16,963 matches
-
Cluj-Napoca) a vizat colaborarea dintre mediile public, privat și academic și identificarea direcțiilor pentru dezvoltarea și implementarea soluțiilor IA în societate și în economia românească. A doua consultare (20 mai 2022, Cluj-Napoca), a fost dedicată mediului de afaceri și mediului academic și de cercetare, fiind dezbătute măsurile prevăzute în strategia IA pentru companii și mediul academic și de cercetare, precum și prevederile Regulamentului în domeniul IA (AI Act). A treia sesiune (21 Octombrie 2022, București) a fost dedicată autorităților publice centrale
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
și implementarea soluțiilor IA în societate și în economia românească. A doua consultare (20 mai 2022, Cluj-Napoca), a fost dedicată mediului de afaceri și mediului academic și de cercetare, fiind dezbătute măsurile prevăzute în strategia IA pentru companii și mediul academic și de cercetare, precum și prevederile Regulamentului în domeniul IA (AI Act). A treia sesiune (21 Octombrie 2022, București) a fost dedicată autorităților publice centrale și entităților publice cu rol în adoptarea și utilizarea tehnologiilor de IA pentru eficientizarea serviciilor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
utilizarea tehnologiilor de IA pentru eficientizarea serviciilor publice, a comunicării cu cetățenii și companiile, precum și pentru valorificarea potențialului tehnologiilor inovative pentru transformarea digitală a actului guvernamental. A patra sesiune de consultare publică (8 decembrie 2022, București) a vizat mediul academic și de afaceri implicat în activități de cercetare și dezvoltare de soluții de IA, rundă la care au participat autoritățile centrale cu rol în reglementarea IA*10. Observațiile și propunerile colectate în aceste sesiuni au fost incluse în SN-IA. *10 Comunicatele
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
va viza extinderea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Implementarea SN-IA și adoptarea tehnologică a IA la nivel național se vor realiza în baza unui set de responsabilități identificate în cadrul sistemului de guvernanță a IA, cu implicarea extensivă a mediilor academic - administrație - afaceri. Responsabilitatea coordonării implementării și monitorizării SN-IA revine unei comisii interministeriale ce va fi creată în acest scop (Comisia Interministerială pentru Coordonarea Implementării SN-IA), cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, în cadrul unui
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
în acord cu normele de drept național și internațional, utilizare responsabilă, transparență și verificare, fiabilitate, guvernabilitate, minimizarea prejudecăților în dezvoltarea și folosirea aplicațiilor bazate pe AI Un aspect important este recunoașterea rolului principal al sectorului privat civil și al mediului academic în dezvoltarea IA. Din această perspectivă, strategia NATO este susținută de: cooperarea semnificativă între NATO, sectorul privat și mediul academic; o forță muncă competentă, urmare a unei politici de dezvoltare a talentului tehnic și IA; o infrastructură de date robustă
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
și folosirea aplicațiilor bazate pe AI Un aspect important este recunoașterea rolului principal al sectorului privat civil și al mediului academic în dezvoltarea IA. Din această perspectivă, strategia NATO este susținută de: cooperarea semnificativă între NATO, sectorul privat și mediul academic; o forță muncă competentă, urmare a unei politici de dezvoltare a talentului tehnic și IA; o infrastructură de date robustă, relevantă și sigură; apărare cibernetică. În cadrul Acceleratorului NATO pentru Inovații în domeniul Apărării (DIANA), centrele naționale de testare a
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
mai multe organisme publice pentru a oferi suport de anonimizare, în privința asigurării dreptului la intimitate și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Tot prin DG Act se stabilește Data Innovation Board (DIB), un organism consultativ, compus din membri din mediul academic, industrie și societatea civilă pentru dezvoltarea de standarde de interoperabilitate și portabilitate, atât la nivel UE cât și internațional.*36) *36) Data Act (DA) reprezintă o inițiativă legislativa în curs de elaborare în cadrul Comisiei Europene, care se afla în strânsă
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de etică). Comunicarea Comisiei recomandă integrarea IA în domeniile și practicile juridice, actualizarea legislației în sensul reprezentării cât mai aplicate a IA în raport cu dezvoltarea tehnologică și asigurarea securității comunitare, crearea unui sistem de guvernanță (la nivelul mediilor guvernamental, academic și privat) dedicat pentru adoptarea IA, precum și facilitarea și sprijinirea proceselor de cercetare-dezvoltare tehnologică. ... 13. Recomandarea UNESCO privind etica inteligenței artificiale Recomandarea UNESCO (noiembrie 2021), abordează din perspectivă etică domeniul inteligenței artificiale, în măsura în care acestea se încadrează
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
