40,127 matches
-
devine însă dintr-odată deștept, mai deștept chiar decât dracul”. "Prepeleac" este un cuvânt românesc de origine necertificată, desemnând un stâlp subțire de lemn asemănător unui cuier. El este folosit în societatea rurală fie pentru stivuirea fânului (după o metodă tradițională, în care stâlpul se află deasupra și în mijlocul grămezii rotunjite de fân) sau pentru uscarea oalelor din ceramică abia realizate. Povestea poartă numele personajului său principal. Cuvântul "Dănilă" este fie un cuvânt hipocoristic (numele personal "Dan", care își schimbă forma
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
tradiția europeană, având asemănări în special cu „Hans cel norocos”, povestea fraților Grimm (și, prin ea, cu piesa "Jean la chance" a lui Bertolt Brecht). Realizarea unor schimburi inechitabile între o persoană naivă și o persoană ageră apare în poveștile tradiționale din cele două regiuni românești: Moldova natală a lui Creangă și vecina sa sudică Valahia. Etnologul Pavel Ruxăndoiu a plasat „Dănilă Prepeleac”, alături de poemele valahului Anton Pann din "Povestea vorbii", într-o categorie de scrieri ce decodifică această tradiție. Interesul
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Pole” a fost realizată de Zoea Onița și tipărită în 2001 de Editura Emia din Deva (32 p.+il.)). „Dănilă Prepeleac” a avut parte de mai multe adaptări dramatice pentru teatrele românești, dintre care una a fost reprezentată în mod tradițional pe scena Teatrului „Ion Creangă” din București. Studioul cinematografic Animafilm a realizat în anul 1971 filmul de animație "Dănilă Prepeleac", de fapt o înșiruire de cartoane decupate cu subtitrare, având scenariul scris de Maria Petricică, desenele realizate de Zaharia Buzea
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
regele Carol al VIII-lea al Franței invadase Italia, mărșăluind rapid spre sudul peninsulei și cucerind Napoli, principatele feudale italiene au realizat pericolul ce le pândea, acela de a-și pierde complet autonomia și au încercat să treacă peste disensiunile tradiționale dintre ele. La sfârșitul secolului al XV-lea, Italia, divizată din punct de vedere politic, devenise victima rivalitățile dintre monarhiile vecine cu ea, a căror putere economică și militară era în creștere, și care râvneau la bogățiile peninsulei. În acel
Liga Sfântă (1495) () [Corola-website/Science/335608_a_336937]
-
ouă într-un sos de roșii, ardei iute și ceapă. este un mic dejun foarte popular în primul rând în Israel, unde probabil a fost introdus cândva de evreii tunisieni și alți evrei maghrebieni și este considerat între timp mâncare tradițională. Shakshuka, care a ajuns între timp în Israel mâncare națională și se mănâncă în primul rând la micul dejun, provine probabil din zona Africii de Nord, precum Tunisia, Algeria și Egipt. Acesta a fost, probabil, introdusă în Israel de evrei
Shakshuka () [Corola-website/Science/335632_a_336961]
-
preparată ca ratatouille și este servită de cele mai multe ori cu ochiuri. În Algeria, este larg răspândită varianta Chakhchoukha. Acest fel de mâncare se servește fără ou, dar cu griș, carne de miel, vinete și dovlecei. Shakshuka se prepară în mod tradițional cu ouă, pastă de roșii, ardei iute și ceapă. Dar sunt cunoscute și variante cu ardei, feta, vinete și spanac. Ceapa tăiată în felii subțiri și chili sau, opțional, ardei, se fierbe înăbușit într-o tigaie în ulei de măsline
Shakshuka () [Corola-website/Science/335632_a_336961]
-
aproape în fiecare număr apare o publicație de-a să. În articolele sale se vede influență mentorului Lechner Ödon sau al colegului lui Károly Kós conform căruia arhitectură modernă maghiară poate doar să se realizeze folosind motivele naționale și formele tradiționale. Împreună cu tehnologiile contemporane el îi dă fiului său la sfârșitul anilor 1920 această revista, cu Borbíró (Bierbauer) Virgil preluând rolul de editor. Aceasă revista va deveni ulterior una din cele mai importante reviste maghiare de arhitectură modernă avangardista și își
Marcell Komor () [Corola-website/Science/335630_a_336959]
-
pentru epoca respectivă, o fermă mai degrabă considerabilă. Lângă grajdul de vaci, se afla o construcție mică, crescătoria de iepuri (astăzi dispărută), care conținea cotețele de iepuri. În proximitatea "Fântânii Spălătoriei" și a "spălătoriei", cocina adăpostea 42 de porci. Hrană tradițională (de vreme ce „în porc, totul este bun.”), carnea de porc a fost timp îndelungat singura carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului de porci"”, se găsea un coteț pentru câini, încredințați ciobanului și văcarului abației și destinați în timpul
