4,220 matches
-
50 1.6. particularități 51 2. primii pași în bucătărie (a b c) 61 3. următorii pași în bucătărie (d e f g) 71 4. câțiva pași mici spre meniurile semiprofesioniste (h i j k l) 79 5. alți pași îndrăzneți pe calea gospodăriei (m n o p r) 111 5.0. „la piață“ vs „la mall“ 115 5.1. cum se numesc alimentele pe care vreau să le cumpăr? 119 5.2. de ce le-am ales tocmai pe acestea? 125
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Ioan Al. Brătescu-Voinești, autorul volumului Din lumea dreptății, o lume în care Bacovia se pregătea să intre, dar din care nu va face parte niciodată. Apropierile dintre cei doi se termină aci. în viața practică, nuvelistul s-a arătat mai îndrăzneț decît mai tînărul său confrate din Bacău, pe care nu știu dacă îl va fi întîlnit înainte, sau după aceasta, vreodată. în anul cronicii din care am extras citatul de mai sus, el va fi ales deputat pe lista liberală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sa. în mod obișnuit, el evocă o ființă teratologică, diformă, o aberație a naturii, care inspiră repulsie și teamă. Aci, în „Serenada muncitorului”1), „monstru” e însă cel care se deosebește de inșii „normali” prin faptul că gîndește diferit, inovator, îndrăzneț și neliniștește cu ideile sale . E idealistul redus de adversari la o imagine calomnioasă, caricaturală, propagandistică: „Eu sunt un monstru pentru voi/ Urzind un dor de vremuri noi”. Pentru a da mai multă vigoare discursului, poetul a pus, cum se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a înlocuit biserica cu cinematograful, familia cu bordelul, mama cu patroana de bordel, soția cu cocota, fecioara cu «domnișoara», meseriașul cu proletarul, palatul cu «vila», mănăstirea cu cazarma, sfînta împărtășanie cu cecul, Evanghelia cu cartea de bucate. (...) Șiret și imbecil, îndrăzneț și laș, parfumat și murdar, stăpîn și slugă, necredincios și superstițios, sîngeros și sentimental, zburător și patruped, [burghezul] a invadat, a infectat, a îndobitocit și diformat întregul pămînt (...) nu mai este cu putință să l stîrpești, cu mijloace omenești”8
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
căuta el în „iubire”? înaintea tandreții - voluptatea, deși resimțea și lipsa celei dintîi. în intimitate („Mai spune s-aducă și ceaiul,/ Și vino și tu mai aproape...”) avea ca arrière pensée ideea de seducție și de posesiune. Apropierea îl face îndrăzneț și impetuos. O frază din romanul său antum e elocventă în acest sens: „[Sensitif și Marieta] se găsiseră atît de apropiați, încît el [care abia descinsese în casa ei - n. m.] o plimbă de talie pînă la patul din fundul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lipsuri din cele care fac farmecul multor orașe din țară. Dar așa simplu cum e, cu timidele lui încercări de modernizare, cu transformările ce le suferă mereu, e drept nu tocmai în ritmul vremii, și mai cu seamă acel salt îndrăzneț făcut [nu] de multă vreme, municipalizarea, Bacăul e un oraș cochet atrăgător, deosebit de simpatic. E farmecul acela provincial, lipsa de tunet amețitor (excluzînd centrul), aerul mai curat, mai limpede, soarele parcă mai vesel și mai dispus, atmosfera întreagă mai vioaie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
două anotimpuri, mersul pe stradă - reclama „Un cetățean” - era „o adevărată calamitate. Te împotmolești cu trăsura și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în analogii - cînd o Veneție mocirloasă, cînd un colț de Sahara. Tot vara, Bacăul era urîțit de mizeria lăsată de negustorii ambulanți, veniți în număr mare, „ca la iarmaroc”: „Nu-i tocmai elegant să vezi în centrul orașului numai ciocălăi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tristă” (Șt. O. Iosif)5). Cum se vede, tocmai pentru că e general, cuvîntul „basm” are avantajul de a fi evocator. în numele lui se pot afirma o mulțime de lucruri, deschide porți sufletești tainice, da la iveală aspirații dintre cele mai îndrăznețe. La o nouă folosire, în „Plouă”, Bacovia scrie cuvîntul „basm” cu iritare: „Ce basme tălăngile spun!/ Ce lume așa goală de vise!/... Și cum să nu plîngi în abise,/ Da, cum să nu mori și nebun”6). Refuzul „basmului”, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
