40,723 matches
-
sunt atașate acestora. În ciuda succesului sindicatelor, unele persoane preferă contractele individuale celor colective, iar circa 40% din angajați iau în calcul renunțarea în special la fondul de șomaj, dar și apartenența la sindicate. Un angajat mediu primește un ajutor de șomaj de 47% din salariul său dacă are nevoie. Cum șomajul este redus, puțini beneficiază de acest ajutor. Plata fondului de șomaj este însă motivată în principal de posibilitatea unei pensionări anticipate, cu o pensie denumită "efterløn", posibilă după vârsta de
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
individuale celor colective, iar circa 40% din angajați iau în calcul renunțarea în special la fondul de șomaj, dar și apartenența la sindicate. Un angajat mediu primește un ajutor de șomaj de 47% din salariul său dacă are nevoie. Cum șomajul este redus, puțini beneficiază de acest ajutor. Plata fondului de șomaj este însă motivată în principal de posibilitatea unei pensionări anticipate, cu o pensie denumită "efterløn", posibilă după vârsta de 60 de ani cu condiția plății unei contribuții suplimentare la
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
renunțarea în special la fondul de șomaj, dar și apartenența la sindicate. Un angajat mediu primește un ajutor de șomaj de 47% din salariul său dacă are nevoie. Cum șomajul este redus, puțini beneficiază de acest ajutor. Plata fondului de șomaj este însă motivată în principal de posibilitatea unei pensionări anticipate, cu o pensie denumită "efterløn", posibilă după vârsta de 60 de ani cu condiția plății unei contribuții suplimentare la fondul de șomaj. În decembrie 2007, rata șomajului a fost de
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
puțini beneficiază de acest ajutor. Plata fondului de șomaj este însă motivată în principal de posibilitatea unei pensionări anticipate, cu o pensie denumită "efterløn", posibilă după vârsta de 60 de ani cu condiția plății unei contribuții suplimentare la fondul de șomaj. În decembrie 2007, rata șomajului a fost de 2,7%, cu un total de 74.900 persoane, reducere cu 112.800 de persoane—2.400 pe lună—sau 60% din decembrie 2003. În august 2008, Eurostat estima rata șomajului la
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
Plata fondului de șomaj este însă motivată în principal de posibilitatea unei pensionări anticipate, cu o pensie denumită "efterløn", posibilă după vârsta de 60 de ani cu condiția plății unei contribuții suplimentare la fondul de șomaj. În decembrie 2007, rata șomajului a fost de 2,7%, cu un total de 74.900 persoane, reducere cu 112.800 de persoane—2.400 pe lună—sau 60% din decembrie 2003. În august 2008, Eurostat estima rata șomajului la 2,9%. În timpul crizei economice
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
de șomaj. În decembrie 2007, rata șomajului a fost de 2,7%, cu un total de 74.900 persoane, reducere cu 112.800 de persoane—2.400 pe lună—sau 60% din decembrie 2003. În august 2008, Eurostat estima rata șomajului la 2,9%. În timpul crizei economice ce a urmat, șomajul a crescut, stabilizându-se din 2010 între 7 și 8%, sub media Uniunii Europene de circa 11%. O altă măsură a situației pieței muncii este rata angajării, adică procentajul de
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
2,7%, cu un total de 74.900 persoane, reducere cu 112.800 de persoane—2.400 pe lună—sau 60% din decembrie 2003. În august 2008, Eurostat estima rata șomajului la 2,9%. În timpul crizei economice ce a urmat, șomajul a crescut, stabilizându-se din 2010 între 7 și 8%, sub media Uniunii Europene de circa 11%. O altă măsură a situației pieței muncii este rata angajării, adică procentajul de persoane angajate în rândul celor cu vârsta între 15 și
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
din 2010 între 7 și 8%, sub media Uniunii Europene de circa 11%. O altă măsură a situației pieței muncii este rata angajării, adică procentajul de persoane angajate în rândul celor cu vârsta între 15 și 64 de ani. Rata șomajului pentru Danemarca se ridica în 2007 la 77,1% conform Eurostat, iar în 2010 scăzuse la 73,44%. Din toate țările din lume, în 2007 doar Elveția, cu 78% și Islanda cu 85,1% aveau o rată a angajării mai
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
din lume, în 2007 doar Elveția, cu 78% și Islanda cu 85,1% aveau o rată a angajării mai mare. Dintre angajați, peste 38% (800.000 de persoane) din totalul forței de muncă lucrează în sectorul public. Nivelul ajutorului de șomaj depinde de fostele locuri de muncă ale beneficiarului (ajutorul maxim este de 90% din salariu) și uneori și de apartenența la un fond de șomaj, care este aproape în fiecare caz—dar nu obligatoriu—administrat de un sindicat, precum și de
