39,980 matches
-
autoritariste, care au efectul invers celui scontat, chiar dacă pe termen scurt par a da rezultate mai bune. Pe termen lung este riscul ridicat ca elevul să se raporteze negativ la procesul de Învățare, compromițându-se scopul Învățării independente, de-a lungul vieții. absența oportunităților de Învățare (de exemplu: sărăcia, mediul familial violent sau slab suportiv pentru Învățare etc.); potențialul slab (foarte des este numai perceput ca fiind slab, deopotrivă de cadrul didactic sau de părinte „copilul ăsta nu prea poate să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
diferite limbi, au fost folosite ca modele de educație creștină, modele de drame cauzate de păcatele lumești, modele de speranță în mântuire prin căință, punctul de plecare fiind recunoașterea și mărturisirea păcatelor. Atitudinile față de prostituate a fost diferită de-a lungul timpurilor. Prostituatele erau excluse de la primirea Sfintelor Taine. Alteori, deși prostituția era imorală, câștigurile lor erau primite ca acte de milostenie de către Biserică. Au fost și cazuri de persecutare dură a prostituatelor, de interzicere a lor de a intra în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în propriile interese și ale proxeneților, întrețin relații sexuale selective sau multiple. S-a întâmplat ca și prostituate de rând să devină curtezane, amante, concubine, regine, soții. Și din aceste perspective se nuanțează înțelegerea condiției femeii în societate. De-a lungul timpurilor, femeile libertine (curtezane, concubine, amante, prostituate comune) au avut ca modele zeitățile ocrotitoare: Inanna, Ishtar, Aphrodita, Venus etc., hetairele în Grecia, meretrices sau meretriculae în Roma, meretrices onestae în Italia Renașterii, hua în China, cadânele în Turcia, gheișele în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Povestea lui Genji, altă valoare a literaturii clasice japoneze, a descris-o ca fiind o arogantă ce se credea deșteaptă și care era de fapt o ușuratecă. Însemnări de căpătâi, scrisă în perioada 995- 1012, copiată și recopiată de-a lungul veacurilor, cu adăugiri apocrife ce îngreunează identificarea textului original, cuprinde, în edițiile moderne, aproximativ 300 de texte sau paragarafe cu lungimi diferite care prezintă, în stilu-i caracteristic, laconic, elegant, sugestiv, critic și umoristic, descrieri de natură, caracterizarea oamenilor, evocarea sărbătorilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Monica Niculcea și Șerban Căpățână, Editura Anastasia, București, 2003. Weulersse Odile, Teodora curtezană și împărăteasă, traducere de Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Orizonturi, București, 2001. White Ellen, Femei celebre, traducere de Julia Kretsch, Editura Litera Internațional, București, 2007. *** Prostituția de-a lungul timpului, Editura Sesso Hipparion, Cluj, 1999. Abstract Courtesans and courtesans-like in mythology, history, and mythology This book presents descriptions of courtesans and courtesans-like extracted from mythology, history and from literature, inviting the reader by finding out their mythical, legendary, real
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
determină acțiunile. Faptul că am ales să fac o cercetare despre bani tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat, însă consider că momentul este mai mult decât oportun, deoarece, de-a lungul istoriei astfel de momente dificile apar rar iar studiile care să reflecte perspectiva oamenilor în astfel de situații sunt reduse. Cred că individul aflat în situații extreme, în cazul de față reducerile salariale sub nivelul la care omul își poate
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
s-a ajuns la concluzia că mai sunt și alți factori care pot determina o muncă de calitate, motivând astfel individul. Astfel recompensa bănească s-a transformat în: recunoaștere publică a meritelor, în vacanțe câștigate pentru activitatea întreprinsă de-a lungul unui an, în oportunitatea de a forma noi angajați sau orice altceva îl ajută pe om să fie mai motivat să-și facă treaba bine și să simtă că aparține unei organizații. Acum, în acest moment de cotitură, în care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
specifice. De exemplu, un individ se poate identifica ca aflându-se la un anumit nivel academic, ca membrul al departamentului administrativ al facultății și ca profesor la alt nivel de specificitate. Participarea la o identitate socială este continuă de-a lungul timpului, grupul de referință devenind baza pentru această identificare, iar succesul sau eșecul grupului de referință ca întreg devine o sursă de feedback pentru individ. Din punct de vedere al identității sociale, identificarea socială este percepția că individul aparține grupului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a ajuta angajații să facă față dificultăților financiare, astfel încât aceștia să nu-și consume energia îngrijorându-se pentru problemele financiare în defavoarea productivității muncii. Un rezultat pozitiv este acela că firma care recunoaște eforturile angajațiilor săi și îi încurajează de-a lungul situațiilor financiare dificile, își va păstra angajații deoarece aceștia îi vor fi mai loiali și devotați (Hoon și Lim, 2001). Stilul managerial descris mai sus este asemănător cu stilul de conducere a afacerilor de familie, care se regăsește la majoritatea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1 Obiectivele cercetării Lucrarea aceasta își propune să descopere relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. După cum am prezentat în partea teoretică de-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe teorii despre motivație, noi am ales-o pe cea a lui Scholl (2000) deoarece considerăm că explică cel mai pertinent relația dintre motivației și mediului organizațional. Astfel obiectivul a fost acela de a determina
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
piață în continuă aprofundare. Aproape orice este disponibil pe piață pentru a fi cumpărat inclusiv prestigiu și control asupra altora, ceea ce Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) au definit ca putere. Acest factor, putere, a fost descris de-a lungul timpului în diferite moduri. Roberts și Jones (2001 apud Sybrowsky, 2007) o descriu ca și „consumul de statut”, ideea ce își are rădăcinile în lucrările timpurii ale lui Veblen (1899 apud Sybrowsky, 2007) despre „consumul vizibil”. Datorită interesului crescut asupra
