40,830 matches
-
centrul Pământului. Ea este direct proporțională cu masa avionului și depinde de încărcarea sa. Deși este distribuită asupra întregului aparat, ne putem imagina că ea este colectată și acționează asupra unui singur punct, numit centrul de greutate. În zbor, deși aeronava se rotește în jurul centrului de greutate, orientarea greutății rămâne tot spre centrul pământului. În timpul zborului greutatea scade constant datorită consumării combustibilului din rezervoare. Distribuția greutății și centrul de greutate se pot și ele schimba, de aceea pilotul trebuie să ajusteze
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
se opune o forță egală și de sens contrar, numită reacțiune. Rezistența la înaintare (la mișcare) este forța aerodinamică care se opune oricărui corp ce se deplasează într-un fluid. Mărimea acestei forțe este influențată de mai mulți factori: forma aeronavei, densitatea și compoziția aerului, viteza. Direcția acestei forțe este întotdeauna opusă direcției de zbor și putem considera că ea "se concentrează" într-un singur punct numit centru de presiune. Portanța este forța care ține avionul în aer și trebuie înțeleasă
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
direcției de zbor și putem considera că ea "se concentrează" într-un singur punct numit centru de presiune. Portanța este forța care ține avionul în aer și trebuie înțeleasă în raport cu celelalte trei. Ea poate fi generată de orice parte a aeronavei, dar la un avion obișnuit portanța este datorată în special aripii și în particular formei specifice în secțiune a aripii. Portanța este o forță aerodinamică datorată "trecerii" unui obiect printr-un fluid. Ea acționează asupra centrului de presiune și este
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
de luptă. Acționarea comenzilor avionului se realizează prin intermediul instalațiilor hidraulice și pneumatice. Esențiale pentru zborul avionului sunt și instalațiile de alimentare cu combustibil și ulei, instalațiile electrice, de antigivraj (dezghețare), sanitară, de izolație termică și fonică, climatizare și comenzile agregatelor aeronavei, echipamentul de dirijare. Comanda sistemului de propulsie și a comenzilor părților sale mobile asigură manevrarea aeronavei. Comanda tracțiunii se realizează prin maneta de gaze care acționează sistemul de propulsie. Comenzile părților mobile sunt asigurate prin manșă, paloniere, flapsuri, frâne, etc.
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
sunt și instalațiile de alimentare cu combustibil și ulei, instalațiile electrice, de antigivraj (dezghețare), sanitară, de izolație termică și fonică, climatizare și comenzile agregatelor aeronavei, echipamentul de dirijare. Comanda sistemului de propulsie și a comenzilor părților sale mobile asigură manevrarea aeronavei. Comanda tracțiunii se realizează prin maneta de gaze care acționează sistemul de propulsie. Comenzile părților mobile sunt asigurate prin manșă, paloniere, flapsuri, frâne, etc. De exemplu, acționarea manșei înainte și înapoi implică bracarea profundoarelor în sus și în jos, fapt
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
jos. Mișcarea manșei spre stânga sau dreapta acționează eleroanele de pe aripi, ducând la o mișcare de ruliu (rotație) în jurul axei longitudinale. "Călcarea" palonierelor (pedalelor) spre stânga sau dreapta acționează direcția avionului în lateral. Ceea ce trebuie reținut însă, este că manevrarea aeronavei se face prin acționarea combinată a diferitelor comenzi. În zborul aerodinamic, bazat pe forța portantă, cea mai importantă parte a avionului este aripa. Împreună un ampenajele, aripa asigură sustentația, stabilitatea și manevrabilitatea avionului. În general aripa este compusă din structura
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
bucată. La aripile cu grosime foarte mică, spațiul interior nu mai cuprinde elemente de rigidizare, ci este umplut cu structură de tip fagure sau cu alt material compozit, rezultând o structură compactă, cu rezistență mecanică mare. Fuzelajul (din ) este partea aeronavei în care este plasată cabina piloților, cabina pasagerilor, încărcătura de transport și cea mai mare parte a echipamentelor și instalațiilor de bord. El reprezintă corpul central de care se leagă aripa, ampenajele și trenul de aterizare. Fuzelajul trebuie să aibă
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
în construcția aerospațială, ele s-au impus definitiv odată cu apariția motoarelor turboreactoare. Elementele principale ale fuzelajelor de tip cocă sunt: structura longitudinală formată din lonjeroane și lise, structura transversală formată din cadre, și învelișul rezistent. Se folosesc în prezent la aeronave două tipuri de fuzelaje tip cocă: Fuzelajele tip cocă sunt rigidizate cu ajutorul unor pereți și podele care formează împreună cu restul structurii diverse compartimente folosite pentru amplasarea echipamentelor și instalațiilor de bord, pentru depozitarea încărcăturii de transport. Ampenajele sunt dispozitive care
