4,649 matches
-
ședea încă în fotoliu, mort, și zâmbind cu zâmbetul lui prostesc? M-am ridicat, îndreptându-mă spre pat, și mi-am adus aminte că-mi pregătisem culcușul pe stânci. Am hotărât să dorm afară. Era o noapte caldă și se întunecase doar atât cât să fi izbucnit o puzderie de stele risipite, și arcul estompat, neclar, al Căii Lactee. Oricum, cerul era scăldat într-o lumină difuză, și mi-am adus aminte că trebuie să fie, cu o diferență de o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cutare și cutare”... și-așa mai departe. Atunci am sărit în sus... Da’ mi-am zis repede: Stai, stai, Vasile, nu sări așa, că-ți pierzi mințile! Da’ dacă nu-i adevărat? Și bineînțeles că până seara, când s-a întunecat, ni s-a confirmat, că-ntr-adevăr plecăm. Și-a doua zi, au început încetul cu-ncetul să-i scoată pe unii, să-i pregătească pentru plecat... Cum a fost momentul plecării de acolo? O venit și rândul meu și mi-au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o ieșit după cap, cum fugea... Și el o ajuns primu’. Hotea n-a reușit să fugă, da’ ceilalți toți or ieșit din încercuire. Și el a rămas în izvor și a stat acolo până seara, pân’ ce s-a-ntunecat, și a auzit cum înjurau ăia că de ce l-au scăpat pe Mâț, și că n-au prins nici pe unul. Și Mâț o ajuns primul... Tot era cu sânge, ruptă era cămașa, era pusă în gât, și în vreo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știa povestea... cu timpul o’ aflat și colegele mele, că le-am spus. Și uitați, așa a trecut vremea... Pe urmă tot o venit aici la mine un tip la ora opt seara. Dar eu niciodată nu deschid când se-ntunecă dacă nu cunosc. Și într-o duminică seară, când m-am întors acasă, că am fost plecată, locatarul de jos m-o întâmpinat cu un bilețel, și zice: Domnu’ căpitan, nu știu cum l-o chemat, o fost pe-aici și-o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și 40 minute în Pesta, mers în jurul orașului. Vreme frumoasă și caldă, prin Ungaria peisajul monoton. Copiii cu mine în vagon. Ora 5½ în Seghedin, cinat, de-a dreptul prost. Acolo o jumătate de oră. Ora 7½ în Timișoara, se întunecă. Ora 10 în Lugoj. Călătorit toată noaptea, până Miercuri, 2 mai/20 aprilie Ora 1½ în Vârciorova. Ora 5½ în Craiova. Ora 7¼ în Slatina, întâmpinare, băut cafea. Vreme minunată, foarte cald. Acolo Chițu și generalul Crețeanu. Ora 9 în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara la ora 9 venit mitropolitul primat. Ora 10½ în pat. Duminică, 7 octombrie/25 septembrie. Mutarea în Castelul Peleș. Vânt dinspre nord, frig, senin. Ora 9 liturghie oficiată de vicar, cu cor, participă mitropolitul. Ora 11, gata. Vremea se întunecă, la ora 10 începe să plouă. Sturdza și Lecca la mine, ultimul îmi aduce lista civilă. Toate monedele de aur au fost bătute în monetăria noastră. Ora 10½ singur pe jos la castel, unde totul e pregătit pentru sfințire. Venit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Victoria de Prusia, ea este împotrivă. Ora 2 despărțire. La gară, acolo guvernatorul din Koblenz. Ora 2 plecarea din Koblenz cu trenul-curier, Wilhelm și Maria cu noi până la podul de la Bingen. Despărțire. Călătorit prin Mainz, Dortmund, Aschaffenburg, Würzburg, curând se întunecă, foarte cald. Călătorit toată noaptea. Ora 9 dimineața la St. Polten. Viena Joi, 13/25 iunie. Ora 10 sosirea în Viena. La gară arhiducele Albrecht, Mavrogheni, Carp etc., salutare călduroasă. Mers cu Elisabeta direct la Hotel Munich, dejunat. Ora 11
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la mine. Ora 10 cu Elisabeta la gară, cald. Miniștrii de față. Plecăm la ora 10½ prin Băneasa la Chitila, deoarece acolo a avut loc o ciocnire între două locomotive. De acolo mers foarte repede. Când ajungem spre munți, se întunecă și plouă. Ora 1½ sosirea în Sinaia, aici vreme foarte frumoasă, rece, încă nimic înverzit. Direct la castel. Promenadă până la ora 4½, la clădirea Economatului se nivelează, subterana tencuită. Ora 7 cinat. Seara biliard cu Perticari. Aici doamnele Slăniceanu, Theodori
