40,154 matches
-
de serviciu sau membru al biroului PCR pe institut, Dijmărescu era obligat să furnizeze, la cererea organelor de partid și securitate informații despre unii salariați, mai ales în cazurile plecării lor în delegații sau după ce el însuși avea convorbiri cu străini care vizitau institutul, probabil puținele locuri din România unde găseau interlocutori. Astfel, în anul 2006, numele lui Eugen Dijmărescu apărea pe faimoasa listă a lui Liviu Turcu, ca persoană care a colaborat cu serviciile de informații înainte de Revoluție. Dijmărescu a
Eugen Dijmărescu () [Corola-website/Science/305321_a_306650]
-
în drept, Ioan Chelaru a publicat în anul 2003 cartea „Căsătoria și divorțul - Aspecte juridice civile, religioase și de drept comparat”, precum și articole de specialitate pe diverse tematici, dintre care amintim cele din Revista de Drept Public: „Condiția juridică a străinilor în România”, „Aspecte procedurale privind necesitatea punerii de acord cu dispozițiile Constituției a prevederilor neconstituționale din legile sau ordonanțele în vigoare”, „O.U.G. nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României aprobată (cu modificări
Ioan Chelaru () [Corola-website/Science/305356_a_306685]
-
de Drept Public: „Condiția juridică a străinilor în România”, „Aspecte procedurale privind necesitatea punerii de acord cu dispozițiile Constituției a prevederilor neconstituționale din legile sau ordonanțele în vigoare”, „O.U.G. nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României aprobată (cu modificări și completări) prin Legea nr. 134 din 04.07.2008 - Modificări legislative privind regimul străinilor în România, precum și cel al încadrării în muncă și detașării străinilor”. În același sens, a susținut și o serie
Ioan Chelaru () [Corola-website/Science/305356_a_306685]
-
neconstituționale din legile sau ordonanțele în vigoare”, „O.U.G. nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României aprobată (cu modificări și completări) prin Legea nr. 134 din 04.07.2008 - Modificări legislative privind regimul străinilor în România, precum și cel al încadrării în muncă și detașării străinilor”. În același sens, a susținut și o serie de discursuri pe teme juridice din care amintesc „Profesia de avocat în România; realități și perspective în cadrul procesului de integrare europeană
Ioan Chelaru () [Corola-website/Science/305356_a_306685]
-
56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României aprobată (cu modificări și completări) prin Legea nr. 134 din 04.07.2008 - Modificări legislative privind regimul străinilor în România, precum și cel al încadrării în muncă și detașării străinilor”. În același sens, a susținut și o serie de discursuri pe teme juridice din care amintesc „Profesia de avocat în România; realități și perspective în cadrul procesului de integrare europeană”, „Neutralitatea politică a judecătorului, cerință constituțională” și „Stabilitate și inovație în
Ioan Chelaru () [Corola-website/Science/305356_a_306685]
-
a ajunge la ei, iar acum, odată ajuns, văzu cu durere cum loviturile lui sunau În mantia argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și cu picioarele În străinii ciudați, care-l rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a o atinge. Întinsă pe pat, acoperită de o pătură viu colorată
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și cu picioarele În străinii ciudați, care-l rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a o atinge. Întinsă pe pat, acoperită de o pătură viu colorată, o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se străduise să-și ajute mama. Iar
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
viu colorată, o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se străduise să-și ajute mama. Iar acum, frântă de oboseală, nu simțise nimic din tot ce se Întâmplase. De aceea nu schiță nici măcar un gest la intrarea străinilor În cameră, continuând să doarmă profund. Aceștia o priviră o clipă după care se aplecară deasupra ei, privind-o cu insistență. Fetița se trezi, se Întinse zâmbind, dezvelindu-se. Părul Îi era desfășurat pe perna imaculată, ca o pată de
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
se trezească. Se trezi râzând, privind cu ochii somnoroși la figurile ciudate, aplecate deasupra ei. I se păru că visează. Visul pe care-l trăia Încă nu pusese stăpânire pe Întreaga-i ființă. Întrebă ca În transă: Cine sunteți voi? Străinii se priviră Între ei, neștiind ce să spună. Căutau În memoria lor sensul rostirii acestei ființe ce-și lansa cu nevinovăție semnele trezirii și al curiozității. Noi, suntem Noi, răspunse unul cu greutate. Sunetul Îi venea de undeva de departe