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
să nu creadă nici în el, nici în Dumnezeu. În felul ăsta are mai mult succes”. Într-un alt interviu din 2013, Scalia a declarat că „pentru ca să funcționeze capitalismul, pentru ca el să producă o societate bună și stabilă, virtuțile creștine tradiționale sunt esențiale”. În 2006, Scalia a fost întrebat de un reporter, când ieșea din biserică, dacă faptul că e un creștin tradiționalist i-a produs probleme, el a răspuns: „știți ce le spun acestor oameni?” și a făcut un gest
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella), român, Ed. Univers, București 1987 ● O capitală în noiembrie (Nentori i nje kryeqyteti), român, Ed. Militară, București 1989 ● Aprilie spulberat (Prilli i thyer
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
frecvente, de multe ori secuii erau chemați să lupte de partea lui [[Ioan Zápolya]], iar mai târziu de fiul său, [[Ioan al II-lea Sigismund Zápolya]]. În același timp, sarcinile financiare ale războaielor au condus conducătorii să pună capăt sistemului tradițional de scutire a Ținutului Secuiesc de la taxe, deoarece a constituit o zonă importantă a țării lor. În consecință, oamenii de rând au fost împovărați atât prin impozite cât și prin serviciul militar obligatoriu. Această situație nefavorabilă a dus la o
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
au fost împovărați atât prin impozite cât și prin serviciul militar obligatoriu. Această situație nefavorabilă a dus la o revoltă armată în 1562, care au fost învinși de [[Ioan al II-lea Sigismund Zápolya]]. După revolta, el a abandonat birourile tradiționale secuiești, cum ar fi judecătorii aleși. În schimb, el a numit un căpitan de guvernare, cu un birou în [[Odorheiu Secuiesc]], sediul principal. Guvernul a construit două cetăți pentru a controla secuii, unul din [[Odorheiu Secuiesc]], și un altul în
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
a restauat vechea lor libertate. De asemenea secuii au distrus fortificațiile construite de Ioan Sigismund. După alungarea lui Mihai Viteazul din Transilvania, principii Transilvaniei [[Sigismund Bathory]], apoi [[Ștefan Bocskay]] mai târziu [[Gabriel Bethlen]] au întărit libertatea lor, au restaurat birourile tradiționale. Chiar și șerbi erau scutiți de la plata impozitelor în Ținutului Secuiesc. În timpul secolului al 17-lea, secui au continuat să fie una dintre cele mai importante componente ale armatei din Transilvania. Aceștia puteau fi mobilizați rapid și sub arme în
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
Răscoalei lui Rákóczi]] între 1703 și 1711, Francisc al II-lea Rákóczi, ultimul ales principe al Transilvaniei, a sprjinit secuii. Atunci când habsburgii au preluat controlul Transilvaniei după revolta, secui s-au dezarmat și serviciile lor militare au luat sfârșit. Birourile tradiționale au fost lichidate, dar instituțiile democratice tradiționale secuiești, cum ar fi sistemul lor judiciar, a rămas nevătămat de zeci de ani să vină. [[File:Székelyland house.jpg|thumb|200px|right|Casă tradițională secuiască]] [[File:Parajd szekelykapu.jpg|right|200px|Poartă
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
Francisc al II-lea Rákóczi, ultimul ales principe al Transilvaniei, a sprjinit secuii. Atunci când habsburgii au preluat controlul Transilvaniei după revolta, secui s-au dezarmat și serviciile lor militare au luat sfârșit. Birourile tradiționale au fost lichidate, dar instituțiile democratice tradiționale secuiești, cum ar fi sistemul lor judiciar, a rămas nevătămat de zeci de ani să vină. [[File:Székelyland house.jpg|thumb|200px|right|Casă tradițională secuiască]] [[File:Parajd szekelykapu.jpg|right|200px|Poartă tradițională secuiască]] În anul 1762, împărăteasa Maria
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
și serviciile lor militare au luat sfârșit. Birourile tradiționale au fost lichidate, dar instituțiile democratice tradiționale secuiești, cum ar fi sistemul lor judiciar, a rămas nevătămat de zeci de ani să vină. [[File:Székelyland house.jpg|thumb|200px|right|Casă tradițională secuiască]] [[File:Parajd szekelykapu.jpg|right|200px|Poartă tradițională secuiască]] În anul 1762, împărăteasa Maria Tereza a decis să înființeze trupele de grăniceri la granițele Transilvaniei. Cea mai mare parte [[români]] au fost recrutați în sudul carpaților, (Țara Făgărașului) și
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
