4,715 matches
-
primare. Îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mea Matilda Bogdan ar avea vești de la mine, nu s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă țesură. În inima mamei mele am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă țesură. În inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul apostol Pavel în sublimul imn al dragostei. „Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum de haine din „lână în lână” țesută în patru ițe, în brazi. Dintr-o servietă veche, un cismar din Constantinești ( satul vecin) mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-o curea de transmisie a unei batoze (mașină de treerat, cu aburi). Din foaia
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de comoară peste care curge un râu năvalnic, amar și cu apă sărată de lacrimi fierbinți. Bucuriile, pacea, divinul pe care l-am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. Însoțit de pelerini, am mers pe jos sâmbătă, de la Volovăț până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
argint, ciocolată din care am gustat pentru prima oară și multe altele erau cadourile lui pentru noi, copiii, dar și pentru mama, de care îi era milă văzând-o mereu înrobită la treburile casnice și lucrând noaptea la fabrica de țesut covoare de iută. Într-o zi, unchiul Umberto ne-a construit cu mâinile lui frumoase de inginer constructor o băncuță cu două locuri, care putea fi deplasată în toate locurile din grădina noastră plină de gutui. Acest fapt a trezit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
face mai mult decât o duzină de teze de doctorat, scrise și publicate în țară sau în afară, pe tema prăbușirii comunismului românesc! Dr. Liviu Țăranu Consilier superior, CNSAS București 17 august 2012 14 PRECUVÂNTARE Cartea de față s-a țesut pe baza unor scurte însemnări. Au fost doar câteva fraze scurte, scrise în grabă la intervale mari de timp, pe parcursul a cinci ani. Acestea au ajutat memoria să retrăiască vremuri triste și dureroase. Timpul a șters mult, dar nu tot
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
eu cu ce pot la manifestările de la noi În apărarea culturii noastre române. Duminică (24 II) am fost la Adunarea Generală a alegătorilor P.P.C.D. În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. 22.II. Sofia Pârjoi Versuri calde, pline de nostalgie, țesute cu speranța revederii peisajului natal sud basarabean. Martie 8.III. Conf.dr. Corneliu Zeană, Președinte al Secțiunii române a Mișcării Europene. Apreciază orientarea Fundației Ginta Latină și Își exprimă În modul cel ami ferm dezacordul față de suspendarea În Republica Moldova a P.P.C.D.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
subordonau atât "Serviciul de Transmisiuni Speciale", cât și "Poșta militară" ce purta la destinatar, "sus", corespondența strict secretă în "pas alergător" când provenea de la Cooperativă și "în pas de voie" când provenea de la MAE). Despre "pânza de păianjen" care fusese țesută cu abilitate și perseverență de "Cooperativă" peste Ministerul Afacerilor Externe, dar și peste alte instituții centrale, ne vorbește un specialist în materie, Ștefan Andrei, fost membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, fost Secretar pentru Relații Internaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe un frate, ci ca pe un îndrumător, cu toate inerentele ciocniri dintre frați. Sinuciderea lui a zguduit-o adânc pe maică-mea, care vedea în el, cu toată dreptatea, întruchiparea tuturor visurilor pe care numai o mamă le poate țese în jurul unui copil. Multă vreme m-a chinuit întrebarea dacă nu cumva, vorbindu-i mamei despre intențiile de sinucidere ale fratelui meu, n-aș fi putut împiedica acest groaznic sfârșit. Cum să [30] vorbesc însă despre aceasta părinților mei, când
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
