4,859 matches
-
în „nefericitul incident“ cu câinele nostru? Când am întrebat de „obiectele“ din cuiburi, mi s-au spus că erau „sparte“ și „goale“ - doar niște rămășițe de găoace. „De ce vă interesează asta, domnule Ellis?“ m-au întrebat cu un fel de îngrijorară gravă, vecină cu ostilitatea. (Scriitorul mi-a șoptit în așa fel încât nimeni să n-audă: Spune-le că au clocit.) Notă adăugată: Când am fost găsit în Range Rover, părul meu devenise complet alb. Nu m-am mai întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care se găsește cu suferința ei. Acestui lucru i se datorește și faptul că nu v-a răspuns la ultima scrisoare, lucru ce o afectează În sensul că poate Dv. considerați că tăcerea ei ar avea alte cauze. Suntem destul de Îngrijorați de evoluția stării ei și cred că până la urmă vom reuși să o hotărâm pentru o internare În vederea unei intervenții chirurgicale, deși nici nu vrea să audă de așa ceva. Spitalizările nenumărate i-au creat o repulsie pentru spitale și medici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nepoată. Cu bune sentimente și urări de sănătate D-nei și Matale, de la soția mea și de la M.V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”(București)” data =”(4.1.1974)”> Dragă D-le Dimitriu, Am așteptat scrisoarea matale și eram Îngrijorat de tăcere. Acuma sunt liniștit și Îți voi răspunde, pe rând la tot ce te interesează. 1) Egoismul mă obligă să Încep cu familia noastră. Îți trimit aci o schiță după arborele genealogic al familiei Todicescu. După cum vezi, tatăl socrului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”Buc.” data =”3/IV.1975”> Dragă Eugen, Am așteptat cam o lună un răspuns la scrisoarea mea. Întrucât nu am primit nimic, sunt neliniștit . I. Tăcerea ta, care ai răspuns totdeauna la timp, mă Îngrijorează. Deci te Întreb din nou: Ce faci? II. Problema neînsemnată cu tabloul lui Matei Millo mă preocupă pentru că noi i-am spus D-nei Millo că este deja la Folticeni; iar ea mi-a spus că În primăvara aceasta vine pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cuvânt), În 1974. E jale cu editurile, mai ales de când s-au „pritocit” și Înmulțit. Nu izbutești decât cu intervenții din afară, cu dedesubturi, sau și cu... amenințări cu proces pentru nerespectarea clauzelor contractuale (Cum am făcut eu). Sunt foarte Îngrijorat de dl. prof. Popa. Nu-mi scrii unde locuiește fiul său, la care s-a dus. Poate București? Ar fi bine să se ducă la Ascar. Mi-a scris În treacăt, ceva despre inima sa, dar nu, că ar fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Malbork. E la fel de entuziastă și curioasă cum o știam, se bucură că suntem iz Moldavii (din Moldova) și vorbește neîntrerupt. Mă obosește... Știe tot, merge des în Polonia, în țările baltice, în Germania, are pașaport cu vize multiple și e îngrijorată de extinderea Uniunii Europene, care va pune problema vizelor pentru cei din Kaliningrad. Eu o privesc cu suspiciune, ea simte lucrul acesta și-mi spune deschis că nu este KGB-istă. E rândul meu să mint, spunându-i că nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
situată la etajul 10 sau 13, de unde, aflu, se deschide o panoramă excepțională a Kremlinului. VITALIE CIOBANU: Președintelui Federației Ruse, D-lui Vladimir Putin, Noi, un grup de scriitori europeni, participanți la proiectul internațional Literatur Express Europa 2000, suntem profund îngrijorați de genocidul declanșat de Armata rusă și de forțele de securitate ale Moscovei în Caucaz, în Republica Icikeria. Victimele acestui pretins război „antiterorist” sunt mai ales femeile, copiii și bătrânii, este ruinată și devastată întreaga Cecenie. Acțiunile militare vor conduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu tot ce presupune mai rău acest termen. Dar această situație nu va dura la nesfârșit... Pe de altă parte, mă tem că, după dispariția lui Niazov, Karimov și Nazarbayev, în aceste republici se va instaura haosul. La fel mă îngrijorează și ce se va întâmpla în Azerbaidjan și în Gruzia după plecarea lui Aliev și Șevardnadze. Toți acești foști comuniști sunt, oricât de straniu ar suna acest lucru, un factor de stabilitate în zonă. Dar lucrurile pot evolua într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
preaplinul de sănătate de pe coastă și prea marea nevroză de pe înălțimi. Între yuppies și reprezentanții specificului local, între cascheta de baseball și toca din coadă de vulpe. Nu de mult, un "păstrător al tradiției" mi se confesa la Ierusalim: Sunt îngrijorat, Israelul și-a uitat opțiunea și vocația lui religioasă." La Tel-Aviv, un alt amic, liber-cugetător, de data asta, îmi spunea: "Israelul și-a uitat vocația lui laică și socialistă, și acesta e un motiv de îngrijorare." Și dacă, neascultându-l