deci ele au fost concepute cînd poetul trăia cu mare profuziune sufletească fiecare din acele momente, deși cu vîrsta era de-abia în al paisprezecelea an! Se mai observă în acele versuri o fantezie foarte bogată, unele figuri de stil îndrăznețe, cu multă prospețime și noutate poetică și eforturi susținute de a modela limbajul, în formă nouă. O perioadă de început trebuie admisă și lui Eminescu, dar și cu această perioadă el iese din comun, pentru că și-a trăit-o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Din acest moment, scrierile lui Gide au devenit mai expansive pe măsură ce a pre prezentat cauza rebelului în opere ca Imoralistul (1902) și Simfonia pastorală (1919). Hedonismul vorbește deschis în Dacă moare (1926). Corydon (1924), un eseu, a fost cea mai îndrăzneață apologie a homosexualității de la De Profundis de Oscar Wilde încoace, susținând că aceasta era atât naturală, cât și socială, așadar plasând experiența personală în serviciul societății. Pentru aceste puncte de vedere Gide s-a făcut cunoscut, în sens peiorativ, ca
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui franciscan Henri-Maximilian la o mănăstire fictivă din Innsbruck, și îl copleșește cu povești despre lungii ani care se scurseseră. Henri-Maximilian se distinsese ca soldat în timp ce Zenon devenise mai iconoclast. Gândirea lui filosofică, teologică și științifică a devenit atât de îndrăzneață încât trăiește aproape într-o constantă suspiciune. Paranoia lui este amplificată de înclinația sa sexuală spre sodomie, pe care Yourcenar o eludează și abia o explorează. Îi este suficient să descrie cum el continuă să cedeze ispitei cărnii de bărbat
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a unui timp adamic de către un actant feminin care își stimulează abilitatea de a retrăi, la nesfârșit, cu o memorie senzorială cât se poate de trează, povestea edenică. Apelul la o memorie mitologică fără greș, care permite asociații și justificări îndrăznețe, este, de altfel, cât se poate de evident în Altarul de pelin. Poezia Rafilei Radu păstrează urme ale binecunoscutelor evenimente arhetipale: gestica prozaică este bunăoară asociată gestualității simbolice a figurilor semnificative ale mitologiei grecești (Ariadna) sau creștine (Adam, Maria, Ana
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își interzice o metodă de cercetare, o formă sau alta de investigație. A te situa la intersecția celor două discipline, a încerca să le îmbogățești pe fiecare prin confruntarea lor mutuală nu înseamnă, de fapt, a face un lucru foarte îndrăzneț. Persistă o altă amenințare sau o altă ispită -, și mai redutabilă, în orice caz mai insidioasă. Aceleași structuri mitice, așa cum am spus, sînt susceptibile de a fi găsite în planul secund al unor sisteme ideologice, care sînt, din punct de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pol. Acest gest ocrotitor, imperios, posesiv te face să spui că acest om e sigur că stăpînește întreg globul pe care-1 contemplă de la înălțimea staturii sale impunătoare și pe care pune mîna cu un aer atît de semeț și de îndrăzneț, în acel moment nu zîmbea... ... O a treia povestire trebuie s-o luăm de la cel mai ilustru dintre rivalii lui Eugène Sue, de la AlexAndré Dumas. Primele pagini din Joseph Balsamo ne poartă departe de zilele cenușii, de misterele Parisului din
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un servitor sexual, un pacient..." Fenomenul este ușor de comparat cu cel, adesea studiat, al grupurilor de tineri" aflate la limita comunităților delincvente, pe care le formează autoritatea în mod spontan recunoscută a unei personalități mai proeminente, mai puternice, mai îndrăznețe. Pentru acela care deține această putere rolul esențial este al inițiatorului, al călăuzei în viața adultă. Fiecăruia dintre cei care îl urmează el îi deschide porți pînă atunci închise, îi autorizează o cutezanță încă neexprimată, îi înlătură o timiditate mult
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
comedie umană în tonuri țărănești. Petru Dumitriu are dreptate să spună despre această carte de debut că „e de îndeajuns spre a-l clasa pe autor ca mare meșter al povestirii, al retoricii rurale [...] de asemenea, ca scormonitor încăpățânat și îndrăzneț al sufletului omenesc”. „Puterile mari” (epice, desigur) pe care i le prevedea Petru Dumitriu în 1948 se verifică după câțiva ani în Moromeții, o capodoperă de stil, unul dintre cele mai puternice romane din literatura română. Este istoria unei familii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
