre Zervas și regele George, în mod special după ce s-a aflat
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
și mai apoi executat alături de mai mulți colaboratori. Acest atac a făcut ca numeroși liberali și moderați, în special din orașe, să se îndrepe spre dreapta eșicherului politic, ceea ce a desăvârșit prăpastia căscată între cele două segmente ale populație Greciei. Rezistența din Creta a fost centrată în munții din interior și, în ciuda prezenței masive a trupelor germane, a avut o activitate semnificativă. Cea mai importantă realizare a fost răpirea generalului Heinrich Kreipe și bătălia de la Trahili. Rezistența în orașe a fost
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
segmente ale populație Greciei. Rezistența din Creta a fost centrată în munții din interior și, în ciuda prezenței masive a trupelor germane, a avut o activitate semnificativă. Cea mai importantă realizare a fost răpirea generalului Heinrich Kreipe și bătălia de la Trahili. Rezistența în orașe a fost organizată rapid, dar grupurile de luptă erau mici și fragmentate. Orașele și cartierele mun citorești ale Atenei în special au suferit îngrozitor în iarna 1941 - 1942 datorită rechizițiilor de alimente care au provocat foamete și moartea
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
în special au suferit îngrozitor în iarna 1941 - 1942 datorită rechizițiilor de alimente care au provocat foamete și moartea a unui număr greu de precizat de oameni. A fost creat astfel un teren fertil pentru activitățile de recrutare a luptătorilor rezistenței. Aceștia erau lipsiți de echipament, fonduri și dădeau dovadă de o organizare precară. Cele mai importante roluri ale rezisenței din orașe au fost spionajul și sabotajele, efectuate de cele mai multe ori în cooperare cu serviciile specializate britanice. Una dintre primele sarcini
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
erau lipsiți de echipament, fonduri și dădeau dovadă de o organizare precară. Cele mai importante roluri ale rezisenței din orașe au fost spionajul și sabotajele, efectuate de cele mai multe ori în cooperare cu serviciile specializate britanice. Una dintre primele sarcini ale rezistenței urbane a fost facilitarea evadării din Grecia ocupată a soldaților Commonwealthului rătăciți de unitățile lor. Grupurile urbane de rezistență au păstrat legătura cu spionajul britanic prin intermediul aparaturii radio, au recuperat, ajutat și îndrumat spionii și sabotorii britanici parașutați în Grecia
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
orașe au fost spionajul și sabotajele, efectuate de cele mai multe ori în cooperare cu serviciile specializate britanice. Una dintre primele sarcini ale rezistenței urbane a fost facilitarea evadării din Grecia ocupată a soldaților Commonwealthului rătăciți de unitățile lor. Grupurile urbane de rezistență au păstrat legătura cu spionajul britanic prin intermediul aparaturii radio, au recuperat, ajutat și îndrumat spionii și sabotorii britanici parașutați în Grecia, au spionat în favoarea Aliaților, au declanșat operațiuni de propagandă anti-Axă și au organizat rețele de evadare pentru spionii aliați
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
au organizat rețele de evadare pentru spionii aliați și tinerii greci care voiau să se alăture forțelor armate elene din exil. Echipamentul radio, banii, armele și alte materiale au fost livrate în principal de britanici, dar în cantități insuficiente. Situația rezistenței era complicată de conflictele dintre luptătorii de stânga și cei de dreapte, sau dintre monarhiști și republicani. Rezistența urbană era supusă unor pericole uriașe - luptătorii ei erau în primejdie să fie arestați și executați fără judecată. Luptătorii capturați erau de
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
elene din exil. Echipamentul radio, banii, armele și alte materiale au fost livrate în principal de britanici, dar în cantități insuficiente. Situația rezistenței era complicată de conflictele dintre luptătorii de stânga și cei de dreapte, sau dintre monarhiști și republicani. Rezistența urbană era supusă unor pericole uriașe - luptătorii ei erau în primejdie să fie arestați și executați fără judecată. Luptătorii capturați erau de cele mai multe ori torutrați de Abwehr și Gestapo, iar mărturiile obținute au fost folosite pentru distrugerea unor rețele întregi