consultare publică, așa cum este descris în cele ce urmează. Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a derulat, în perioada 14 iulie - 30 septembrie 2021, o primă etapă de consultare online, în vederea sondării mediului academic și de cercetare-dezvoltare-inovare, a administrației publice centrale și locale, precum și a mediului de afaceri, cu privire la stadiul actual și la potențialul Inteligenței Artificiale (IA) în România. Grupul țintă a inclus profesioniști, specialiști, experți, cu activitate în sectorul public
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
locală și centrală) și în sectorul privat, pentru care Inteligența Artificială reprezintă un vector al dezvoltării strategice naționale. Au fost colectate 169 de răspunsuri care au fost prelucrate pentru a oferi o descriere calitativă și cantitativă, generică, a poziționării mediului academic, de cercetare-dezvoltare-inovare, a autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a mediului privat, în raport cu domeniul Inteligenței Artificiale și, totodată, o mapare a viziunii reprezentanților acestor medii, cu privire la dezvoltarea/implementarea/adoptarea unor soluții IA. Ulterior, aceste fundamente au
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de cadru didactic, gestionarea și guvernanța în educație, precum și finanțarea în educație, infrastructură educațională, programele de învățământ și evaluarea, educația incluzivă, alfabetizarea funcțională și promovarea educației în domeniul STI(A)M (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică). (-) Numărul redus de programe academice specializate în domeniul inteligenței artificiale În ceea ce privește educația în domeniul inteligenței artificiale, raportul Artificial Intelligence Index Report 2021 prezintă un sondaj realizat în 2020 care sugerează că universitățile de top din lume și-au sporit investițiile în educația
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
în ultimii patru ani. Numărul de cursuri care îi învață pe studenți abilitățile necesare pentru a construi sau implementa un model practic de IA la nivel de licență și absolvent a crescut cu 102,9%, respectiv 41,7% în ultimii patru ani academici, la nivel global. În Uniunea Europeană, majoritatea ofertelor academice specializate IA sunt predate la nivel de master, ceea ce duce la o diplomă care înzestrează studenții cu competențe puternice pentru forța de muncă. Robotica și automatizarea este de departe cel
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
învață pe studenți abilitățile necesare pentru a construi sau implementa un model practic de IA la nivel de licență și absolvent a crescut cu 102,9%, respectiv 41,7% în ultimii patru ani academici, la nivel global. În Uniunea Europeană, majoritatea ofertelor academice specializate IA sunt predate la nivel de master, ceea ce duce la o diplomă care înzestrează studenții cu competențe puternice pentru forța de muncă. Robotica și automatizarea este de departe cel mai frecvent predat curs în programele de licență și
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
și mediul de afaceri Dezvoltarea soluțiilor de inteligență artificială presupune două componente majore: cercetarea fundamentală și aplicată, precum și integrarea rezultatelor cercetării în produse comerciale de impact. Astfel, se pot identifica doi actori principali în acest sector: centrele de cercetare academice și ale companiilor pe de o parte și companiile ce dezvoltă sau integrează soluțiile IA în produsele lor, pe de altă parte. (+) Tradiție îndelungată în matematică și știința calculatoarelor România are o îndelungată și puternică tradiție precum și o contribuție
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
nivel național, în intervalul 14 iulie - 14 septembrie 2021,*57) a avut ca scop principal evaluarea impactului IA, identificarea unor direcții de acțiune prioritare și a potențialelor oportunități, bariere sau limitări privind utilizarea IA în România. Această consultare a vizat sectoarele academic, de administrație și cel de afaceri și a sondat potențialul IA din România din perspectiva adopției, dezvoltării, implementării și utilizării sale. Un număr de 169 de respondenți au răspuns pozitiv la invitația de consultare cu următoarea distribuție pe sectoare: 26,54%
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
cel de afaceri și a sondat potențialul IA din România din perspectiva adopției, dezvoltării, implementării și utilizării sale. Un număr de 169 de respondenți au răspuns pozitiv la invitația de consultare cu următoarea distribuție pe sectoare: 26,54% - respondenți din sectorul academic; 41,36% respondenți din sectorul administrație; 32,1% respondenți din sectorul afaceri. Ponderea dominantă a sectorului public se datorează includerii celor 3 tipuri de organizații: administrație locală, centrală, inițiatori politici publice. Distribuția respondenților în funcție de numărul de angajați este prezentată în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
mare de angajați (53%). *57) SN-IA - Raport consultare generativă Figura 4.7. Distribuția respondenților în funcție de dimensiunea organizației Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă Evaluarea percepției asupra domeniului IA dintr-o perspectivă a organizației, la nivelul celor trei medii de activitate academic - administrație - afaceri, a vizat patru direcții de chestionare cu privire la: ● gradul de adopție/intenție de adopție a domeniului IA; ● gradul de înțelegere a domeniului IA în baza informării sau a accesului la resurse de informare; ● gradul de disponibilitate și implicare