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
Cel lovit căzu. În cădere se sprijini de umerii celor din față, Întorși odată cu zgomotul produs spre imprudentul atacator. O lumină stranie Îl orbi pe atacator. Mâinile-i sloboziră coada satârului. Căzu cu zgomot pe mozaicul holului. Sprijinit de ceilalți, străinul se lăsă mai mult târât decât purtat de soții lui, spre ieșire, În vreme ce Georgescu, orbecăind cu mâinile Întinse dădu peste tocul ușii vecinilor de la parter peste pragul căreia se prăbuși fără cunoștință. * * * În urma lor, luminile din apartament mai pâlpâiră o
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
leșul câinelui și plecară să-l ducă undeva În noapte. De sus, de la etajul doi, domnul Georgescu văzu ceva ce nu se putea desluși prea bine În Întunericul nopții. Îi văzu intrând Într-una din pivnițele În care dispăruseră și străinii aceia ciudați. Nu se dezlipi de geam până nu-i văzu Înapoindu-se, după care mai zări cum pe locul de mai Înainte, o flacără verzuie sfâșie Întunericul. Terenul viran arăta straniu În lucirea opulescentă emisă fără de nici un Înțeles. Apoi
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
obosiți. Fără voia lor se reîntâlniră În fața blocului. Domnul Georgescu Îi salută, traversă strada și se pierdu pe terenul din fața blocului. Vroia să se convingă la lumina zilei, de adevărul celor Întămplate. Găsi cu ușurință pivnița unde Întraseră mai Întâi străinii și apoi vecinii de la parter, dar nu văzu nici o urmă, nici de oameni și nici de câine. Înfricoșat ieși de acolo cu mișcări repezi, furișate, apropiindu-se spre locul de unde plecase lumina. Nimic, nici o urmă, nu părea să indice că
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasă românească modernă" (1992). La acestea se adaugă volumele de proză și de eseuri: "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinși" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979) și multe altele. Este prezent în: "Streiflicht - Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik" (81 rumänische Autoren), - " Lumina piezișă", antologie bilingvă româno-germană, de Christian W. Schenk cuprinzând 81 de autori români, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119 De asemenea, IPS
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
Haiducii sunt prezenți în toate țările din Balcani ca luptători pentru dreptate, împotriva boierilor locali și ai străinilor asupritori. Trecuți sub tăcere de manualele din epoca regilor, considerați elemente care provoacă dezordine, priviți cu circumspecție de comuniști, pe de o parte considerați bunicii luptei de clasă, pe de altă parte, considerați un exemplu nu tocmai potrivit pentru societate
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
a fost preocupat de prezent, dar fără a scăpa din vedere viitorul. Nu accepta să rezolve o problemă a prezentului cu prețul sacrificării viitorului. Politica de păstrare în rezervă a terenurilor petroliere, refuzul de a concesiona bunurile și bogățiile statului străinilor, formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale, toate se bazau pe grija pentru a asigura un viitor durabil dezvoltării României. Vintilă Brătianu și-a început activitatea politică destul de târziu, în anul 1900 când devine membru
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
în cimitirul mănăstirii, în spatele mormântului starețului Ioanichie Moroi. Soția sa, Pelaghia, a rămas ca soră la Mănăstirea Sihăstria, pictorul punând această condiție când a venit acolo. A dus o viață chinuită, mărtusind uneori: Nu știți ce înseamnă să trăiești printre străini, în țară străină"". În primăvara anului 1980, simțindu-se din ce în ce mai rău, a cerut și ea să fie călugarită și a primit numele monahal de Pelaghia. La fel ca și soțul ei, la trei zile după călugărie, a rugat să fie
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
mai strâns de Dumnezeu și cu poporul din care fac parte..."" . Perioada 1940-1943 s-a caracterizat printr-o „atmosferă de dușmănie a funcționarilor civili față de catolici”; calificativele injurioase adresate românilor catolici („unguri, maghiari, ceangăi, boangheni” etc.); considerarea catolicilor ca niște „străini și dușmani ai țării”; refuzul autorităților de a elibera acte de stare civilă pe motiv că „cei născuți și botezați în rit catolic nu pot fi considerați de origine etnică română”; eliberarea de certificate false - pe care se specifică „etnia
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
