12,690 matches
-
și ale lui Panait Istrati, P. oferind cititorului german un volum de „tablete” argheziene și romanele Chira Chiralina și Ciulinii Bărăganului. El consideră un moment privilegiat întâlnirea sa cu literatura lui Lucian Blaga, care i-a revelat cultura autentică a ținutului natal și i-a impulsionat desprinderea de climatul ideologic al anilor ’60, după cum mărturisește în eseul Despre relația față de texte și persoane. Descoperirea lui Blaga a avut ca rezultat, în 1968, și transpunerea în limba germană a unui volum de
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
în scenă o astfel de piesă într-o zonă folclorică cu puternice rădăcini tradiționale îl dezvăluie pe autor ca pe un creator conștient de interesul consătenilor pentru spectacolul dramatic. Deși e vorba de texte manuscrise, drama s-a răspândit în ținutul Săliștei, până la Blaj și chiar la Brașov. Devenind cvasifolclorică, numele autorului nu a mai fost reținut. În 1875 Mironosițele va fi tipărită într-o formă prescurtată, datorată lui Petru Băncilă, care omite să indice paternitatea ei. E republicată de D.
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
strânge laolaltă cuceririle poeziei de la începuturile ei populare și până la Anton Pann”. SCRIERI: Colindele Paștilor sau Învierea lui Cristos, în Petru Băncilă, Colindele Crăciunului și ale Paștilor, Sibiu, 1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd. Octavian O. Ghibu și Crișan
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Picu Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor Ghibu, Un reprezentant rustic al spiritualității românești de la mijlocul secolului al XIX-lea: Picu Pătruț din Săliște, București, 1940; D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; N. Cartojan, Colindele cu steaua, „Artă și tehnică grafică”, 1938-1939; Ion Vlasiu, Drum spre oameni, București, 1961, 124-130; Vasile Drăguț, Picu Pătruț din Săliște, SXX, 1965, 9; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 140-165; Octavian O. Ghibu
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
de principii iluministe, moștenite de la Școala Ardeleană și punctată pe tărâmul culturii de realizări care au deschis în istoria României epoca modernă: întemeierea în Țara Românească și în Moldova a învățământului național și a teatrului, precum și a presei în toate ținuturile românești. În 1840 revista „Dacia literară” imprimă acestei mișcări o pronunțată orientare națională, susținută în continuare de „Propășirea”, „România literară”, „Steaua Dunării” ș.a., iar în Transilvania de cele două publicații ale lui George Barițiu, „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
în anul revoluției, ca efect al tot mai intenselor frământări interne, de ordin social și național, dar și sub influența ideilor reactualizate ale revoluției franceze, p. și-a găsit expresia programatică - cu parțiale diferențieri, în funcție de specificul realităților din cele trei ținuturi românești - în Proclamația de la Izlaz, Proclamația Partidului Național din Moldova către români, Manifestul din 1851 al Comitetului revoluționar român din exil, ca și în broșura Dorințele partidei naționale în Moldova a lui Mihail Kogălniceanu, un program revoluționar fiind în esență
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
uman și divinitate. Cunoscător erudit al teologiei aulice, K. are o receptivitate acută față de cei lăsați de obicei în umbră: românii pierduți pe întinsurile stepelor asiatice, sicilienii, provensalii sau sud-americanii vorbitori de limbi romanice, locuitorii din Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din Pind și Epir, din nou românii porniți în pribegie din Bucovina și Basarabia. Selectând din culegeri anterioare, folosind culegeri inedite sau pornind el însuși împreună cu o echipă de colaboratori „în căutare de basme prin Balcani”, K., de
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
explicitează intențiile publicației. După o evocare a personalităților născute pe aceste meleaguri, în ideea că „trecutul obligă”, publicația își face o datorie de onoare din a reînnoda tradiția, popularizând realitățile și valorile locale. Ca atare, articolele și studiile publicate descriu ținutul sub varii aspecte: istoric, geografic, economic, social, militar, dar și literar, folcloric, etnografic, toponimic etc. Câteva titluri semnificative: Al. P. Arbore, Toponimie putneană, Călători străini despre Focșani, Teodor Rădulescu, Focșanii. Date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare, Ion Diaconu, Aspecte
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