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
de fuzelaje tip cocă: Fuzelajele tip cocă sunt rigidizate cu ajutorul unor pereți și podele care formează împreună cu restul structurii diverse compartimente folosite pentru amplasarea echipamentelor și instalațiilor de bord, pentru depozitarea încărcăturii de transport. Ampenajele sunt dispozitive care reprezintă pentru aeronavă organele de echilibru, stabilitate și comandă. După modul cum sunt construite depinde în mare măsură capacitatea de manevră a aeronavei. Au părți fixe și părți mobile (cele mobile fiind comandate de pilot), situate de obicei în partea din spate a
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
compartimente folosite pentru amplasarea echipamentelor și instalațiilor de bord, pentru depozitarea încărcăturii de transport. Ampenajele sunt dispozitive care reprezintă pentru aeronavă organele de echilibru, stabilitate și comandă. După modul cum sunt construite depinde în mare măsură capacitatea de manevră a aeronavei. Au părți fixe și părți mobile (cele mobile fiind comandate de pilot), situate de obicei în partea din spate a fuselajului, care asigură echilibrul avionului, măresc stabilitatea și manevrabilitatea și permit schimbarea direcției de zbor. Se compun de regulă din
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
părți fixe și părți mobile (cele mobile fiind comandate de pilot), situate de obicei în partea din spate a fuselajului, care asigură echilibrul avionului, măresc stabilitatea și manevrabilitatea și permit schimbarea direcției de zbor. Se compun de regulă din: La aeronavele supersonice se instalează câteodată două ampenaje verticale, iar stabilizatorul are numai parte mobilă, fiind realizat dintr-o singură bucată. În configurația clasică stabilizatorul este plasat în spatele aripii, dar la avioanele de vânătoare moderne poate apare în fața sa, rezultând așa-zisa
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
ampenaje pot lipsi, aripa preluând în totalitate rolurile de stabilizare și comandă (de exemplu la B-2), prin folosirea suprafețelor de comandă numite eleroane. Construcția ampenajelor respectă în general schemele de construcție ale aripii. În general sistemele de propulsie ale unei aeronave se compun din: Rolul sistemului de propulsie este de a asigura tracțiunea avionului. În prezent există o mare diversitate de motoare de aviație cu combustibil chimic; iată o scurtă clasificare după modul în care se realizează tracțiunea: În continuare sunt
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
scurtă clasificare după modul în care se realizează tracțiunea: În continuare sunt prezentate două dintre cele mai utilizate motoare în prezent: motorul simplu reactor (MTR) și motorul reactor cu dublu flux (MTRDF). Motorul turboreactor este motorul care echipează în prezent aeronavele care zboară la altitudini mari și viteze peste 0,6 Mach. Principiul său de funcționare este următorul: aerul care intră prin dispozitivul de admisie este comprimat de către compresor, intră în camera de ardere unde formează împreună cu combustibilul injectat amestecul de
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
turboreactoare cu dublu flux sunt cele mai răspândite tipuri de motoare de aviație, echipând cea mai mare parte din avioanele civile și o bună parte din avioanele militare. În domeniul civil: În domeniul militar: Există multe criterii de clasificare a aeronavelor (unele însă destul de subiective). Urmează câteva dintre ele, exemplificând, fără a lua în considerație elicopterele, dirijabilele, avioanele ultraușoare sau cele fără structură de rezistență. Un prim criteriu este după destinația lor: Aeronavele cu destinație civilă sunt folosite pentru transportul pasagerilor
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
domeniul militar: Există multe criterii de clasificare a aeronavelor (unele însă destul de subiective). Urmează câteva dintre ele, exemplificând, fără a lua în considerație elicopterele, dirijabilele, avioanele ultraușoare sau cele fără structură de rezistență. Un prim criteriu este după destinația lor: Aeronavele cu destinație civilă sunt folosite pentru transportul pasagerilor, al mărfurilor sau aeronavele utilitare. Din punct de vedere al distanței de zbor, ele se clasifică în aeronave pentru: Multe linii aeriene împart avioanele cu destinație civilă în alte două categorii din
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