au fost lichidate, dar instituțiile democratice tradiționale secuiești, cum ar fi sistemul lor judiciar, a rămas nevătămat de zeci de ani să vină. [[File:Székelyland house.jpg|thumb|200px|right|Casă tradițională secuiască]] [[File:Parajd szekelykapu.jpg|right|200px|Poartă tradițională secuiască]] În anul 1762, împărăteasa Maria Tereza a decis să înființeze trupele de grăniceri la granițele Transilvaniei. Cea mai mare parte [[români]] au fost recrutați în sudul carpaților, (Țara Făgărașului) și secuii în estul carpaților. Recrutarea a fost organizată parțial
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
-ul (din , copac, lemn) este un tip tradițional de cuțit finlandez. Este caracterizat de o lamă scurtă, cu un singur tăiș și un spate plat. În mod tradițional, mânerul nu include nici o gardă de protecție și plăsea este făcută din lemn sau din scoarță de mesteacăn. Se poartă
Puukko () [Corola-website/Science/335730_a_337059]
-
-ul (din , copac, lemn) este un tip tradițional de cuțit finlandez. Este caracterizat de o lamă scurtă, cu un singur tăiș și un spate plat. În mod tradițional, mânerul nu include nici o gardă de protecție și plăsea este făcută din lemn sau din scoarță de mesteacăn. Se poartă la centură într-o teacă din piele. -ul se folosește pentru diverse activitate în aer liber - îndepărtarea pielii la vânătoare
Puukko () [Corola-website/Science/335730_a_337059]
-
a scris că magii au adus trei daruri - aur, tămâie și smirnă. Aceste daruri se pare că au o semnificație profundă: aurul semnifică statutul regal al lui Isus, tămâia - divinitatea sa și smirna - natura umană. Gaspar este descris în mod tradițional ca un om tânăr, fără barbă, care i-a adus tămâie pruncului Isus. Potrivit tradiției Sfântul Gaspar a devenit martir. Unii consideră că ceilalți doi magi ar fi împărtășit aceeași soartă. Moaștele magilor au fost găsite în Persia de către Sfânta
Gaspar (mag) () [Corola-website/Science/335753_a_337082]
-
rândul minorității ruse, sau luterani. Cultul luteran este estimat a avea 180.000 de membri înregistrați în anul 2014. Există, de asemenea, câteva grupuri mici de musulmani, protestanți, evrei și budiști. Organizația Maavalla Koda (taaraism) îi reunește pe adepții religiilor tradiționale animiste. Organizația neopăgână rusă "Vene Rahvausu Kogudus Eestis" este înregistrată în Tartu. Între 2000 și 2011, procentul creștinilor ortodocși a crescut în același timp cu creșterea religiozității în Rusia, în timp ce protestantismul și-a continuat declinul.
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
la poalele Munților Ceraunieni din sudul Albaniei. Ea nu trebuie să fie confundată cu întreaga coastă maritimă albaneză, care include atât Riviera, cât și zona de coastă în cea mai mare parte plată din centrul și nordul Albaniei. În mod tradițional, regiunea începe la sud de Parcul Național Llogara, continuă în jos de-a lungul coastei prin satele Borsh, Himara, Qeparo, Piqeras și se termină la Lukovë. a fost proclamată în 2012 Top Value Destination de către Frommer's. Regiunea a intrat
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
Top Gear cu o urmărire de mașini de-a lungul drumului de coastă. Zona constituie un ecoturism major și este una dintre cele mai importante destinații ale elitei din Albania, având o viață de noapte interesantă. Ea conține sate mediteraneene tradiționale, castele vechi, biserici ortodoxe, plaje retrase cu ape turcoaz, trecători montane, canioane litorale, golfuri, râuri cu vărsare în mare, faună subacvatică, peșteri și plantații de portocali, lămâi și măslini. În anul 48 î.Hr., în timpul urmăririi lui Pompei, Iulius Cezar a
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
El și-a continuat drumul prin Pasul Llogara într-un loc numit mai târziu Trecătoarea lui Cezar. Ca parte a unui proiect regional principal, Banca Mondială și alte instituții finanțează proiecte de infrastructură locală, inclusiv renovarea acoperișurilor și fațadelor caselor tradiționale cu vedere la Rivieră, reproiectarea piețelor orășenești și construcția unor stații de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate. Întreaga zonă costieră a Albaniei are o lungime de peste 476 km și este administrată de către Agenția Costieră Națională. În
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
care munceau ea și colegele ei, si a apelat la încetarea vorbelor vane și la declanșarea unei greve în întreaga industrie. Mulțimea a reacționat cu entuziasm și după ce a jurat în limba idiș după exemplul lui Lemlich, în spiritul jurământului tradițional evreiesc, „Dacă am să trădez cauza, să mi se usuce mâna asta pe care o ridic acum”, a votat pentru grevă generală. Circa 20,000 din cele 32,000 de muncitori din fabricile de shirtwaists au încetat lucrul în următoarele
International Ladies' Garment Workers' Union () [Corola-website/Science/335807_a_337136]