din Cornel Cotuțiu, Ion Moise, Andrei Moldovan, Ion Negru, Ioan Pintea, Lucian Valea. De la numărul 4/1990 Valentin Raus îl înlocuiește pe Ioan Pintea. Revista mobilizează forțele creatoare din zonă și valorifica, în general, informații legate de istoria și cultură ținutului Bistrița-Năsăud. Contribuțiile documentare sunt, prin urmare, limitate la o arie restrânsă, văzută în relație cu importante evenimente sociale sau cu mari valori ale literaturii românești: Pompei Boca (Ilva Mare, vatra a strămoșilor lui Ion Creangă, Teatrul lui Vasile Alecsandri în
MINERVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288159_a_289488]
-
versuri frumos caligrafiate, ceremonios construite din stări și trăiri diafane, ca o muzică de cameră calmă, reconfortantă în singurătate. Poetul trece însă spre o atitudine convențional-sonoră, aproape dezastruoasă, de evocare lirică a personalităților și faptelor revoluționare, patriotice, ca embleme pentru ținutul Apusenilor (ciclul Veghind din volumul Spuse fratele nostru, 1984), sau de imnificare a Transilvaniei („Pământ de iubire - Țară de suflet/ Se mai aud încă voievozii munților/ din piscuri în piscuri călcând - ca uriașii/ Se mai aud încă voievozii munților/ cu
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
folkloristice, București, 1900, I, partea I, 187-189, 195-197, 205-206, partea II, 1228; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 63-69; Folclor din Oltenia și Muntenia, îngr. Iordan Datcu, București, III, 1968, 50-54, IV, 1969, 205-210; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, II, București, 1969, 113-115; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 301-307. Repere bibliografice: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, II, 332-336; Lovinescu, Critice, VI, 91-95; N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
întâmplări din vechime, Sibiu, 1906; Șir nesfîrșit... Un mic capitol din viața foilor române din Ungaria, Sibiu, 1906; An Împărat și fetele lui, Sibiu, 1907; Anecdote, Sibiu, 1907; Povești, Sibiu, [1908]; Noi - și ceilalți români, Sibiu, 1909; Ardealul, vol. I: Ținuturile de pe Olt, vol. II: Ținuturile de pe Mureș, Brașov, 1911-1913. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
Șir nesfîrșit... Un mic capitol din viața foilor române din Ungaria, Sibiu, 1906; An Împărat și fetele lui, Sibiu, 1907; Anecdote, Sibiu, 1907; Povești, Sibiu, [1908]; Noi - și ceilalți români, Sibiu, 1909; Ardealul, vol. I: Ținuturile de pe Olt, vol. II: Ținuturile de pe Mureș, Brașov, 1911-1913. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru Moldovan, „Almanahul presei române”, 1926
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
București, 1913, 70; Ov. Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920, 107-109; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, I, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 29-32; Take Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 120-121; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 3-159; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, introd. edit., București, 1964, 463-486; Adrian Fochi, Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964, 555-1074; Miorița. Balade populare românești, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1966, 45-47
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
vrut B.P. Hașdeu, românii și țiganii par să fi învățat multe unii de la alții. Înainte de a vorbi despre împrumuturi substanțiale, n-am putea ignora componenta stilistică. Din Bărăganul lui Mateiu Caragiale spre Brăila lui Nae Ionescu și, mai departe, către ținuturile moldave ale lui Sadoveanu, pana literaților a glosat despre etosul balcanic al românilor și țiganilor. Lecturile sau experiența ne-au învățat că românul a șterpelit de la vecinul său țigan atât gustul pentru delăsare, cât și savoarea inoxidabilă a poantei. A
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
începând cu țările Balcanilor. Având meserii tipic nomadice (căldărari, fierari, potcovari etc.), ei au manifestat un generos apetit pentru muzică și divertisment. Țiganii se individualizează ușor, păstrând pretutindeni statutul de marginali. Multă vreme, Boemia le-a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii se găseau în Portugalia și Spania, Franța și Anglia, iar la începutul secolului al XVI-lea ei ajung și în Danemarca, Suedia și Finlanda. Pe această rută, țiganii vor ajunge și în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
