4,028 matches
-
asta cred că nici n-am făcut crizele de rigoare. Pentru că tocmai atunci te-am iubit, te-am disprețuit, te-am dorit, te-am urît... Pentru că, fapt, atunci existai... Nu mă îndoiam. Existai cu adevărat! Mina: (după un timp bea țuică din sticlă) Mă iubești? Ilie: Mina, vezi, nu știu dacă te iubesc sau mai bine zis nu știu dacă nu te iubesc. Mina: Atunci de ce nu ne despărțim? Ilie: Nu am putere... Și nici nu știu dacă e necesar. Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
adevărat groaznice pe lîngă care moartea devine un moment agreabil (Mina îl privește ca pe o curiozitate) Nu mă crezi? Bine. Hai să-ți mai spun una. Cum mă cheamă pe mine? Mina: Eu zic să nu mai bei atîta țuică. Ilie: Lasă, lasă, îs puțin beat, dar știu ce vreau să-ți spun. Deci, cum mă cheamă pe mine, numele meu de familie. Nu rîde, te rog! Mina:...Popescu. Ilie: Bun. Popescu. Vrei să știi una? Mi s-a întîmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Deci, te cheamă Nimeni. Recunoști? Ilie: Da, dar, pînă ara să uit și asta și apoi n-am să mai știu c-am uitat... Și gata! (rîd amîndoi din ce în ce mai tare) Ai făcut ceva de mîncare? Mi-e o foame după țuica asta. Întotdeauna după ce mor, țuica îmi face bine. Mina: (puțin grizată) Te-ai cam îmbătat! Mai bine culcă-te și după aceea mănînci. Ilie: Nu! Măcar atîta ordine mai știu și eu; întîi masa și apoi somnul. Cu toate că, ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ilie: Da, dar, pînă ara să uit și asta și apoi n-am să mai știu c-am uitat... Și gata! (rîd amîndoi din ce în ce mai tare) Ai făcut ceva de mîncare? Mi-e o foame după țuica asta. Întotdeauna după ce mor, țuica îmi face bine. Mina: (puțin grizată) Te-ai cam îmbătat! Mai bine culcă-te și după aceea mănînci. Ilie: Nu! Măcar atîta ordine mai știu și eu; întîi masa și apoi somnul. Cu toate că, ce-i drept, se poate și invers
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
după cîte am înțeles, vor să ceară să le fiu șef. În locul lui Istrate. Că și ăla prea nu știe decît de muncă. E nostim, să mor dacă nu. Bei ceva, Ștefane? Și tu, Mina... Mina, dă-ne ceva, o țuică... Mina: Mai bine te-ai culca o jumătate de oră pînă la plecare. Ilie: Mina, să știi că nu mă culc... Nu vreau să mă culc. Am o stare foarte bună și nu vreau s-o scap din mînă. Dom
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
satului erau distincte, treptat ajunge la imixtiunea cromatică în tonuri și nuanțe patinate: zilele vin cu brumă, aurăriile se sparg, se topește bântuirea de grauri, totul subordonat sentimentului belșugului. "Coșarele sunt pline. Din grajduri iese fum/ Și un miros de țuică se întinde până-n drum/ Vin carele din sate vecine cu borhot/ Și sâmburii de prună se aruncă peste tot/ E-o fierbere în focul unui îndemn ocult/ și nimeni în comună n-a mai murit demult". Evocarea satului la Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prefectul, cetățene, bravos!" Zic: (sughite) Aș! De la prefectul! Zice: "I-am cunoscut slova... Ia arată-mi-o. -Doamne păzește!" Ba că dă mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o potrivesc că mi-era strâmtă am vrut să-i scot căptușeala s-o mai lărgesc... când colo în căptușeală peste ce dau? Zoe: O scrisoare! Cațavencu: O scrisoare Cetățeanul: O scrisoare, da, domnule Nae... Nu mai mergem pe la o țuică?... Zoe: (foarte emoționată) S-o vedem! Cetățeanul: E de la conul Fănică: andrisantul sunteți dvoastră. Zoe: Dă-mi-o, dă-mi-o degrabă! Cațavencu: Sunt în adevăr pierdut! Zoe: Degrabă, dacă o ai. Cetățeanul: O am, n-am pierdut-o... nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dependenței de alcool și a altor consecințe negative. Tabelul 3. Consumul de alcool în rândul tinerilor Tip de băutură Câți au încercat măcar odată (%) Câți o preferă/ beau cel mai des (%) Bere 85 64 Șampanie 76 5 Vin 77 21 Țuică 34 2 Votcă 20 Whisky 25 Lichior 45 Gin 36 Coniac 27 Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Reprezentările pe care le au tinerii despre alcool sunt diferențiate, unii considerându-l cu certitudine drog (40%), alții susținând ferm că „nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
n felinare/ și sfârâie fitilul de pământ.// Un crai de votcă se arată/ în ochiul tău ca solzii triști/ pe care scriu ca o erată/ un decalog de navetiști.// Se beau paharele-ntre ele'n/ alcoolic cor și heruvimi/ rup țuicii de la gât mărgele/ spre lauda dragii prostimi.// Astfel se naște apocalipsa/ din setea unei alte alme/ ducând prin fum și chiu elipsa/ spre vinurile reci și calme". Numeroase texte de maturitate artistică ale lui Valentin Talpalaru păstrează, ca și aici
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stat. Fostul scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte, comparși ai lui Gheorghiu-Dej, potrivit cărora acesta nu trăia deloc ascetic în lagăr; îl arată pe Hrușciov beat mort, de țuică de Văleni, scuipându-l pe Ceaușescu, menționează că în timpul războiului Emil Bodnăraș, arestat ca spion sovietic, a fost curând eliberat și „circula prin țară ca vodă prin lobodă”, nu fără a trece, de mai multe ori, frontiera de Est, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