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
era supusă unor pericole uriașe - luptătorii ei erau în primejdie să fie arestați și executați fără judecată. Luptătorii capturați erau de cele mai multe ori torutrați de Abwehr și Gestapo, iar mărturiile obținute au fost folosite pentru distrugerea unor rețele întregi de rezistență. Munca operațorilor radio era poate cea mai periculoasă, germanii utilizând echipament de căutare direcțională pentru localizarea transmițătoarelor. Transmisioniștii erau de cele mai multe ori împușcați pe loc. Una dintre celem mai importante forme de rezistență a fost aceea a protestelor de masă
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
folosite pentru distrugerea unor rețele întregi de rezistență. Munca operațorilor radio era poate cea mai periculoasă, germanii utilizând echipament de căutare direcțională pentru localizarea transmițătoarelor. Transmisioniștii erau de cele mai multe ori împușcați pe loc. Una dintre celem mai importante forme de rezistență a fost aceea a protestelor de masă. Primul astfel de eveniment a apărut în timpul sărbătorii naționale de 25 martie 1942, când mai mulți studenți au încercat să depună o coroană de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut. Încercarea lor a fost
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
a apărut în timpul sărbătorii naționale de 25 martie 1942, când mai mulți studenți au încercat să depună o coroană de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut. Încercarea lor a fost zădărnicită de "carabinierii călare", incidentele care au urmat marcând deșteptarea sentimentelor rezistenței anti-Axă din regiunea urbană. La scurtă vreme după aceasta, lucrătorii „TTT” (poșta și telecomunicațiile) au început o grevă în Atena, care s-a răspândit rapid în toată țara. Greviștii au avut la început numai revendicări economice, dar în scurtă vreme
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
manifestație anti-Axă. În cele din urmă, după o nouă grevă generală organizată de EAM, guvernul a cedat și a anunțat în mod oficial că orice plan pentru mobilizarea civililor la muncă a fost abandonat. A fost o uriașă victorie a rezistenței, unică în toată Europa ocupată. Această victorie a dat noi imbolduri mișcărilor de protest din primăvara și vara anului 1943. De asemenea, a crescut popularitatea și influență EAM, după cum a demonstrat-o și demonstrația de protest din Atena de pe 25
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
de protest din primăvara și vara anului 1943. De asemenea, a crescut popularitatea și influență EAM, după cum a demonstrat-o și demonstrația de protest din Atena de pe 25 iunie, la care au participat în jur de 100.000 de oameni. Rezistența la ocupația puterilor Axei era o intreprindere plină de riscuri. Cel mai mare risc asumat era cel al partizailor, care puteau fi uciși în luptă de forțele germane mult superioare din punct de vedere numeric și al dotării. Luptătorii de
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
Mișcarea italiană de rezistență a inclus atât opoziția din țară cât și opoziția din rândul forțelor armate, atât din țară cât și din străinătate din timpul celui de-al doilea război mondial. În sens larg, toată opoziția la fascism și nazism în Italia din
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
din timpul celui de-al doilea război mondial. În sens larg, toată opoziția la fascism și nazism în Italia din perioada celui de-al doilea război mondial este numită Resistenza. După capitularea Italiei de pe 8 septembrie 1943, mișcarea italiană de rezistență a devenit una de proporții. Partizanii italieni au luptat împotriva forțelor germane de ocupație din Italia și Grecia. De asemenea, partizanii italieni au luptat și cu formațiunile militare fasciste ale Republicii Sociale Italiene. În rândurile partizanilor s-au aflat peste
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