citind - s-o rescriem și s-o rememorăm fără încetare. Remediul plimbărilortc "Remediul plimbărilor" Născut în anul 1973, Ioan Stanomir a copilărit între Focșani și București, înconjurat de o familie protectoare, cu bunici afabili - gazde permanente în casa părintească din ținutul bucolic al Vrancei. Meri înfloriți primăvara, gutui amare de toamnă, mirosul de mărar sau ceapă din grădină, culesul strugurilor în vii - chiar acesta a fost paradisul multor adolescenți, în vecinătatea căruia edificiile cetății socialiste se înălțau glorios, după legile îngrămădelii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lumii, modernitatea începe să ridice noi punți în cunoașterea alterității. Simțul pentru mirare deja pietrificat în numeroase medii bisericești se trezește din nou la viață. După marile descoperiri geografice, surprizele se țin lanț. Alteritatea pare o Pandoră irezistibilă. Nu întâmplător, ținutul marilor navigatori - Italia - a oferit în secolul al XV-lea și cei dintâi istorici de vocație: Leonardo Bruni (1370-1444, Historiae Florentini populi), Lorenzo Valla (1407-1457, cel care a dovedit, în 1440, falsitatea documentului Donatio Constantini) sau Flavio Biondo (Historiarum ab
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arăta ce trebuie să se întâmple curând”) ne avertizează deja asupra caracterului profetic al descoperirii lui Ioan. Totuși, descoperirea merge dincolo de această cauzalitate datorită unei imanențe radicale. Ioan primește vizita Îngerului Domnului, Cel care l-a chemat pe Avram în ținutul Moria (Facerea 22) și S-a luptat cu Iacov în puterea nopții (Facerea 32, 24-32), Cel care ardea precum para de foc în rugul nemistuit al lui Moise (Exodul 3, 2), Cel care „mergea înaintea taberei fiilor lui Israel” (Exodul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu asupra de măsură cuvintele inspirate ale Scripturii. Istoria acestui om sfânt al Bisericii este acum cunoscută lumii întregi. Cărțile părintelui Sofronie (1896-1993) au fost traduse deja în peste treizeci de limbi, însoțind scrierile profetice al cuviosului Siluan Atonitul în ținuturi necunoscute în mod tradițional ortodoxiei. Un stareț de statură apostolică, întemeietor al mănăstirii Sf. Ioan Botezătorul din Essex (Anglia), părintele Sofronie a fost totodată un prolific scriitor duhovnicesc, hagiograf, liturgist și pictor, înmănunchind un prinos de daruri dumnezeiești. Dramatica istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
veți vedea niște balene de tablă, puse acolo în loc de cocoși; dar ele sînt cocoțate atît de sus și sînt atît de intangibile din toate punctele de vedere, încît nu le poți cerceta destul de îndeaproape, pentru a le prețui meritele. în ținuturile osoase, scheletice ale pămîntului, unde, la poalele unor povîrnișuri înalte și zgrunțuroase, zac mormane de stînci, risipite în grupuri fantastice, veți descoperi adesea niște forme leviatanești pietrificate, năpădite de o iarbă care, în zilele cu vînt, își sparge de ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nantucket! Aceeași, aceeași mare pe care a văzut-o Noe, am văzut-o și eu! în partea de sub vînt cade o ploicică - o, frumoase priveliști de sub vînt! Trebuie să ducă undeva, desigur că altundeva decît spre pămîntul cunoscut - spre un ținut mai înfloritor decît înseși florile. Dar Balena Albă merge spre vînt, de aceea să privim și noi spre vînt - e direcția cea mai bună, deși poate cea mai anevoioasă. Adio, adio, bătrînule catarg! Dar ia te uită, ce-i asta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bandei de chiaburi și legionari, care a avut loc În luna iunie la Timișoara. În sfârșit, cu Nopțile din Iunie scriitorul ne dăruie imaginea artistică a unuia din cele mai Însemnate evenimente ale construcției socialismului În țara noastră. Revenind În ținutul preferat al povestirilor sale, câmpia Dunării, el redă În nuvela sa lupta țărănimii sărace de pe fostele moșii ale Vorvorenilor, pentru alcătuirea primei gospodării colective din regiune. În fruntea acestei acțiuni se află Ion Lepădatu, trimis de Comitetul Central al Partidului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe gânditorul olandez. Căci o bună înțelegere a unui autor îi reușește doar celui a cărui minte are o structură apropiată. Este însă puțin probabil să existe o asemenea apropiere, lăsa să se înțeleagă conferențiarul, între mintea unui român din ținutul Brăilei și cea a lui Spinoza!90 Este clar că lui Ionescu critica posibilității cunoașterii transcendentului a lui Kant i se înfățișa drept o poziție definitorie pentru atitudinea spirituală a modernității occidentale, o poziție cu totul străină Răsăritului ortodox. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că sînteți așezat sau stați Întins comod Într-un loc În care nu veți fi deranjați, apoi lăsați-vă corpul să se relaxeze și concentrați-vă, respirînd adînc și regulat pentru cîteva minute. 2. Protejați-vă În vederea călătoriei vizuale În ținuturile spirituale, imaginîndu-vă un Simbol al Puterii În fața dumneavoastră, un altul În spate și cîte unul În stînga și În dreapta. 3. Desenați sau imaginați-vă un Simbol Distal, spunîndu-i În gînd mantra de trei ori și trimițîndu-l ca pe o punte
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]