timp de două ore, pusă în pungă de nylon. RULADĂ CU PRUNE USCATE 1,5 kg mușchi filé de porc, 300 g prune uscate, 300 g costiță afumată, 500 g ciuperci tocate mărunt, sare, piper, cimbru, boia dulce, 100 ml țuică, 200 ml vin alb, 100 g untură Se ia carnea și se taie, în așa fel încât să se facă asemenea unei foi de ruladă sub formă dreptunghiulară, o întindem bine, se pune puțin delicat și se așează peste carne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bine, se pune puțin delicat și se așează peste carne un rând de prune, un rând de fâșii de costiță și un rând de ciuperci tocate. Presărăm puțin piper, o rulăm strâns și o legăm cu ață strâns. Stropim cu țuică și vin și prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei dulce, restul de țuică și vin și o dăm la cuptor. După ce se răcorește puțin, se taie felii. RULADĂ CU ȘUNCĂ ȘI PARMEZAN 100 g unt, 80 g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri smântână, parmezan Se pun la topit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și punem deasupra 200 gr. de smântână, 200 gr. de cașcaval ras și o legătură de mărar tocat fin. Se servesc cu sos tomat făcut din 200 ml de vin alb, 200 ml de suc de roșii, 100 ml de țuică de prune, sare, piper, cimbru, foi de dafin, salvie. Se pun toate la fiert timp de zece minute, apoi se adaugă o legătură de leuștean verde. CIUPERCI CU CARTOFI O cutie de ciuperci sau din cămară le prăjim cu două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și-l dăm la cuptor. Înainte de servire se mai toarnă deasupra un sos făcut dintr-un păhărel de vin, un păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mică și usturoiul bătut și amestecat cu sare și ulei. Punem apoi peste burtă și lăsăm să dea un clocot, apoi se poate servi. TUSLAMA REGALĂ (2) Partea groasă de la 1 kg de burtă, rasol de vițel fiert, 100 ml țuică, 200 ml vin alb, piper, sare, păstârnac, morcov, ceapă, ardei gras, usturoi, mărar, 100 g smântână, 100 g iaurt, 100 g unt Se fierb burta și rasolul, timp de 4-5 ore cu apă, sare, piper și foi de dafin. După ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și rasolul, timp de 4-5 ore cu apă, sare, piper și foi de dafin. După ce au fiert, tăiem carnea cubulețe mari, apoi ungem tava cu unt, în care punem ceapa, morcovul, păstârnacul și ardeiul, iar deasupra adăugăm carnea tăiată și țuica, după care dăm la cuptor. Separat, batem smântâna, iaurtul, vinul alb, usturoiul, sarea, piperul, puțin din Secretul Gustului și mărar verde tocat. Când este gata la cuptor, scoatem tava, turnăm sosul și dăm la cuptor pentru 10 minute. VARZĂ CU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Înconjurător comun celor doi actanți). Nici contextul lingvistic, Însă, nu-l ajută foarte mult. La ce entitate lingvistică anterioară, din afara propoziției enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică dimineața. Moromete: De ce, Victore, ai stomacul deranjat? Victor: Nu, dar nu obișnuiesc. Moromete: Noi obișnuim! Moromete (după un timp
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ajută foarte mult. La ce entitate lingvistică anterioară, din afara propoziției enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică dimineața. Moromete: De ce, Victore, ai stomacul deranjat? Victor: Nu, dar nu obișnuiesc. Moromete: Noi obișnuim! Moromete (după un timp): Cum devine asta, Victore? Întrucât nu găsește nici o conexiune clară cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică dimineața. Moromete: De ce, Victore, ai stomacul deranjat? Victor: Nu, dar nu obișnuiesc. Moromete: Noi obișnuim! Moromete (după un timp): Cum devine asta, Victore? Întrucât nu găsește nici o conexiune clară cu un element lingvistic anterior, Victor Îi cere lui Moromete să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mare, delir, amețeli, pierderea cunoștinței, dureri mari de cap, musculare, somnolență, pete negre-vineții pe piele, buze și limbă umflate, căderea părului. Se Înfășoară bolnavul În cearceafuri Înmuiate În apă rece, stropite cu oțet, cu rachiu, cu spirt, cu chișleag, cu țuică și ardei iuți sau piper negru. Băi cu apă rece, de mai multe ori pe zi. Oblojeli cu cartofi cruzi pisați și oțet sau cu rădăcini de leuștean pisate și stropite cu oțet. Fumigații și inhalații cu aburi de pe pietre
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe rană iar o parte se amesteca cu borș proaspăt sau cu rachiu de drojdie și i se dădea bolnavului să bea. Oblojeli cu cenușă de cărbune pisat, cu grăsime, lapte dulce, pâine muiată În vin roșu, cu sacâz pisat, țuică, usturoi, tutun. Comprese cu gaz, lapte dulce și fasole negre, arse și măcinate sau cu boabe de fasole umflate În apă și despicate, legate cu un ban de metal (aramă sau argint). Pentru mușcături de șarpe: Se lega strâns locul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spice, de mușețel, flori și păstăi de salcâm, flori de soc, sulfină, flori de trandafir sălbatic, urzică, lăstari de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai de iederă, de limba vecinei, de spin albastru, fiertură de pătlagină În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]