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o caracteristică a febrei aftoase și a encefalomiocarditei, în special la purceii tineri, dar nu apare în boală veziculoasa a porcului. 6. Vindecarea este de obicei completă în 2 sau 3 săptămâni, singura evidență a infecției fiind o linie orizontală, întunecată pe copita, acolo unde creșterea onglonului a fost întreruptă temporar. 7. Porcii afectați pot excreta virusul prin orificiile nazale și pe gură și prin fecale, cu 48 de ore înainte de apariția semnelor clinice. Cea mai mare cantitate de virus este
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
animale: „- Țibă! Hormuz; na! Balan; nea Zurzan; dați-vă în lături, (cotarle)!...” (I.Creangă, p. 170) sau orice substantiv înscris într-o relație de personificare: „Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/Și gândirilor dând viață suferințele întuneci.” (M. Eminescu, I, p.130), „Codrule, codruțule, ce mai faci, drăguțule?” (M.Eminescu, I, p. 123), „Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/Mie redă-mă.” (M. Eminescu, I, p. 199) În structura sintactică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ta ești și mai frumoasă...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 56) Augmentarea intensității unei însușiri la un obiect se poate produce într-o perspectivă dinamică, în momente succesive: gradul de intensitate devine atunci de superioritate progresivă 5: „Din ce în ce mai singur mă-ntunec și îngheț,/Când tu te pierzi în zarea eternei dimineți.” (M. Eminescu, I, p. 114) Inferioritateatc "Inferioritatea" Gradul de intensitate inferioară semnifică manifestarea mai puțin intensă a unei însușiri la un obiect în raport cu altul sau cu el însuși într-un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comentariilor lui S. Pușcariu 2, în cea de-a doua categorie de unități lexicale, dezvoltând corelația verb-substantiv, se înscrie exprimarea lingvistică a unei aceleiași idei prin două aspecte gramaticale diferite: lumină - substantiv a (se) lumina - verb întuneric - substantiv a se întuneca - verb cântec - substantiv a cânta - verb În dinamica permanentă a vocabularului limbii, familiile lexicale se caracterizează prin predominarea acestor cupluri corelative, motivate etimologic sau generate, fie prin derivare, fie prin conversiune: vis - a visa a ieși - ieșire noapte - a înnopta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apune...” (M. Eminescu, I, 178) Observații: Când termenii nu sunt în antiteză, conjuncția exprimă o relație de coordonare copulativă: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!” (M. Eminescu, I, 201) Când coordonarea se realizează prin celelalte conjuncții, termenii introduc în enunț mai ales componente semantice divergente: „Nu înțelegem clar ce spune, dar sentimentul neted este că spune totuși ceva adânc...” (G. Călinescu, U.P., 61), „Ea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mârza s-a pus în capul buzduganului lui Ștefan Vodă, cel din fața Palatului, un bec electric . Cu bis erica asta s-a întâmplat altă blestemăție. I au văruit pictura, Cula i. Chipurile ca să i dea lumină bisericii, că prea era întunecat ă de funinginea lumânărilor... Nu zici nimic, Culai? - Ce-aș mai putea zice? Să-l iei pe cine a făcut-o și să-l pui la zid. ........................................................................... - Acum să ne ocupăm oleacă de beciul aista. Au trecut drumul și s
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tăietură la umăr, care și acum îi aduce o amorțeală dureroasă la vreme ploioasă , dar a și câștigat pe viață un bun și drag tovarăș. Cu toată legătura aproape frățească, după bucuria și căldura revederii, Irimia s-a tulburat grozav, întunecându-se mai ceva ca vremea de afară, când a auzit de scopul vizitei tovarășului său. Multă trudă și dibăcie de cuvinte a împletit Rareș, chemând în ajuto r și o u șoară formă de șantaj sentimental, până când Neculai Irimia, rebel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ca să jure, Că din ceata lor pe nime Niciodată n o să fure. XVIII Nourii să se descarce, Ploaia facă-și de urât, Eu atunci, ca totdeauna, Vărs Cotnar bătrân pe gât. XX Cerului de-i vine gustul Iarăși să se-ntunece, Spun Cotnarului atunci Pe-al meu gât să lunece. IANCU VĂCĂRESCU Iancu Văcărescu (n. 1792, București - d. 1863) a fost un poet român, fiul lui Alecu Văcărescu, și a pa