proastă despre femei și o transferi asupra fiicei tale. Mai degrabă găsești bărbați, tați de fete, care le educă mult mai autoafirmativ, le împing spre autoafirmare, spre nesupunere: Du-te, fata tatii, până unde te țin puterile minții tale! Fetele țes, cos, torc lână, băieții sunt operatori PC, aviatori O.Ș.: Avem exemplul atâtor femei de succes din România care s-au ghidat după îndemnul pe care l-ai menționat: Du-te, fata tatii, până unde te țin capacitățile! Și au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să răspunzi numai individual. Schimbările într-o societate sunt posibile prin două căi: prin guvernare și prin educație. O guvernare trebuie să-ți facă politici ale echității, iar educația trebuie să-ți facă strategii. Astăzi, în manuale, fetele în continuare țes, cos, torc lână... O.Ș.: Ce vreți să facă fetițele? M.M.: Profesiile spre care sunt trimise fetițele, conform manualelor și reflexelor cadrelor didactice, sunt cele de coafeză, secretară, manichiuristă. Iar băieții sunt trimiși spre operatori PC, aviatori. O.Ș.: Nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care scotea capul prin deschizătura cortinei ca să rotească o pereche de ochi albi și să exclame: „Auliu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pregăteam de plecare, dar informatorul ne-a spus să nu trecem prin piață și nici să nu ieșim grupați ori discutând zgomotos, cum aveam obiceiul. Am ieșit deci pe rând. Lângă blocurile turn din Piața Unirii, capătul străzii Săulescu era țesut de autobuze pline cu milițieni. Pe stradă patrulau grupuri de indivizi ce-și azvârleau privirile bănuitoare peste tot. S-au uitat fioros și la noi. Ocolind piața, am cotit pe strada Horia iar de aici pe Banu. Cum a doua
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Fanciulli», una pentru copii și alta pentru copile. L-a informat pe don Calabria și l-a rugat să-și asume paternitatea. Don Calabria a acceptat. Iar don Desenzani tresălta de bucurie, pentru că plasa pe care de atâta vreme o țesea se dezvolta și îl prindea pe don Calabria. În 1933 don Desenzani s-a reîntors iar în patrie. În ciuda celor 50 de ani împliniți, s-a înscris la Facultatea de Medicină. Voia să se reîntoarcă în misiune în dubla haină
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de ce veți bea, și nici pentru trupul vostru, de ce veți îmbrăca... Priviți la păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nu adună în hambare; și cu toate acestea, Tatăl vostru îi hrănește... Observați cum cresc crinii câmpului: nu lucrează și nu țes. Și cu toate acestea, nici măcar Solomon, cu toată strălucirea lui, nu se înveșmânta ca unul dintre aceștia. Și, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului, care azi este, iar mâine va fi aruncată în foc, nu va face cu mult mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
evenimentele din 1915. Giolitti, cît am fost secretar, stătea în culise: el, care îl făcuse pe Crispi să cadă, fusese foarte zguduit de un scandal bancar care îi răsturnase guvernul. Reîntors la conacul său retras din Dronero, în Piemont, își țesea cu răbdare pînza, pentru a reveni la putere... Întrecerile politice se desfășurau la Montecitorio, într-o incintă al cărei provizorat dura de la 1870, vast hemiciclu din lemn și ghips, cu fotolii, covor și zugrăveli în albastru de Savoia, în timp ce, fără
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
levantină considerat drept un agent foarte subtil și bine dotat pentru o politică aventuroasă, servită cu mijloacele obișnuite în bazinul Mediteranei orientale spre a lupta cu arme egale împotriva intrigilor austriece și sîrbești. Zilele sărmanului prinț de Wied nu erau țesute cu aur și mătase în modestul palat de la Tirana, tencuit și deparazitat în grabă. În propriul fief unde trăiau, în proastă înțelegere, musulmani, catolici (mirdiți) și ortodocși era amenințat de puternicii șefi de clan, Edhem, Zog, Bibdoda, și popularitatea lui
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Domnul Zaleski (astăzi președinte al Republicii, refugiat la Londra) deținea portofoliul Afacerilor Externe și se străduia să fie cît mai atent cu oaspetele român. Subsecretarul de stat, colonelul Beck, stătea în planul al doilea, ceea ce nu însemna că nu-și țesea pînza în care urma să cadă în curînd șeful său direct. Președintele Republicii, Moczinski, era un profesor universitar foarte preocupat să-și continue, în biroul său de șef de stat, aplicarea studiilor științifice la care ținea foarte mult. Primea în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]