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pus cele trei întrebări esențiale privind originea teatrului. Ce raport întreține el cu realitatea? Care este impactul său asupra spectatorului și asupra actorului? Care sunt caracteristicile scrierii dramatice în raport cu cele ale altor genuri literare? Răspunsuri noi vor apărea, de-a lungul secolelor, soluții diferite vor vedea lumina zilei, dar nu și întrebări noi. 1. Arta mimesisului Conceptul de mimesis se află în centrul oricărei reflecții despre teatru, fie ea fenomenologică sau semiologică. Tocmai în funcție de puritatea mimesisului a fost clasat teatrul de către
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Euripide, unde Oreste este recunoscut când evocă locurile copilăriei. Aristotel respinge, ca fiind improprii de a face să se nască emoția tragică, aceste două tipuri de recunoaștere în care deznodământul nu este motivat. Ele vor fi, în schimb, de-a lungul întregii istorii a teatrului, abundent exploatate în comedie care admite cu ușurință artificiul. Recunoașterea poate de asemenea apărea prin amintire, fie plecând de la semnele exterioare pe care eroul le descoperă (un tablou, de exemplu), fie plecând de la un lucru care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
va crește din ce în ce în sânul scriiturii, iar autorul dramatic își va revendica la modul deschis un drept de a decide asupra regiei. 2.4.3. Sensibilitatea comediantului Chestiunea sensibilității comediantului constituie obiectul unei mari dezbateri de-a lungul întregului secol al XVIII-lea, care acordă un loc privilegiat emoției. Actorul trebuie sau nu să simtă ceea ce joacă? Arta sa, care le apare unora ca fiind produsul unei alchimii magice, suscită și analize raționaliste, cea a lui Diderot în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dramatici contemporani, ca Valère Novarina (născut în 1942) sau Philippe Minyana (născut în 1946), refuză fixarea textului pe care vor să-l păstreze viu. De aceea fac uneori ei înșiși regia scenică, pentru a lucra textul pe platou de-a lungul repetițiilor. Uneori îl scriu special pentru un actor anume. Novarina așteaptă mult de la performența unui actor, așa cum o dovedește acest pasaj din Scrisoare către actorii atelierului volant (Lettre aux acteurs de l'atelier volant, 1989). "Trebuie actori de intensitate, nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spectatorului cu personajele în acțiune pe care le imită comedianții. Numim aristotelică orice dramaturgie care provoacă această identificare, fără a ne interesa să știm dacă ea obține acest lucru făcând sau nu apel la regulile enunțate de Aristotel. De-a lungul secolelor, acest act psihologic foarte special, identificarea, s-a realizat în maniere foarte diferite." Mai mult, teatrul de iluzie este, în ochii săi, un teatru de clasă, centrat pe niște personaje de excepție. De aceea îi condamnă el categoric pe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
furnizarea de informații personale sensibile și presupune un sistem robust de păstrare a datelor și informațiilor private și confidențiale, mulți respondenți simțind nevoia să-și exprime anxietatea privind aceste aspecte. Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte continente aflate în stadii similare de evoluție socioculturală și economică, se consideră că vârsta ideală pentru a deveni tată este
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri, iar 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa din prezentarea grafică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
8% că au avut 4-6 parteneri, iar 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa din prezentarea grafică (Figura 44), majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Asocierea între sexul respondenților și numărul partenerilor sexuali este una semnificativă, confirmată statistic de testul Pearson χ2 (Pearson
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au avut cel puțin 2 parteneri. Figura 44. Variabilitatea pe sexe a numărului de parteneri sexuali Localitatea de rezidență Numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții Total Un singur partener 2-3 parteneri 4-6 parteneri Peste 6 parteneri București 32,0 12,3 38,4 17,2 100 Timișoara 33,9 15,5 32,6 18,0 100 Craiova 44,7 11,8 30,0 13
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
există un vechi istoric de mediatizare a virtuților falocratice. Diminuarea potenței rămâne considerată ca un anunț al bătrâneții și, în consecință, o amenințare pentru prestigiul social. Infidelitatea. La întrebarea legată de numărul partenerilor pe care i-au avut de-a lungul vieții, nu am găsit nicio femeie care să răspundă ,,nu mai țin minte", ,,nenumărați", ,,mulți" așa cum au afirmat 25% din bărbați. De asemenea, în eșantionul nostru, din analiza răspunsurilor la itemii care vizau infidelitatea, nu am găsit niciun bărbat între
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
presiune ideologică asupra femeii care întărește credința că rolul principal al femeii în viață este cel de a purta sarcina. 2.5. Planificarea familială la limita dintre biologic și social Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte continente aflate în stadii similare de evoluție socioculturală și economică, se consideră că vârsta ideală pentru a deveni tată este
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri. 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. Majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri. 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. Majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
există un vechi istoric de mediatizare a virtuților falocratice. Diminuarea potenței continuă să fie considerată ca un anunț al bătrâneții și, în consecință, o amenințare pentru prestigiul social. Infidelitatea. Întrebate de numărul partenerilor pe care i-au avut de-a lungul vieții, nu am găsit nicio femeie care să răspundă ,,nu mai țin minte", ,,nenumărați", ,,mulți" așa cum au afirmat 25% din bărbați. De asemenea, în eșantionul nostru, din analiza răspunsurilor la itemii care vizau infidelitatea, nu am găsit niciun bărbat între
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]