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu rușii, etiopienii, polonezii și africanii săi; lista e lungă). Este vorba apoi de gustul pentru acțiune, de mândria forței, de cultura frontierei și de aventura pionierilor ca saga națională. Realități de care un antropolog are toate motivele să se îngrijoreze, așa cum o probează și următoarea remarcă a lui Lévi-Strauss relativ alergic la islam adresată lui Raymond Aron: "Percepția mea asupra conjuncturii israeliene este subordonată alteia față de care sunt încă și mai sensibil: mă gândesc la evenimentele petrecute cu câteva secole
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fel ca regina Angliei, Biblia domnește dar nu guvernează. Îi ziceți cuiva: "Dar aceasta nu este în Tora!" și el va răspunde: "So what?" Prioritate interpretării. De partea arabă, episoadele hadith par și ele să eclipseze Coranul. Unii creștini sunt îngrijorați din cauza declinului studiilor biblice la universitate. Se pare că profesorii din Ieshivot sunt invitați să predea cursul de religie în școli, de unde și avântul ortodoxiei în Educația Națională. Alaltăieri, în refectoriu, părintele Sigrist, vorbitor de ivrit, îmi spunea cu tristețe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
zice că este din Hamburg, și a pornit în pelerinaj de la Saint Jean Pied au Port iar aceasta este a șaptea zi. Șchioapătă de câteva zile dar este - hotărâtă ca pe 20 august să fie la Santiago. Nu este prea îngrijorată de durerea fizică. Este o mică entorsă sau tendinită. Nu am înțeles prea bine dar ce am înțeles este faptul că va continua. O admir! îi spun că am fost deseori în Germania, că acolo în nord este venerat sfântul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la Petrograd și eliberat doar grație intervenției întregului corp diplomatic de la Petrograd. Apoi a fost expulzat din Rusia. Scrisoarea dovedește ca Troțki considera cererea generalului Hoffman ca pe un ordin, dar înainte de toate ea arată că Lenin și Troțki erau îngrijorați ca negocierile de pace cu Germania să nu aducă un avantaj militar Germaniei. Dimpotrivă, scopul urmărit era de a ajuta Germania și de a-i permite să pregătească o ofensivă contra frontului occidental. O bancă germană este însărcinată să plătească
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și internați în fortăreața Petru și Pavel. Am avertizat imediat pe decanul corpului nostru diplomatic, dl. Francis, care a convocat de urgență pentru a doua zi, întregul corp diplomatic. Această nesocotire a principiului imunității diplomatice a fost de natură să îngrijoreze și să indigneze pe toți reprezentanții guvernelor aliate și neutre. Astfel, răspunzând toți la apelul domnului Francis au decis ca reprezentanții diplomatici să formuleze un protest vehement contra arestării unui ministru care avea funcție oficială pe lângă guvernul rus. Unanimitatea punctelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
descurajat pe proprii mei copii. Sigur că s-au lăsat imediat de înșirat cuvinte pe ață, convingându-i că n-au vocație de scriitori, dacă nu sunt cititori înverșunați. Au rămas din păcate artiști în firea lor, chestie care mă îngrijorează uitându-mă la societatea-junglă în care trăim, firile de artist fiind devorate ca un nimic. Dacă nu ai fi devenit scriitor, ce altă profesie ți-ar fi plăcut să ai? Ce altceva ți-ar fi plăcut să faci pe lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca domn al Moldovei. Avea o vastă cultură; era idealist, știind a vorbi și a scrie în 11 limbi clasice și europene, iar la maturitate a scris numeroase lucrări. A fost primul istoric român. La urcarea pe tron, boierii erau îngrijorați, pentru că în tinerețe, în timpul domniei fratelui său, Antioh Cantemir (domn între anii 1695-1700, 1705-1707), „era atunce nerăbdătoriu și mânios, zlobiu la beție, și-i ieșisă numele de om rău. Iar acmu viind cu domnia, nu știu să-și piiardă numele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în ianuarie 1814 producea victime și la Bârlad și Vaslui. Ispravnicul raporta că nu este cu putință să se strângă birul din cauza fugii multor localnici. Deși autoritățile au încercat să-i întoarcă la vetrele lor, țăranii au refuzat. Proprietarii erau îngrijorați de lipsa forței de muncă în plin sezon agricol și solicitau intervenția în forță a autorităților. De pildă, la 18 iunie 