45,986 matches
-
decât din oameni dintr-aceștia, iar cei puțini nu înseamnă nimic atâta timp cât cei mulți au pe ce să se sprijine. Un principe din vremurile noastre, pe care nu este bine să-l numesc, nu face altceva decât să propovăduiască mereu pacea și credința, dar în schimb este cel mai mare dușman și al uneia, și al celeilalte; atât una, cât și cealaltă, dacă le-ar fi respectat, l-ar fi făcut să-și piardă de mult și faima, și puterea. CAPITOLUL
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
au luat întregul teritoriu pe care îl stăpâneau. Un asemenea mod de acțiune dovedește, prin urmare, slăbiciunea principelui. Într-un principat puternic, diviziunile interne de felul acesta nu vor fi niciodată îngăduite, deoarece, dacă ele sunt folosite în timp de pace întrucât cu ajutorul lor poți să-ți guvernezi mai ușor supușii după cum îți place atunci când vine un război, tactica respectivă se dovedește a fi înșelătoare. Fără îndoială că principii devin mari atunci când reușesc să învingă greutățile și împotrivirile pe care le
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cetăți, i-a rămas totuși regatul. Acești principi ai noștri care au fost multă vreme stăpâni în statul lor, și care acuma l-au pierdut, să nu acuze soarta, ci numai propria lor lipsă de hotărâre; căci în timp de pace ei nu s-au gândit niciodată că împrejurările s-ar putea schimba (ceea ce este o greșeală comună oamenilor în general, care nu se gândesc la furtună cât timp vremea este frumoasă), iar în momentul în care au început situațiile grele
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pantaloni. Actul fiziologic se consumă În spatele șandramalei, sub cerul liber, În strânsă comuniune cu natura. Din lichidul galben, fierbinte, ies aburi subțiri, străvezii. Lui Antoniu i s-a Înfipt În creier această aderare la Uniunea Europeană, Îl frământă, nu-i dă pace, Îi dă un soi de mândrie stranie, Îl face pentru prima oară după atâția ani, să simtă o certă de emoție. Cinci ,, Mă numesc A. A. și m-am născut acum 54 de ani În orașul cel mai frumos de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și scorojiți de vreme și-mi iau zborul spre Studioul de Filme Documentare unde lucrez. Când străbat În grabă holurile spațioase, mă simt ca Într-o cometă care a coborât lin pe pământ, și, În lumina căreia mi-am regăsit pacea și confortul pe care le pierdusem.,, -Mai bine mi-ai face un ceai se tânguie Kawabata. Văd steluțe palide prin fața ochilor și oasele mele străvechi, scârțâie. -Îți fac, cercopitecule. Se vede de la o poștă că nu mai ești bun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cincisprezece ani de Închisoare, cu interzicerea tuturor drepturilor civile. Recursul, În loc să-i reducă din pedeapsă, a mai adăugat doi ani la condamnarea inițială. A primit sentința resemnat, și, și-a făcut intrarea În lumea sordidă a criminalilor Înrăiți, cu o pace de care nu credea că este În stare. Dar ce se Întâmplase de fapt În acea noapte În care-i sărutase prostituatei buzele reci ca gheața? În umbră, foarte aproape de mașina lui În care o primise decis să-i schimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
topit de fericire stelele și miroseam florile de regina nopții. Când Însfârșit au venit să mă ia mâncam o prăjitură pufoasă, albă. Și acum Îi simt gustul ei.,, -Îââî! Îngî, Îngă. -Ce tot spui? se zborșește măturătoarea. Lasă-mă În pace! Of, mai am de măturat jumătate de piață. Știi că e duminică? -Îhî, Îngî... -Dar ce-ți pasă ție, idiotule? -Ăăă, Îngî... -Te pomenești că te-ai supărat. Hai, iartă-mă! Sunt Îngrozitor de tristă. Mi-a fugit fata de-acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Nimeni și nimic nu mă poate ține În loc. Să nu te sperii dacă am să dispar Într-o bună zi. Și să nu mă cauți. Oricum n-ai să mă găsești. Am În mine un spiriduș care nu-mi dă pace, se Încolăcește ca un șarpe În trupul meu și mă poartă din loc În loc. Cu timpul am să ajung și În Africa. Am citit undeva că pământul și vegetația de-acolo miros altfel, au un parfum pe care nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Ce-i și viața! Când vroiam să schimb și eu câte ceva, Încrezător În povestea cu Uniunea Europeană, ai apărut