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
000 de persoane) din totalul forței de muncă lucrează în sectorul public. Nivelul ajutorului de șomaj depinde de fostele locuri de muncă ale beneficiarului (ajutorul maxim este de 90% din salariu) și uneori și de apartenența la un fond de șomaj, care este aproape în fiecare caz—dar nu obligatoriu—administrat de un sindicat, precum și de plata contribuțiilor. Cea mai mare parte din finanțarea fondului de șomaj vine însă tot de la guvernul central, fiind finanțată prin impozitare, și doar în proporție
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
este de 90% din salariu) și uneori și de apartenența la un fond de șomaj, care este aproape în fiecare caz—dar nu obligatoriu—administrat de un sindicat, precum și de plata contribuțiilor. Cea mai mare parte din finanțarea fondului de șomaj vine însă tot de la guvernul central, fiind finanțată prin impozitare, și doar în proporție mică din contribuțiile speciale. În 2011, 13,4% din populația Danemarcei trăia sub limita sărăciei. Împreună cu Suedia și Norvegia, Danemarca urmează Modelul Nordic de economie mixtă
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
muncă este formată din peste patru milioane de oameni, între care femeile dețin puțin mai multe slujbe decât bărbații. În 2005, circa un sfert din populație era angajată în industrie. Mulți oameni lucrau și în agricultură, vânzări și educație. Rata șomajului, conform statisticilor guvernamentale, era de 1,5% în 2005. Existau 679.000 de belaruși șomeri, dintre care două treimi erau femei. Rata șomajului a scăzut după 2003, când rata totală a șomajului a fost cea mai mare de la începutul înregistrărilor
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
sfert din populație era angajată în industrie. Mulți oameni lucrau și în agricultură, vânzări și educație. Rata șomajului, conform statisticilor guvernamentale, era de 1,5% în 2005. Existau 679.000 de belaruși șomeri, dintre care două treimi erau femei. Rata șomajului a scăzut după 2003, când rata totală a șomajului a fost cea mai mare de la începutul înregistrărilor din 1995. Moneda Belarusului este rubla belarusă (BYR). Ea a fost introdusă în mai 1992, în locul rublei sovietice. Rubla a fost denominată în
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
lucrau și în agricultură, vânzări și educație. Rata șomajului, conform statisticilor guvernamentale, era de 1,5% în 2005. Existau 679.000 de belaruși șomeri, dintre care două treimi erau femei. Rata șomajului a scăzut după 2003, când rata totală a șomajului a fost cea mai mare de la începutul înregistrărilor din 1995. Moneda Belarusului este rubla belarusă (BYR). Ea a fost introdusă în mai 1992, în locul rublei sovietice. Rubla a fost denominată în 2000. În contextul Uniunii Statele Rusia-Belarus, ambele țări au
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
orașul. Industria a suflat viața în Łódź, dar toate au dispărut după 1989. Ca urmare, populația s-a redus cu aproximativ 100.000 pe parcursul unui deceniu. Recuperarea a durat mult timp și situația demografică se îmbunătățește cu fiecare an. Rata șomajului a scăzut de la 20 la sută în 2004 aproximativ la 6 la sută în 2008, iar orașul în curând va deveni în mod oficial unul dintre cele mai importante centre de tranzit în partea aceasta a continentului, care leagă Varșovia
Łódź () [Corola-website/Science/297937_a_299266]
-
pierdere : chestiunea problemelor sociale și economice pe care partidele de dreapta radicală nu se sfiesc să le atribuie venirii migranților economici și a refugiaților. Cât de mult poate afecta în mod real migrația redistribuirea resurselor, nivelul salariilor muncitorilor europeni, rata șomajului, relațiile între muncă și capital. Pe cine atinge ea, dacă chiar produce în mod necesar consecințe majore asupra societăților europene. Partidele și discursurile de dreapta radicală se hranesc și cresc din această teamă ce lovește proletariatul european, pe care o
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
el pretinde că o descrie e la fel de inexistentă ca și cuvântul însuși. Să aruncăm o privire asupra principalelor tipuri de ajutoare sociale a căror dimensiune ar putea avea o legătură cu stimulentele pentru muncă: venitul minim garantat și ajutorul de șomaj. Locurile de muncă - un lux nepermis</span></strong></p> Dacă vorbim de ajutorul de șomaj, trebuie să avem în vedere două aspecte importante: primul este legat de faptul că acordarea îndemnizației de șomaj este condiționată expres de căutarea activă a