1847, spătarul Theodor Vasiliu făcea cunoscut Ministerului de Interne refuzul locuitorilor de a participa la stârpirea lăcustelor de pe moșia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trimis 100 de căruțe cu toate cele trebuitoare, câte o osie de rezervă, 10 căldări pentru adăpatul cailor. Armata avea mare nevoie de grâu. La sfârșitul lunii iulie (31 iulie), în județul Fălciu nu începuse treieratul, de aceea autoritățile erau îngrijorate pentru că nu pot colecta pentru armată cele 500 kg de grâu. Prefectul județului arăta greutățile întâmpinate din cauza condițiilor climaterice nefavorabile: „În acest județ s-au făcut foarte puține semănături de toamnă din cauza ploilor urmate în toamna anului 1876; semănăturile principale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcționare permanentă; baia israelită nu putea satisface cerințele populației; lipsa unui abator modern afecta și el sănătatea publică, cel existent, dacă dăm crezare presei, era mai mult „o clocitoare de boale și fel de fel de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că nici „serviciul de incendiu” (pompieri) nu era dotat suficient: avea „5 cai plini de rapân și slabi” (subl. ns.), nouă sacale vechi, două „care de goană”, din care unul servea ca dric funebru, o trăsură, o pompă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răniții sosiră numeroși. Dacă la început intrarea în Transilvania fusese mai mult o plimbare triumfală, în care armata era primită cu flori și cântece de bucurie; dacă în puține zile ocupase Brașovul, Sibiul și mergea înainte, totuși Ionel era din ce în ce mai îngrijorat văzând că Sarrail nu se mișca, cum ni se promisese solemn, că rușii nu soseau sau unde soseau, în loc să intre în luptă petreceau și mai ales beau tot ce le cădea în mână, chiar spirt denaturat, Eau de Cologne, căci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chinuia ideea să o las într-o astfel de stare și nu știam cum s-o potolesc. Costache era și dânsul foarte impresionat de arestarea mea. Eram între două focuri. Eu nu aveam și nu-mi dădeam vreme să mă îngrijorez. Mai întâi, fiindcă simțimântul de frică îmi era necunoscut, al doilea, fiindcă devenisem fatalistă, mai ales de la război încoace, văzând cum unii mu reau și alții scăpau, deși [se aflau] în aceleași condițiuni. Mai era și ce numeam psihoza martiriului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Vintilică la gară. Luase cu dânsa pe Ioana, devotata țărancă de la Mihăești. Nemțoaica n-ar fi fost tolerată în Moldova. Pe peron nu m-a lăsat poliția. Mă bucuram să-i văd plecați, scăpați de persecuțiile vrăjmașului, dar [eram] cam îngrijorată până a-i ști sosiți, întruniți cu cei de acolo, și mai ales de ce vor găsi la Iași și de cum vor decurge evenimentele de aici înainte, din cauza Rusiei. Alex. Alimăneștianu îi primi la Mărășești, unde era în comisiunea de schimb
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
s-a repetat, bineînțeles, ce au vorbit, dar revenind aici a spus: „Ce mouton de roi a pleuré dans mon gilet“.(„Acest rege molâu a plâns la pieptul meu“ (fr.). ) Nimeni nu l-a crezut, cunoscând demnitatea regelui. Ce ne îngrijora peste măsură era trecerea austro-ungarilor pe la Noua Sușița, în Ucraina, căci înțelegeam cât de imposibilă ar fi fost rezistența Moldovei luate între două focuri. Și tocmai atunci, în acele momente așa de tragice, Marghiloman dete un dejun lui Czernin și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ele. O dată cu acceptarea studiilor umaniste în programa universitară și cu succesul tiparului, a fost posibil pentru un număr mare dintre umaniștii Europei să aibă cariere rezonabile în care să se dedice exclusiv studiului antichității, fără să fie nevoie să se îngrijoreze de implicațiile descoperirilor lor pentru contemporani sau să găsească metode prin care să-și justifice cercetarea. Scriitorii umaniști au acordat o atenție sporită edițiilor și comentariilor unora dintre cele mai obscure texte clasice și compilării unor lucrări de referință, precum
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
leului și-a vulpii 135. M-am uitat după ea printre scrisorile mele, dar, daca nu am găsit-o repede, am decis să n-o mai caut. Căci, de fapt, nu ți-am răspuns la ea atunci pentru că m-am îngrijorat că ni s-ar putea întâmpla mie și dumitale ce mi s-a-ntâmplat odinioară mie cu Panzano 136: începusem să jucăm cărți, iar acestea erau vechi și uzate, așa că am trimis după unele noi, dar pe când servitorul s-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]