104,540 matches
-
vrea libertate de mișcare pentru a se duce în provincie în campanie electorală. Unul implicat într-o crimă face divertisment la tv, altul urmărit pentru furt dă interviuri candide la un oficios al hoților". După această sumară enumerare editorialistul se întreabă: "Poate Cătălin Botezatu să-i îmbrace și pe soliștii Festivalului George Enescu? Firește că da, dar cu riscul de a crede că în lumea noastră orice e posibil." Ar cam fi, crede Cronicarul, care simte un imbold să lungească lista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
fiindcă tot atâtea au fost darurile aduse de ei la Betleem: aurul, smirna și tămâia. Personajul suplimentar i-l datorez scriitorului german Eduard Chaper care a publicat o carte cu titlul Legenda celui de al patrulea crai. I-am scris, întrebându-l asupra sursei de inspirație, iar Chaper mi-a răspuns că a găsit legenda în folclorul rusesc. Pare-se că rușii, vexați că Scriptura nu indică nici un crai din neamul lor, și-au închipuit unul care a pornit-o spre
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
socotindu-se multilateral pregătit și dotat, după modelul "geniului de la Kremlin", deoarece, de la Ilici citire, în pofida marilor sume de bani manipulate de către Lenin (surse germane?), Stalin, Troțki (surse americane?) Djerzinski și alții, cei în cauză au replicat constant, dacă-i întrebai cu ce anume se ocupă: - Sîntem "revoluționari de profesie"! Într-adevăr, grație acestora nu ne-a fost dat să vedem nici măcar un hectar de seră irigat după "viziunea" zișilor... profesioniști, la fel cum n-am consemnat lucrarea în totalitate, de către
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
gîndire crede, la un moment dat, precum la Campo Santo, în cetatea Turnului ce, grațios și neliniștitor, se înclină, că frescele sînt restaurate optim numai dacă au fost jupuite de pe ziduri și aduse în laborator. Ceea ce mă face să mă întreb dacă, într-adevăr, fresce și ziduri sînt din școala stoicilor. Tot la Pisa, la Museo delle Sinopie, am văzut și m-am convins de un lucru de bun-simț, pînă la urmă, care totuși îmi păruse straniu în momentul în care
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
spun că eu personal am cheltuit o groază de bani nu doar ca să cumpăr cărți românești, ci și să le duc cu mine, cu avionul. Nu mă plîng, bun, dacă nu se poate altfel fac și treaba asta, dar mă întreb totuși dacă nu s-ar putea reveni la metoda veche, cu B.C.U., care funcționa și avea avantajul că ne înțelegeam direct, nu prin intermediari. O altă problemă a româniștilor din străinătate știu că o reprezintă informarea nu doar în privința
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
să se odihnească în timp ce pe mine mă sculau să văd spectacolul. Caii ar fi preferat să meargă prin Govora căci la poalele dealului Groșet (Județul Vâlcea fiind bogat în dealuri și văi) era o fântână cu apă sarată că mă întreb cum de o puteau bea oamenii, că prea era sărată, era saramură deabinelea. Știu că am încercat și eu să beau-dar cailor le plăcea. De fapt nici acum nu știu dacă nu era și puțină șmecherie din partea cailor căci cum
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
reproșez ceva domnului Constantinescu, mărturisesc că n-am încercat nici un dram de satisfacție pictându-l doar în nuanțe de negru și cenușiu. N-am cum să nu percep eșecul domniei sale și ca pe-un eșec al meu. Dacă aș fi întrebat care e morala acestor triste întâmplări, probabil că aș răspunde: "Regimul Constantinescu? O brambureală din care n-am înțeles nimic!"
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
în campanie electorală, sau în preajmă de campanie electorală. Iar sezonul acestei emisiuni a fost încheiat apoteotic, în 31 mai, în stil penibilo-paiațesc, când invitatul Mircea Dinescu s-a dat din nou, în stilu-i caracteristic, "în stambă". M-am tot întrebat: chiar nimeni nu are nimic de spus? De ce avem un Consiliu Național al Audiovizualului? De curând au avut loc câteva puternice explozii solare. Pe unii îi afectează zdravăn, zău așa.