rticipat la mișcarea de redeșteptare culturală și națională, sprijinind începuturile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Dragonului, al șarpelui, al paznicul și cu simbolismul închiderii, al pragului (monstru). A trece de pragul interzis înseamnă să fii blestemat sau sfințit, victima diavolului sau ales al lui Dumnezeu: este căderea sau înălțarea. Diavolul simbolizează toate forțele care tulbură, întunecă, slăbesc conștiința și o fac să regreseze spre nedeterminat și ambivalent: centru al întunericului, în opoziție cu Dumnezeu, centru al luminii. Unul arde în lumea subterană, celălalt strălucește în cer. în Geneză, pare identificabil cu un șarpe viclean: „Șarpele însă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pădurii de argint” (Călin - file din poveste) în poezia Trecut-au anii... lumina se interiorizează, căpătând o dimensiune sufletească: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... Mă-ntunec!” Aceeași interiorizare a luminii e vizibilă în creațiile Din valurile vremii..., Peste vârfuri, Veneția, Sonete, De câte ori iubito... . Propensiunea spre lumină a lui Eminescu nu e de origine neoplatoniciană, nu e de origine romantică și cu atât mai puțin impresionistă, ci
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu le mai poate auzi, Gavrilescu fiind din ce în ce mai departe de ele, închise de acum în cercul lor ireal. Numai obsedantul " Ar fi fost frumos!" este singura frântură de fraza ce se mai aude. Dupa ultima ratare, pentru Gavrilescu totul se întunecă, își pierde orice sens; el se rătăcește în propriile iluzii, pipăind pereții universului lăsat în urmă, revenind în sfera neputinței sale funciare. Rătăcirea care urmează în încăperile labirintice reprezintă rotirea în jurul porților irealului, acum închise pentru el: cele trei Paros
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cum putuseră, însă doar Faust rămăsese înspăimântat de moarte. A doua zi, sub zidurile însâgerate, Faust a fost găsit culcat cu fața la pământ. În zadar au încercat să-l răstoarne pe spate . Asasinul nu a admis ca ochii victimei sale, chiar întunecați de moarte, să fie îndreptați spre cer...” A vorbit cu o înflăcărare ieșită din comun. După ce a încheiat povestea, m-a privit lung, mi-a zâmbit și a dispărut ca prin minune... Cine știe .. Poate era însuși Faust?! Capitolul 3
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
iubirea spirituala la care accede mult prea greu din cauza unei închisori carnale și ispititoare precum trupul. „Să te ador în suflet - doar duhul să-ți aleg” este idealul la care încearcă să ajungă poetul. Iubirea materiei: „Cum te arăți, mă-ntunec și sufletul întreg/ Se face ochi, piept, brațe... zbucnite către tine” are consecințe devastatoare pentru integralitatea și puritatea sufletească: „Vremelnicia cască-n mine abisul/ Rostogolit pe dâre de flăcări, ca ntr-un iad.” Dragostea trupească extinsă la plăcere, sexualitate este vremelnică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și copiile lor „eșuate” Partea a doua: Feministele „Antifeminiști, nu vă speriați!” Cum a devenit Mihaela MirAnA Editoriana: sau despre ințelegerea de sine Reflecții despre femeiesc și feminism „Feminismul face bine la sex-appeal” „Trăim într-o Românie virtuală” Când sex-appeal-ul întunecă text-appeal-ul sau despre societetea în care mintea femeilor nu contează „La noi, după 40 de ani nu mai ești femeie. Devii altă formă de «organizare a materiei»” Partea a treia: La porțile feminismului politic Cripto-patriarhatul Istoria ascunsă, istoria regăsită Etatizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
hrănit, rufele sale trebuie spălate, călcate, eventual cumpărate. Iar de progeniturile personale, statisticile ne arată că bărbații se ocupă timp de maximum 7 minute pe zi. Observator cultural, nr, 83, 25 septembrie și nr. 84, 2 septembrie, 2001 Când sex-appeal-ul întunecă text-appeal-ul sau despre societatea în care mintea femeilor nu contează. Anchetă realizată de Oana Băluță Se poate vorbi după 14 ani de tranziție despre o mișcare feministă românească sau cel puțin de feminism românesc? Întrebările tale, Oana, mă trimit la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]