subiective). Urmează câteva dintre ele, exemplificând, fără a lua în considerație elicopterele, dirijabilele, avioanele ultraușoare sau cele fără structură de rezistență. Un prim criteriu este după destinația lor: Aeronavele cu destinație civilă sunt folosite pentru transportul pasagerilor, al mărfurilor sau aeronavele utilitare. Din punct de vedere al distanței de zbor, ele se clasifică în aeronave pentru: Multe linii aeriene împart avioanele cu destinație civilă în alte două categorii din punct de vedere operațional: Aeronavele cu destinație militară se subclasifică din punctul
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
ultraușoare sau cele fără structură de rezistență. Un prim criteriu este după destinația lor: Aeronavele cu destinație civilă sunt folosite pentru transportul pasagerilor, al mărfurilor sau aeronavele utilitare. Din punct de vedere al distanței de zbor, ele se clasifică în aeronave pentru: Multe linii aeriene împart avioanele cu destinație civilă în alte două categorii din punct de vedere operațional: Aeronavele cu destinație militară se subclasifică din punctul de vedere al misiunii specifice: În general insă, avioanele militare au misiuni multirol, de
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
folosite pentru transportul pasagerilor, al mărfurilor sau aeronavele utilitare. Din punct de vedere al distanței de zbor, ele se clasifică în aeronave pentru: Multe linii aeriene împart avioanele cu destinație civilă în alte două categorii din punct de vedere operațional: Aeronavele cu destinație militară se subclasifică din punctul de vedere al misiunii specifice: În general insă, avioanele militare au misiuni multirol, de exemplu: vânătoare-intercepție-strategie-bombardament (F-16, F/A-18, MIG-29, Tornado, Saab-39 Gripen, Rafale). Aeronavele cu destinație specială sunt utilizate pentru cercetare
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
două categorii din punct de vedere operațional: Aeronavele cu destinație militară se subclasifică din punctul de vedere al misiunii specifice: În general insă, avioanele militare au misiuni multirol, de exemplu: vânătoare-intercepție-strategie-bombardament (F-16, F/A-18, MIG-29, Tornado, Saab-39 Gripen, Rafale). Aeronavele cu destinație specială sunt utilizate pentru cercetare sau experimentare. Tot în această categorie se încadrează aeronavele experimentale ale căror soluții constructive de natură aerodinamică sau tehnologică urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
vedere al misiunii specifice: În general insă, avioanele militare au misiuni multirol, de exemplu: vânătoare-intercepție-strategie-bombardament (F-16, F/A-18, MIG-29, Tornado, Saab-39 Gripen, Rafale). Aeronavele cu destinație specială sunt utilizate pentru cercetare sau experimentare. Tot în această categorie se încadrează aeronavele experimentale ale căror soluții constructive de natură aerodinamică sau tehnologică urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
A-18, MIG-29, Tornado, Saab-39 Gripen, Rafale). Aeronavele cu destinație specială sunt utilizate pentru cercetare sau experimentare. Tot în această categorie se încadrează aeronavele experimentale ale căror soluții constructive de natură aerodinamică sau tehnologică urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și elice, din cea de-a doua categorie aeronavele cu motoare turboreactoare, iar din ultima, cele echipate motoare
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
Aeronavele cu destinație specială sunt utilizate pentru cercetare sau experimentare. Tot în această categorie se încadrează aeronavele experimentale ale căror soluții constructive de natură aerodinamică sau tehnologică urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și elice, din cea de-a doua categorie aeronavele cu motoare turboreactoare, iar din ultima, cele echipate motoare turbopropulsoare. După numărul de motoare, aeronavele se
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
experimentare. Tot în această categorie se încadrează aeronavele experimentale ale căror soluții constructive de natură aerodinamică sau tehnologică urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și elice, din cea de-a doua categorie aeronavele cu motoare turboreactoare, iar din ultima, cele echipate motoare turbopropulsoare. După numărul de motoare, aeronavele se clasifică în: Avioanele de pasageri au, în general, între
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
aerodinamică sau tehnologică urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și elice, din cea de-a doua categorie aeronavele cu motoare turboreactoare, iar din ultima, cele echipate motoare turbopropulsoare. După numărul de motoare, aeronavele se clasifică în: Avioanele de pasageri au, în general, între două și patru motoare.
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și elice, din cea de-a doua categorie aeronavele cu motoare turboreactoare, iar din ultima, cele echipate motoare turbopropulsoare. După numărul de motoare, aeronavele se clasifică în: Avioanele de pasageri au, în general, între două și patru motoare.
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]