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
privire asupra principalelor tipuri de ajutoare sociale a căror dimensiune ar putea avea o legătură cu stimulentele pentru muncă: venitul minim garantat și ajutorul de șomaj. Locurile de muncă - un lux nepermis</span></strong></p> Dacă vorbim de ajutorul de șomaj, trebuie să avem în vedere două aspecte importante: primul este legat de faptul că acordarea îndemnizației de șomaj este condiționată expres de căutarea activă a unui loc de muncă, iar al doilea aspect se referă la faptul că această îndemnizație
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
muncă: venitul minim garantat și ajutorul de șomaj. Locurile de muncă - un lux nepermis</span></strong></p> Dacă vorbim de ajutorul de șomaj, trebuie să avem în vedere două aspecte importante: primul este legat de faptul că acordarea îndemnizației de șomaj este condiționată expres de căutarea activă a unui loc de muncă, iar al doilea aspect se referă la faptul că această îndemnizație nu poate fi acordată pe o durată mai mare de 12 luni. Cele două condiționalități de ordin legislativ
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
de ordin legislativ duc într-o zonă de irelevanță raționamentul bazat exclusiv pe cifre: pentru că oricât de mare ar fi lenea unui șomer, o serie de circumstanțe obiective îl vor împiedica să profite de banii statului în loc să muncească. Ajutoarele de șomaj nu sunt acordate de primării, deci trebuie să înlăturăm aprioric suspiciunea „pomenilor” electorale, care planează asupra acordării venitului minim garantat. Din păcate, motivul trist pentru care atât de puțini șomeri sunt reintegrați în câmpul muncii nu e legat de cuantumul
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
venitului minim garantat. Din păcate, motivul trist pentru care atât de puțini șomeri sunt reintegrați în câmpul muncii nu e legat de cuantumul indemnizației, ci de o realitate mult mai sumbră: precaritatea locurilor de muncă. Cei mai mulți din cei aflați în șomaj sunt în această stare pentru că nu există locuri de muncă sau nu există locuri de muncă suficient de atractive - degeaba e disponibil un loc de muncă la 40 de km de localitatea de reședință, dacă costurile de transport zilnic se
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
a prins foarte bine la segmente de populație pentru care nu există nicio miză în practicarea acestui discurs, care câștigă un salariu mediu și care, la o adică, ar putea deveni ei înșiși, cu un pic de ghinion, beneficiari de șomaj. Și salariatul, și asistatul social sunt victime ale unui sistem nedrept, care îi împinge la periferia sa și îi face să ducă un trai aflat, adesea, la limita subzistenței. Miza neoliberalismului este destrămarea unei posibile solidarități între cei defavorizați și
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
din agricultură, care nu ajungeau pentru asigurarea traiului; apariția unui nou tip de oaie imensă; existența prea multor câini; consumul exagerat de ceai, la care dacă s-ar renunța, s-ar putea eradica pauperismul. Cumva, adevărata cauză a problemei pauperismului - șomajul invizibil și transformările aduse de capitalismul industrial - au scăpat atenției tuturor observatorilor vremii. Hilar, nu? Probabil că așa o să pară peste un secol și speculațiile contemporanilor noștri despre lenea și nemunca a nici mai mult, nici mai puțin de 250
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
va avea o sticlărie proprie, Zoude, care în 1896 va angaja 1014 muncitori în sticlărie și cristale. În 1880 se înființează la Sart un depou central de reparații al căilor ferate. În ziua de astăzi, orașul cunoaște o rată a șomajului destul de scăzută, în comparație cu alte regiuni și zone, situându-se pe la mijloc, între comunele belgiene. Inițial Namurul făcea parte din eparhia Tongeren. Prima biserică locală, din secolul al V-lea, purta hramul Maicii Domnului („Notre-Dame”). Puțin mai tarziu, orașul avea cinci
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
membru al niciunui partid politic. Partide politice: Partidul Democrat, Partidul Democrat din Șerbia, Partidul Socialist etc. În ciuda faptului că economia Șerbiei s-a confruntat în ultimele decenii ale secolului XX cu sancțiuni economice, cu dezintegrarea Iugoslaviei, cu războaie interetnice,a șomajului ridicat, cu agresiunea NATO, ce a afectat puternic infrastructură statului, economia Șerbiei își revine treptat la normal. Agricultură reprezintă 30% din PIB, industria - 46% iar serviciile - 24%. În urmă agresiunii NATO din 1999, pierderile din economia Șerbiei erau estimate la
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]