angaralele la care sunt supuși și ceilalți fii ai țării, nu nutresc sentimente dușmănoase țării, nu cunosc altă țară decât Țara lor Românească. Toți se simt români și sunt mândri a fi români, și-i doare inima că sunt considerați străini sau unguri numai pentru că sunt catolici"". Consiliul de Miniștri a analizat acest memoriu al episcopului Robu în ședința sa din 17 martie 1943, când s-a reiterat poziția Guvernului României față de Biserica Catolică, guvernul însușindu-și în totalitate aspectele semnalate
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
încrezător în sine, independent, cu o doză destul de mare de încăpățânare, demn, jucăuș cu cei pe care îi cunoaște. Este afectuos și credincios stăpânului, prietenos cu copiii dacă nu îl deranjează mai ales când doarme, este rezervat, chiar răutăcios cu străinii. Nu are probleme cu alți câini sau alte animale din gospodărie. Blana acestui câine trebuie periată și pieptănată frecvent mai ales în locurile unde se poate încâlci (abdomen, picioare, articulațiile picioarelor). Trebuie învățați de mici cu periatul pentru a nu
Pechinez () [Corola-website/Science/313141_a_314470]
-
lor pe Vera Renczi. Veșnic îmbrăcată în negru, frumoasa castelană atrăgea pe domeniul de la Berkerekul numeroși amanți. În mai puțin de 10 ani, a adus la conacul său peste 30 de amanți, niciunul dintre aceștia nemaiîntorcându-se vreodată. Amanții erau străini care veneau ocazional la Viena și despre care autoritățile nu aveau informații. Vera Reczi își alegea victime cu minuțiozitate, dar ajungând la rutină, începuse să nu mai țină cont atât de mult de detalii. Așadar, Vera a făcut greșeala de
Vera Renczi () [Corola-website/Science/313153_a_314482]
-
sicriu de viu, înainte ca acesta să-și dea ultima suflare. Explicația Verei Renczi a fost cât se poate de naivă. Întotdeauna voia să fie ultima femeie din viața bărbaților pe care i-a omorât. Au urmat tot felul de străini, cu felurite meserii, care au luat drumul conacului și nu s-au mai întors niciodată. Ultimului - Milorad - i-a administrat în plus și o doză de stricnină pentru a obține efect imediat. Condamnată inițial la moarte, Vera a beneficiat atunci
Vera Renczi () [Corola-website/Science/313153_a_314482]
-
să conducă la creșterea unui copil sănătos și bine echilibrat. Peste noapte, a fost tratat ca un zeu și în imposibilitatea de a se comporta ca un copil. Adulții din viața lui, cu excepția doicei lui, Wen-Chao Wang, au fost toți străinii, îndepărtați, și incapabili să-l disciplineze. Oriunde mergea, oamenii maturi îngenuncheau într-un ritual de ploconire, ferindu-și privirea până când el trecea. Curând, tânărul Puyi a descoperit puterea absolută pe care o deținea peste eunuci și frecvent i-a bătut
Pu Yi () [Corola-website/Science/313169_a_314498]
-
scurt timp Mânăstirea este vizitată de mulți intelectuali teologi scriitori, filosofi, dar și studenți la diferite facultăți, toți cu un singur gând: să reziste comunismului prin rugăciune și trăire puternică în Duh. Ioan Culîghin devine pentru cei de la Antim "Ioan Străinul", iar cei care sunt prezenți acolo pun bazele Organizației Rugul Aprins. Cu bunăvoința Arhimandritului Antimului Vasile Vasilachi cei prezenti discută diverse teme: religie, filosofie, literatură, în Biblioteca Mânăstirii Antim. Întâlnirile au durat 3 ani (1945-1948) și au transformat Rugul Aprins
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
obicei oameni înalți și puternici care dădeau dovadă de un uimitor curaj în fața foamei și setei, înghețului și căldurii și a celor mai grele suferințe fizice, chiar sub cuțitul chirurgului. Moartea nu îi sperie. Pe meleagurile lor toate îi aminteau străinului că te afli într-o colonie de soldați... Loialitatea croată era legendară... Și totuși, dacă croații detectau sau își imaginau că există vreun motiv de îndoială față de autorități, ei recurgeau la ceva care putea fi mult mai periculos, respectiv sfidarea
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
iar astăzi în Bulgaria). A absolvit Institutul Unional de Tehnică Cinematografică din Leningrad, devenind inginer de sunet. A contribuit la realizarea coloanei sonore la un număr mare de filme printre care "S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Străinul" (1964), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Mihai Viteazul" (1971), majoritatea filmelor lui Sergiu Nicolaescu, "Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Burebista" (1980), "Glissando" (1985) ș.a. A scris, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, scenariile a
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]