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
cea mai adecvată spre a fi analizate din toate unghiurile. Un lucru aș dori să remarc însă mai întâi de toate. Se spune despre anumiți autori că au talentul de a povesti simplu despre lucruri complicate. De unde, desigur, te poți întreba până la ce nivel de complexitate vor ajunge totuși cu aceste istorisiri de șemineu (nu presupunem, desigur, că și Fenomenologia spiritului ar putea fi filtrată în aceeași manieră, ori, cum am văzut de curând în cazul lui Jung și al lui
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
stat puțin în România, dar bine, în Italia e și mai rău. Ce fac aceștia, ce transmit? Nu non valori, ci lucruri de care ne-am fi îngrozit între cele două războaie. Ce selecție? Cine operează selecția? Eu tot timpul întreb. Cine vede? Nu mai vorbesc de presa scrisă. Am și abandonat latura presei, pentru că mi se face rău. Nu pot să văd o revistă fără o femeie goală, sau fără știu eu ce năzdrăvănie. "Ca să se vîndă" mi s-a
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
a sa, Ion Simuț inspiră încredere. Dacă ar începe să facă politică, ar deveni repede unul dintre preferații electoratului. Ce-i lipsește (totuși) lui Ion Simuț? Lui Ion Simuț îi lipsește un anumit realism în evaluarea literaturii. El nu se întreabă dacă o carte emoționează, dacă servește la ceva (în plan spiritual, bineînțeles). Așa se explică de ce adeseori ia în considerare și texte care nu există din punct de vedere literar, folosindu-le în tot felul de demonstrații. Că o pretinsă
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
gust amar. Nu încercăm a respinge - nici n-am avea căderea! - motivele de decepție ale lui Paul Goma față de cei ce l-au susținut cu ardoare. Mai mult: avem simțămîntul că dezamăgirile prozatorului sînt reale. Ne mărginim doar a ne întreba dacă aceste motive negative, intervenite pe parcurs, au o mai mare pondere decît motivele pozitive ce au întemeiat prietenia în cauză, o prietenie ce transcende elementele strict personale, intrînd în istorie. În definitiv, rolul lui Virgil Ierunca a fost cel
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
în mahalaua noastră, scrie Chagall, caprele au început să plîngă. Ca să nu mai vorbim de mătușile Musia, Gutia, Șaia! Cu aripi, precum îngerii, ele zburau prin piață pe deasupra coșurilor de fructe, cu pere și cu afine. Oamenii le privesc și întreabă: Cine zboară așa?" Epica lui Chagall, impregnată permanent cu surprinzătoare construcții lirice - de altfel, pictorul a scris și poezie propriu-zisă -, este, în esența ei, o altă față și o altă exprimare a naturii sale artistice și în mai mică măsură
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
ministru de externe excelent, Andrei Pleșu, președintele Constantinescu n-a putut capitaliza decât câștigurile adunate în perioada când acesta se lupta, până la epuizare, cu vocile patrioților naționale, indignați că ne abandonăm "prieteniile tradiționale" în favoarea intereselor vitale ale țării! M-am întrebat, începând cu primele luni ale lui 1997, ce mecanisme, ce resorturi, ce pacte au făcut dintr-un om plin de energie în timpul campaniei electorale un simplu figurant după instalarea la Cotroceni. Din acest punct de vedere, domnul Constantinescu rămâne o
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
s-ar fi soldat doar cu plecarea de la putere a unui singur om. Din nefericire, ea înseamnă suferința și dezamăgirea unui întreg popor, care a depășit demult barierele disperării. La atâta lipsă de rațiune, nu-ți rămâne decât să te întrebi asemeni personajului caragialean: "De ce, nene Anghelache, de ce?"