tu. Mă gândeam În naivitatea mea de cerșetor, că voi putea să scriu și să public o carte care nu-mi dă pace de ani de zile, că noi, locuitorii ghetoului vom fi mutați Într-un loc civilizat și nu vom mai fi nevoiți să cerșim. Deși, dacă stau bine și mă gândesc, mă sperie schimbările. Dacă tot mi-am ratat viața, măcar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe care le uitaseră de mult, numai că Antoniu credea că asta va dura o veșnicie, și nici prin gând nu-i trecea că vraja va dispărea odată cu mirosul de scorțișoară și zâmbetul ei luminos. Nimeni nu-i dăruise atâta pace În ultimii ani. Uitase că mai există asemenea ființe făcute dintr-un aluat magic de lumină și mirodenii. La naștere i se dăduse un nume de scriitor japonez pe care Antoniu i-l schimbase cu altul casnic și delicat Plăcințica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de rugină și Îți mângâie obrajii cu degetele ei fragile, ca un orb care vrea să cunoască trăsăturile unui chip drag. Nopțile când citești ore În șir, nemișcat pe scaunul vienez ți se pare că omuleți extratereștri nu-ți dau pace, te sâcăie, Îți apar În fața ochilor tot timpul, jucându-se cu nervii tăi Întinși la maximum. Omuleții au devenit stăpânii tăi, noaptea Îi vezi dansând, grotești nu-ți dau pace, te privesc cu ochii lor bulbucați și câteodată, În mijlocul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vienez ți se pare că omuleți extratereștri nu-ți dau pace, te sâcăie, Îți apar În fața ochilor tot timpul, jucându-se cu nervii tăi Întinși la maximum. Omuleții au devenit stăpânii tăi, noaptea Îi vezi dansând, grotești nu-ți dau pace, te privesc cu ochii lor bulbucați și câteodată, În mijlocul lor ca Albă ca Zăpada apare ea și Îi mângâie pe creștet, dansează cu ei. Îți dai seama că astea sunt Închipuiri ale minții tale obosite de așteptare. Odată dizolvate imaginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o fotografie cu ei doi, undeva ăntr-un peisaj de munte, ținăndu-se de mănî și răzănd fericiți. Am rupt-o.” Douăzeci și doi Duminica Floriilor este pentru Antoniu o zi pe care merită să o trăiască, o zi de meditație și pace. Se gândește la Mântuitor, la intrarea lui În orașul Ierusalim pe asinul legendar, la mulțimea de iudei care l-a Întâmpinat cu flori.... O zi În care este decis să nu se ducă la gura metroului și să-i citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
săptămână și-o să ciocnim ouă roșii, o să mâncăm cozonac și-o să bem puțin vin, bucurându-ne de Învierea Domnului. Dacă ai să te simți În stare, o să mergem și la biserică, acolo oricine Își găsește fie și pentru câteva clipe, pacea. Abia a ajuns la calea ferată și Antoniu ar vrea să se Întoarcă din drum. Astăzi nu-l trage inima să stea cu mâna Întinsă la gura metroului. În preajma marilor sărbători, cerșetorii se Înmulțesc, iar dărnicia oamenilor se face simțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de cerșetori, abuzați cândva de concepte și precepte, ale unui sistem care, a Înstrăinat ființa umană. Dar astăzi, până și libertatea de-a cerși este una necontrafăcută. Cerșetorul e liber să cerșească. Nimeni nu este intrigat, societatea Îl lasă În pace. Atunci de ce atâtea probleme? De ce atâta filozofie de doi bani? -Cerșetorul, vagabondul e totuși și el om și ar vrea puțină tandrețe din partea societății. -Adică să i se dea flori, să fie invitat la teatru, să fie mângâiat? -Nu, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
poți odihni. ,,Un veteran al cerșitului, a intrat În rândul lumii,,. Ar fi un titlu demn de o țară proaspăt intrată În Uniunea Europeană!,, Răspuns ,,Iar, Uniunea Europeană? M-am săturat de ea, fir-ar să fie! Bine că ne lasă În pace pe noi, cerșetorii. Nu ne deranjează, e chiar foarte discretă. Dar, cine știe, poate că nu văd eu limpede, cum stau lucrurile. Poate că mă așteptam la mai mult decât s-ar cuveni, de la această hârcă stilată. Dacă stau bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mai apucat să mă vadă ieșit din pârnaie. Dar gata cu sentimentalismele! tună bruta, lovind cu pumnul În peretele șubred al magherniței. Îmi plac ghetourile. Mă omor după ele și... simt că am să mă integrez aici, dacă-mi dă pace mâncărimea de palme...,. După ce bruta a adormit și sforăitul lui zguduie pereții șubrezi ai Încăperii, Antoniu Își așterne câteva cârpe pe jos, lângă peretele opus patului, și Încearcă să adoarmă. Se gândește cum Cel de Sus Îl pune la grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
