39,852 matches
-
2002 , cu modificările și completările ulterioare. ... (4) Modificarea materializărilor limitelor de proprietate, înființarea sau mutarea semnelor de hotar și a reperelor de marcare a limitelor de zonă a căii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabile, delimitărilor de hotare cadastrale, silvice, geologice și miniere, fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. ... ---------- Alin. (4) și (5) al art. 47 au fost modificate de
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267305_a_268634]
-
penală. ... (3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 58-63 se fac de către personalul prevăzut la alin. (1), de către ofițerii și agenții din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum și de către personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. ... ---------- Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 253 din 5 decembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 867 din 8 decembrie 2011. Articolul 68 (1) Contravențiilor prevăzute
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
priorități, planificare în timp și parteneri Planificarea acțiunilor: priorități, planificare în timp și parteneri Planificarea acțiunilor: priorități, planificare în timp și parteneri BIBLIOGRAFIE - Donița N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș Iovu A., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, București; - Boșcaiu N., Lungu L., Seghedin T., 1978, Cercetări sintaxonomice în rezervația botanică Ponoare-Bosanci, jud. Suceava. Variațiile ariei minime și indicatori informaționali într-o serie de asociații imbricate. Studii și Comunicări de ocrotirea naturii Suceava, 4:375-393; - Burduja C., Dobrescu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)", alineatul 58.13.03 "Cheltuieli neeligibile". Articolul 29 În anul 2016, activitățile unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare de drept public și de utilitate publică din domeniul agricol din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", care nu au fost reorganizate conform art. 28 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
public și de utilitate publică din domeniul agricol din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", care nu au fost reorganizate conform art. 28 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de sume alocate de la bugetul de stat numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu prevederile Ordonanței
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
va avea următorul cuprins: "a) teren agricol - terenurile agricole productive - terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solarele, răsadnițele și altele asemenea - cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite cu consistență mai mică de 0,4, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricol��, platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile
LEGE nr. 289 din 7 noiembrie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255954_a_257283]
-
Gutâi, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu orașul Tăuții Măgherăuș. Suprafață teritoriului administrativ însumează 23.573 ha din care 3.170 ha sunt terenuri agricole, 18.599 ha - terenuri silvice, cu preponderenta păduri, si 1.804 ha - construcții și alte destinații. Relieful depresiunii, format din câteva terase ale Someșului, Lapusului și Sasarului, are aspectul unui amfiteatru cu largă deschidere spre vest, iar la nord și est se ridică Munții Ignis
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, și de gușteri și melci. În perioadele de migrație, un grup de ciufi de câmp și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva brazi înalți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Buzău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,43
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
cel Bun. În Areni se găsesc câteva instituții și obiective importante ale orașului: Primăria Municipiului Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Palatul de Justiție (în prezent sediul Curții de Apel, Tribunalului și Judecătoriei Suceava), Policlinica Centrală Areni (deschisă în 1962), Direcția Silvică, Spitalul Vechi (fostul Spital Districtual sau „Casa publică generală a bolnavilor din Suceava”), Institutul de Proiectări, Stațiunea de Cercetări Agricole, sediile Poliției județene și municipale, Planetariul și Observatorul Astronomic (inaugurat în 1982, fiind al treilea planetariu din țară). O suprafață
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de Fete (~1929-1948), Gimnaziul Industrial de Băieți (1941-1948), Școala de Arte și Meserii (1924- 1930) și probabil o Școală de Metalurgie. După Al Doilea Război Mondial au funcționat Școala Tehnică de Cooperație, Școala Tehnică Zootehnică, Școala Profesională Zootehnică și Școala Silvică. Între 1948-1955 a funcționat la Rădăuți și o Școală Medie Tehnică Financiară-Mixtă. În momentul de față în Rădăuți există 6 școli generale și 3 licee: Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” (fost Obergymnasium vom Radautz, înființat în 1872), Colegiul Tehnic Rădăuți înființat