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
și blînd" pentru a se deșira apoi în versuri scurte, sacadate, fără sens, fără imagine, cu o sintaxă răsucită care vrea să treacă probabil drept rafinament: "Hoinarul umblînd/ cu mințile-ntoarse/ primindu-te-n dar/ cînd darul e rar/ se-ntreabă de cînd/ la blîndă-ndemnare/ mesean nu de rînd/ din plinul tău bînd/ aroma ta arsă/ în sucuri amare/ cu pinteni arînd/ poteci de nomazi/ de ieri pînă azi/ te roag-un hoinar să/ te-arunce în mare..." Doar o rimă nevrotică
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
în așteptare vor rămîne pînă la sfîrșitul mandatului actualului legislativ. Judecînd după starea de spirit din Parlament, puțini mai sînt aleșii cărora le arde să voteze legi. Unii știu de pe acum că nu mai au loc pe liste, alții se întreabă dacă partidul lor va trece pragul electoral și destui par mai degrabă dispuși să blocheze legile, din secrete motive clientelare. Unei asemenea structuri parlamentare i se poate cere votarea noului buget? Teoretic, da, practic, mai degrabă nu. Asta însă în
Jocurile politice ale verii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16886_a_18211]
-
mărturisiri pe care le bat acum la mașină, să figureze, - ideea! - în vreun dosar al anchetării criticului Ion Negoițescu. Reproduc - se pare că am mai scris despre aceasta... reproduc ce mi-a spus Nego, după ce ieșise din închisoare, că îl întreba, la anchetă, mereu, cei ce-l "descoseau". De exemplu, unul din anchetatori, mai ales, îl tot întreba în legătură cu mine, ce credea despre mine, ce idei aveam eu și alte lucruri necesare unui anchetator care ar vrea să-l înfunde pe
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
Ion Negoițescu. Reproduc - se pare că am mai scris despre aceasta... reproduc ce mi-a spus Nego, după ce ieșise din închisoare, că îl întreba, la anchetă, mereu, cei ce-l "descoseau". De exemplu, unul din anchetatori, mai ales, îl tot întreba în legătură cu mine, ce credea despre mine, ce idei aveam eu și alte lucruri necesare unui anchetator care ar vrea să-l înfunde pe vreunul. Simțind acest lucru, Nego, cu extraordinara sa onestitate și credință în Dumnezeu, se aprinsese pe loc
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
La polul opus, Noica înălța atît de mult ștacheta biografiei, încît ea ar fi îndreptățită doar pentru Dante, pentru Goethe, adică pentru cei care "au fost cu adevărat mari făgăduințe umane și creatoare". "Dar ce oare înveți, pentru Dostoievski, se-ntreba filosoful, din biografia lui (nu din "epocă", firește, pe care istoricul literar nu o poate trece cu vederea), din faptul, de exemplu, că-i plăceau teribil jocurile de cărți?" Din punctul său de vedere, biografiile ar fi de prisos și
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
într-o lume în care trădarea și crima sunt posibile. Față de această revelație, puțin mai contează dacă el se adresează sau nu... poliției. Judecând atât de meschin o operă literară, n-ar fi exclus ca într-o zi să ne întrebăm de ce Luceafărul nu-l provoacă la duel pe Cătălin. Ceea ce face totuși eseul captivant este arta de prozator a lui Nicolae Breban. Văzut de supertalentatul scriitor, Emil Cioran însuși se transformă la un moment dat în personaj de roman: "într-
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
tîrziu, modern: vampir intră în limba literară pe cale cultă, probabil din franceză. La Caragiale, sensul metaforic și uzul jurnalistic al termenului sînt bine cunoscute de Cațavencu sau de Tipătescu, nu și de polițaiul Pristanda ("Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir?"). Cuvîntul pătruns în mai multe limbi de circulație - franceză (vampire), engleză (vampire), italiană (vampiro) etc. - e de origine sîrbă; e foarte posibil să fi fost preluat mai întîi, așa cum o indică unele dicționare, de germană
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
vreme frumoasă, aș spune,/ a fost un foc ce s-a preschimbat în tăciune./ îngăduie-mi încă puține cuvinte să închei măcar/ ce-mi aduc aminte./ Liniște, de jur-împrejur. Lumină de la stele fără abajur./ Umbre, umblând încolo și-ncoace./ Voci întrebând: nu mai vine odată, ce face?/ I-a mai aruncat câteva cuvinte, de milă./ Nu vă uitați că vi s-ar face silă. E-o zdreanță./ O ce?/ Zdreanță!// Cel cu ochii de faianță." Merită citat și ecoul poemului, pentru
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Trăiam un sentiment straniu, ca atunci când simți că umbla cineva strain prin casă și nu-l poți vedea prin intunericul nopții. Aveam prea puțini vecini, iar soțul era plecat la părinții lui în Oradea, așa că nu aveam pe cine să întreb despre ce se întâmplă. Pe la amiază, a venit o vecină. „Știți ce se întâmplă în centrul Clujului? Minune mare!” „Ce-i?” am întrebat-o eu cu inima cât un purice, dar și cu gândul la acel mult așteptat „vin americanii
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
puțini vecini, iar soțul era plecat la părinții lui în Oradea, așa că nu aveam pe cine să întreb despre ce se întâmplă. Pe la amiază, a venit o vecină. „Știți ce se întâmplă în centrul Clujului? Minune mare!” „Ce-i?” am întrebat-o eu cu inima cât un purice, dar și cu gândul la acel mult așteptat „vin americanii”. „Minune mare! minune mare! S-au adunat mii de oameni în centrul Clujului și de dimineață cântă și joacă Hora Unirii!” Nu mă
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]