zice: „fericiți cei ce...”, si urmează o întreagă înșiruire de concepte pe care un om cu bun simț le-ar respinge din start. Cine vrea să fie sărac în duh? Cine, să fie milos, să fie numit un om al păcii? Cine vrea să plângă? Dar nu, eu am inteles acele Fericiri. Nu m- am ferit de ele. Am și plâns alături de alții, când a fost cazul. Am fost și milos, mi-am arătat și sărăcia duhului, cunoscându-mi locul la
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
venit pe aici. Nu am avut timp. De la plecarea din țară, nu am avut nici măcar un concediu împreună - decât atunci când totul era deja prea târziu. Am sperat că acea vacanță, în ceasul al treisprezecelea, ne va aduce liniștea și pacea, iertarea... Și doar plecasem din țară și sperând în călătorii prin locuri exotice. Aici am fi putut veni - este aproape și ieftin. Măcar o saptămână! <maria>:de ce ai plecat din țară? <victor37>: greu de zis <maria>: nu vrei să zici
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
vorbă că ești bună! Și nu te iau. Din o sută de rezumate trimise, ai fost la pește șaizeci de interviuri - unii se bucură dacă prind măcar unul. Deci, greșești ceva la interviu, alta explicație nu găsesc. - Lasă-mă în pace! De parca eu nu aș vrea să mă angajez!? M-aș angaja și mâine, să nu zici că-mi dai tu de mâncare. Bine zicea tăticu’: să nu stau la mâna nimănui! Nu ai bani, mirosi a prost. Lasă că o să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
aceea a ajuns acest orășel resort. Binecuvântarea și blestemul localnicilor... Klick <lia>: hi, ți-a trecut? <victor37>: nope. În continuare, simbata între 9 și 2PM nu vreau să-mi stea ceva în git <lia>: asta am observat. Hai să facem pace <victor37>: nu suntem supărați. Ce contează? <lia>: îmi place că ești dirz. Că un adevărat victor <victor37>: da? Nu știam cum e un adevărat victor <lia>: și mai mult îmi place că știi să te controlezi <lia>: nu ai înjurat
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
într-un organism. <victor50>: daca organismul dispare, celula poate supraviețuiește, dar va funcționa fără rost < victor50>: pînă vin ‘anticorpii’ și o distrug... <maya>: de ce nu te integrezi? <victor50>: m-am integrat. Dar este alt organism. ‘memoria’ ADN nu- mi da pace <maya>: de aceea vii pe aici <victor50>: exact .... <maya>: cum a rămas cu cei doi? <victor50>: ei i-am spus: marita-te. Nu cu mine <victor50>: ‘de ce nu cu tine?’ <victor50>: ‘pentru că eu nu mă însor. gaseste-ti un băiat
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
maya32>: probabil Pe drum mi-a pus mină între picioare <maya32>: m-am ferit. A oprit mașina pe margine <maya32>: și și-a forțat mină în chiloți <maya32>: am inceput sa pling și l-am rugat să mă lase în pace <maya32>: mă bilbiiam groaznic. I-am spus că sunt fecioara <victor37>: nu o fi crezut... <maya32>: nu m-a crezut. O zis “ok, nu te siluiesc. Vreau să vrei și tu” <maya32>: am oprit la o crisma într-un sat
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pe mirc? - Tu ai fost vulgara, la ce te așteptai? Ți-a răspuns ce meriți. - Așa, apăr-o și pe asta. Tu nu ești vulgar? - Eu niciodată nu sunt vulgar. Hai mai bine în pat. Hai aici... - Lasă-mă în pace! Nu am chef de nimic. - Ne vedem atât de rar... - Știu. Din vina mea, nu? - Nu e păcat să ne certăm și aceste puține ore pe care le avem? - Imi promiți că nu mai intri pe mirc? - Nu pot să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
două valize cu boarfe? Cu ea alături, nu putea fi decât bine. A fost BINE! Klick. Mă întorc cu fața în sus. Stelele au dispărut dincolo de Luna, dar ea cade în mare că o ploaie de vară. E liniște. E pace. De mult nu m-am simțit atât de bine. Împăcat cu mine. Cu lumea... Klick. <seba>: victor? <victor47>: da. Tu? <seba>: maya <victor47>: nu te-am mai vazut <seba>: ocupată. A reapărut tipul din Timi <victor47>: ia te uita! Mă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]