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina. Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) - specie endemica bazinului dunărean, relict al apelor glaciare - sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonata (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluenta cu Vișeul). Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Național au selectat întregul masiv al Munților Rodnei în cazul zonelor cu valoare deosebită. Borșa este înfrățita cu localitatea Salgotarjan din Ungaria, iar
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
și progresul social și edilitar al localității. S-a construit spitalul comunal (1896-1897), s-a înființat oficiul telegrafic (1872), s-a dezvoltat puternic depozitul de armăsari (1893), s-a creat o puternică secție de jandarmi (1895), s-a înființat Ocolul Silvic (1898), s-au construit numeroase case de cărămidă, prăvălii, hoteluri, școli, farmacii, chiar și un cinematograf. Toate acestea îndreptățeau pe fruntașii comunei Slobozia să înainteze, în ziua de 1 martie 1909, ministrului Lucrărilor Publice un memoriu prin care solicitau construirea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantari) în ostroavele de pe fluviul Dunărea. a) Turism de vânătoare și pescuit: ASOCIAȚIA VANTORILOR și PESCARILOR SPORTIVI INTERAGRO, denumită în continuare AVPS INTERAGRO, este o persoană juridică neguvernamentala, de drept privat, apolitica cu patrimoniu propriu, care gestionează
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
INOE-2000), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie și Teledetectie (IGR) - filiala Cluj, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere. Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
primul război mondial (1915-1918) ca locotenent în Divizia 82 Secuiască. Márton Áron a fost rănit de trei ori în luptele de la Doberdo, Pasul Oituz și Asiago. După demobilizare a lucrat în agricultură și apoi a fost contabil la un ocol silvic (1918-1920). Între anii 1920-1924 a studiat la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la 6 iulie 1924 de către episcopul Gusztáv Károly Majláth în Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia. Începând din iulie 1924 a
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar mori pe apă 3. Localitatea Bozovici este singura din România care are două ocoale silvice ("Bozovici" și "Nera"), pentru că beneficiază încă de o rezervă importantă de masă lemnoasă (11458 hectare de pădure). Localitatea dispune de o rețea de electricitate de 15,5 km lungime, o rețea telefonică de 26,5 km cu o clădire modernă
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
semnalate la Rusnic și Socolot,iar pe Cotovat a fost exploatat aur, aflat sub formă de filoane. O altă resursă importantă o constituie pădurile de fag, păduri foarte exploatate. Din hartă solurilor întocmită de D.S.A.P.C. Timișoara pentru Ocolul silvic Bozovici, observăm răspândirea următoarelor soluri: apar pe langă solurile brune; Chiar dacă procesele bioacumulative sunt mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de angajați. În prezent, pe raza comunei își desfășoară activitatea 31 de societăți comerciale între care una de panificație, 2 stații PECO, o cofetărie - patiserie, puncte alimentare și de alimentație publică. De asemenea, comuna beneficiază de o păstăvărie a Ocolului Silvic Heculane. În cadrul reliefului, cele două localități se află amplasate în albia superioară a râului Cerna, pe două terase înalte. Comună Topleț se învecinează cu: județul Mehedinți spre sud și est; orașul Băile Heculane spre nord; comună Mehadia spre nord; comună
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
obiective din comuna Comarna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Pădurea Musteață” aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Comarna, lângă cantonul ocolului silvic cuprinde o cetate din perioada Latène și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu) și o alta din epoca medievală; și situl de pe „Terasa Prutului” (1 km sud-est de satul
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (perioada daco-romană), secolele al V-lea-al VI-lea (epoca migrațiilor) și secolele al XIV-lea-al XVI-lea; în sfârșit, situl de la „Cantonul Silvic” (aflat la 800 m sud-est de satul Păușești) conține așezări din epoca bronzului târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (perioada daco-romană), secolul al V-lea, secolele al VI-lea-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
o sursă de apă subterană din pădurea Buda care asigură alimentarea cu apă a fermei agricole de stat și a zonei de locuit și alta din versantul vestic al dealului Teiul de unde este adusă apă la cișmelele din curtea Ocolului Silvic și în curțile unor cetățeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrovăț se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,25%). Pentru 1,75% din populație
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
este pădure, aici situându-se și dealul Moșnei, care face parte din ansamblul Codrii Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moșna se
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%. Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și păsări, excepție făcând cabalinele, a căror efective sunt în ușoară creștere. Perimetru silvic este de , fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]