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
raport cu domeniul IA, a relației organizației în raport cu domeniul IA, precum și a maturității domeniului IA la nivel organizațional. Dintr-o perspectivă generală, interesul în domeniul IA este manifestat într-un raport de 75% din organizațiile respondente. Sectorul academic și afaceri declară un rol dominant în dezvoltarea soluțiilor IA (25%), în timp ce poziția curentă dominantă a sectorului administrație este de identificare a oportunităților (48%). Dintr-o perspectivă a maturității domeniului IA în organizație, sectorul academic și administrație s-
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
organizațiile respondente. Sectorul academic și afaceri declară un rol dominant în dezvoltarea soluțiilor IA (25%), în timp ce poziția curentă dominantă a sectorului administrație este de identificare a oportunităților (48%). Dintr-o perspectivă a maturității domeniului IA în organizație, sectorul academic și administrație s-a poziționat dominant în faza de dezvoltare și pilotare IA (>45%), în timp ce sectorul afaceri marchează poziția dominantă în formare și cercetare aplicată în domeniul IA (>45%) și secundar, în faza de dezvoltare și pilotare IA
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
proiecte în domeniul IA, precum și accesul la sursele de finanțare, reprezintă vectori cheie pentru consolidarea expertizei organizației în domeniul IA. Figura 4.9 prezintă gradul disponibilității de angrenare în funcție de tipul de resursă, pentru cele trei medii de activitate academic - administrație - afaceri. Disponibilitatea de angajare a resurselor, pentru cele medii de activitate, este una foarte mare pentru majoritatea categoriilor de resurse (resurse financiare - 36%, resurse IT - 34%, resurse informaționale - 34%, resurse pentru formarea personalului - 43%), cu excepția resursei de tip
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
foarte mare pentru majoritatea categoriilor de resurse (resurse financiare - 36%, resurse IT - 34%, resurse informaționale - 34%, resurse pentru formarea personalului - 43%), cu excepția resursei de tip expertiză juridică, unde disponibilitatea dominantă de angrenare este una parțială (34%). În cazul sectoarelor academic și administrație, majoritatea resurselor interne (financiare, resurse IT, expertiză juridică) sunt caracterizate ca având dominant o disponibilitate parțială de angrenare, cu excepția resurselor informaționale și a celor dedicate formării personalului în domeniul IA, pentru care disponibilitatea declarată este mare sau
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de companii private care susțin grupuri de cercetare în IA și care să fie reprezentate prin publicații științifice și participări la conferințe internaționale din domeniu, centrele, grupurile de cercetare și cercetătorii în inteligență artificială desfășurându-și activitatea preponderent în instituții academice. ... 4. Cercetarea fundamentală în domeniul algoritmilor și a sistemelor de inteligență artificială nu este în topul activităților cercetătorilor români influenți. ... 5. Niciun centru de cercetare din România nu este inclus în prestigioasa rețea European Laboratory for Learning and Intelligent Systems
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
încredere în domeniul IA, prin înțelegerea beneficiilor IA. ... 4. Lipsa finanțărilor dedicate proiectelor în domeniul IA, încă din faza de concept sau cercetare, precum și lipsa finanțării programelor de formare a competențelor în domeniul IA. ... În ceea ce privește mediul academic și de cercetare-dezvoltare-inovare, se remarcă specific: ● costurile considerate ridicate pentru sistemele de IA, mai ales în absența specialiștilor (resurse umane calificate); ● accesul limitat sau chiar inexistent la resurse hardware care să permită stocarea de date masive și rularea de algoritmi
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
românești și regulamentele europene. ... 5. Existența Centrului Național de Competență HPC (Romanian Național Competence Center in HPC). Viziunea Centrului Național de Competență HPC (RoNCC) din România este de a stabili un punct unic de referință și de contact pentru mediul academic, industrie și administrație publică. Toate activitățile sunt concentrate și orchestrate ca un singur hub de know-how, atât pentru mediul academic, cât și pentru industrie. Prin maparea competențelor tehnice existente HPC/Big Data/IA la nivel național cu nevoile viitoare, RoNCC va
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Competență HPC (RoNCC) din România este de a stabili un punct unic de referință și de contact pentru mediul academic, industrie și administrație publică. Toate activitățile sunt concentrate și orchestrate ca un singur hub de know-how, atât pentru mediul academic, cât și pentru industrie. Prin maparea competențelor tehnice existente HPC/Big Data/IA la nivel național cu nevoile viitoare, RoNCC va stabili colaborări între aceste nevoi și competențele disponibile în ecosistemul românesc și european. ... 6. Existența unor portaluri cu date ale autorităților
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]