celuilalt (Natura, ființa iubită...), întemeindu-se pe credință și pe o ordine "poetică" a Lumii ale cărei simboluri pot fi interpretate doar de către cei cu har. Este ceea ce teoretizează un romantic german, Franz von Baader: Întreaga natură este un poem îndrăzneț, al cărui sens, totdeauna același, se manifestă necontenit sub noi aparențe! E o mare fabulă care, în fiecare din momentele pieritoare ale timpului, se apropie de morala ei, care e una, splendidă și admirabilă. Fericit muritorul căruia un presentiment i-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
DECÎT SALIVĂ PROPOZIȚII LĂSATE ÎN SUSPANS DAR AUTENTIC 1 ȚESUTE UNDE STAU CU RĂBDARE FĂRĂ NICI UN ALT PRETEXT DECÎT CEL AL APETITULUI MEU PENTRU CITITORI. Datorită acestor spuse, așadar, întocmai după chipul și asemănarea lui, trebuie să urzesc fraze destul de îndrăznețe care să fie parte din mine, dar și destul de solide ca să fac să-mi pară mersul pe ele destul de lejer; de care trupul meu, fără să le frîngă, să se poată prinde pentru a imagina altele pentru ca apoi să le
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
organizații extrașcolare, englezul BADEN-POWELL (1867-1941), avea în vedere, în primul rînd, tineretul școlar din mediul urban, căruia îi oferea posibilitatea desfășurării unui evantai larg de activități în mijlocul naturii. Baden-Powell observase că tinerii se simt în mod deosebit atrași spre acțiuni îndrăznețe, cu caracter de explorare, de pionierat. Astfel de acțiuni îi atrag ca un joc, și ele chiar au, în desfășurarea lor, elemente de joc. Scutismul constituia în concepția creatorului său tocmai încercarea de a folosi, în scopuri educative, tendința spre
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor îndrăznețe”, a integrării sociale, a dezvoltării viitorului adult, a începutului stabilizării personalității, chiar „vârsta de aur”. Dan Iulian Alexe 66 După cum se observă, majoritatea referirilor anterioare fac trimitere la caracteristica socială și psihologică a perioadei analizate. Studiile și analizele referitoare la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
popoarele din acestă parte de lume se află într-un moment când trebuie să-și ia din nou soarta în propriile mâini. Una după alta, dictaturile din zonă s-au prăbușit, democrația și-a făcut loc, mai timidă sau mai îndrăzneață, invitând popoarele la noi forme de solidaritate și la o necesară reconstrucție din temelii. A venit rândul nostru. Cea mai redutabilă și mai sângeroasă dictatură a fost eliminată prin voința poporului. Am trăit cu toții clipa minunată a trezirii, ceasul unic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
S-a vorbit la modul serios de "revoluții conservatoare", în sensul că ele reactualizează valori de interes permanent și asigură o continuitate istorică pe această linie. Dacă nu e "nimic nou sub soare", se înțelege că orice ruptură, oricât de îndrăzneață, poate găsi în trecut elemente de sprijin, de motivație, de legitimare. Lumea modernă a pus, fără îndoială, prea mare accent pe discontinuități, acordând protestului și negației un rol excesiv, un prestigiu ce nu se recunoaște în realitatea faptelor. Inovația, avangarda
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decât la 1871, în plină efervescență a modernizării. Curând după Unirea Principatelor, spiritele responsabile căutau să afle soluții de împlinire a neamului românesc, așa cum acesta se înfiripase în inima poporului și cum de la un timp se prezentau în programele mai îndrăznețe. Kogălniceanu și Xenopol, Alecsandri și Eminescu, Slavici și Sbiera s-au întâlnit atunci în sacra incintă pentru a formula din nou speranțele comune și a conveni asupra mijloacelor de a le susține. A fost o bună ocazie de a rememora
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu trebuie să-și conceapă munca interdisciplinară ca ceva abstract, ci ca o mișcare declanșată de nevoia de a se perfecționa, mișcare căreia, din când în când, i se dă o formă bine definită în cazul unor sinteze imaginative și îndrăznețe. A promova munca interdisciplinară în mod constructiv înseamnă a încuraja toate acțiunile (activitățile) care au făcut deja dovada că pot îmbogăți și perfecționa cunoștințele elevilor. Aceasta implică o evaluare, fie și aproximativă, a aportului real al fiecărui tip de activitate
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]