rândurile partizanilor s-au aflat peste 300.000 de luptători, din care cam 35.000 de femei. Participanții la mișcările greviste din 1944-1945 din unitățile industriale din Torino, Milano și alte orașe mari sunt considerate parte integrantă a mișcării de rezistență. Ca urmare a „saborajului” lor, numeroși greviști au fost deportați în lagărele de concentrare germane. Soldații italieni care au refuzat să coopereze cu "Wehrmachtul" după semnarea armistițiului cu Aliații sunt considerați eroi ai rezistenței. De exemplu, după semnarea armistițiului cu
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
considerate parte integrantă a mișcării de rezistență. Ca urmare a „saborajului” lor, numeroși greviști au fost deportați în lagărele de concentrare germane. Soldații italieni care au refuzat să coopereze cu "Wehrmachtul" după semnarea armistițiului cu Aliații sunt considerați eroi ai rezistenței. De exemplu, după semnarea armistițiului cu Aliații în 1943, garnizoana italiană din Cefalonia a refuzat să coopereze cu germanii, mai mult chiar, au luptat cu germanii fiind în cele din urmă siliți să se predea. Șase mii de supraviețuitori italieni
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
dar rămași loiali monarhiee. Mai târziu a fost creat Comitato di Liberazione Nazionale din inițiativa Partidului Comunist, Partidului Socialist, Partito d'Azione (republican-liberal), Democrazia Cristiana și altor câteva partide mai mici. Comitetul de Eliberare Națională a preluat conducerea mișcării de rezistență, cu acceptul regelui Victor Emmanuel al III-lea și al Aliaților. În cele din urmă, luptătorii au fost divizați în Brigăzile Garibaldi (comuniste), Brigăzile "Giustizia e Libertà" (legate de Partito d'Azione), Brigăzile Matteotti (socialiste) și mai multe grupuri catolice
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
au pretins că partizanii catolici și "azioniști" au refuzat să accepte autoritate liderului iugoslav Josip Broz Tito. De asemenea, comuniștii i-au acuzat pe cei atacați că ar fi colaborat în domeniul spionajului cu inamicul fascist. În vreme ce grosul trupelor de rezistență au acționat în regiunile muntoase din Alpi și Apenini, au mai existat grupări importatne în câmpia râului Pad și în principalelel orașe. "Gruppi di azione patriottica (Grupurile de acțiune patriotică)" au organizat o serie de acre de sabotaj și s-
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
Grupurile de acțiune patriotică)" au organizat o serie de acre de sabotaj și s-au implicat în luptele de guerilă, iar "Squadre di azione patriottica (Detașamentele de acțiune patriotică)" au organizat mișcări greviste de amploare și campanii de propagandă. Spre deosebire de rezistența franceză, în rândurile rezistenței italiene femeile dețineau posturi importante de conducere, atât în rândul grupurilor înarmate cât și în rândul grupurilor de rezistență din regiunile industriale. În condițiile în care în 1944 forțele Aliate se apropiau, partizanii italieni a organizat
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
au organizat o serie de acre de sabotaj și s-au implicat în luptele de guerilă, iar "Squadre di azione patriottica (Detașamentele de acțiune patriotică)" au organizat mișcări greviste de amploare și campanii de propagandă. Spre deosebire de rezistența franceză, în rândurile rezistenței italiene femeile dețineau posturi importante de conducere, atât în rândul grupurilor înarmate cât și în rândul grupurilor de rezistență din regiunile industriale. În condițiile în care în 1944 forțele Aliate se apropiau, partizanii italieni a organizat o insurecție în spatele liniilor
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
azione patriottica (Detașamentele de acțiune patriotică)" au organizat mișcări greviste de amploare și campanii de propagandă. Spre deosebire de rezistența franceză, în rândurile rezistenței italiene femeile dețineau posturi importante de conducere, atât în rândul grupurilor înarmate cât și în rândul grupurilor de rezistență din regiunile industriale. În condițiile în care în 1944 forțele Aliate se apropiau, partizanii italieni a organizat o insurecție în spatele liniilor germane. Conducerea insurecției a fost asumată de Comitetul eliberării naționale din Italia de sus (CLNAI). Această rebeliune a dus
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]