9,323 matches
-
de organizare a cooperării sociale și economice ce nu se identifică nici cu piețele, nici cu ierarhiile, dezvoltă mecanisme de coordonare și control social specifice. Dacă În analiza lui Williamson (1991, 1993), apelul la autoritate menținea controlul În interiorul ierarhiilor, Larson accentuează un altfel de control social ce menține rețelele. Problema specifică analizată este aceea a măsurii În care controlul social informal, opus contractelor și instituțiilor formale, guvernează tranzacțiile În diadele antreprenoriale. Larson analizează un eșantion de relații diadice stabile ce constituie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
stocul de capital social (Coleman, 1990; Lin, 2001). Pe de altă parte, Portes și Sensenbrenner definesc capitalul social drept „expectații de acțiune, Împărtășite de către o colectivitate care afectează scopurile economice și comportamentul orientat către scopuri al membrilor [...]” (1993:1323). Ei accentuează astfel Încrederea ca așteptare pozitivă privind comportamentele celorlalți actori. O poziție similară este adoptată de Fukuyama (1999) care consideră Încrederea drept ingredientul cel mai important al capitalului social. Putnam (2001) și Sandu (2003) consideră deopotrivă cele trei elemente: relațiile, Încrederea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
producătorilor de confecții destinate exportului (În special În sistem lohn), dar considerând totalitatea relațiilor cu furnizori/clienți, agenții de reglementare În care sunt implicați aceștia. Mulți dintre managerii intervievați afirmau cu oarecare mândrie: „noi lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități specifice ale firmei (acelea de export/import, gestiunea relației cu partenerii, Întocmire a contractelor) și scoteau de sub jurisdicția lor ceea ce Însemnau activități pentru piața internă (producerea de modele proprii, documentația tehnică, desfacerea etc.). Se instituie astfel, la nivel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Îl ocupă organizațiile În termeni de tip și capacitate de producție (cantitativ/calitativ, serie mare/serie mică), dar și, mai ales de portofoliul de clienți (relații contractuale) pe care Îl deține, În majoritatea cazurilor externi. Majoritatea managerilor firmelor intervievate au accentuat importanța partenerilor „tradiționali”, a relațiilor de lungă durată, bazate pe Încredere strategică ce rezultă din istoria interacțiunilor repetate. Analiza Întreprinsă relevă existența unei tipologii sociale a firmelor, tipologie ce se dovedește a fi adecvată la nivel subiectiv semnificativ (În sens
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
perioade de peste doi ani, ceea ce arată un grad ridicat de implicare a tranzacțiilor În relații pe termen lung. În plus, există o concentrare mare a tranzacțiilor unei firme pentru un număr limitat de clienți (de regulă 2-3), de natură să accentueze implicarea, dar În același timp și dependența de resurse, clienții externi devenind unii dintre constituenții cei mai importanți ai firmelor românești. În majoritatea cazurilor, firmele românești și partenerii lor străini Își mențin autonomia, dar tranzacțiile prezintă o „dependență bilaterală non-trivială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lohnului, dar calificarea personalului și dezvoltarea capitalului uman ar putea fi mai importantă Într-o strategie de viitor axată pe dezvoltarea propriilor produse (o concepție a „firmei ca Întreg”) și nu doar contractarea capacității productive. În ultimul caz, strategia economică accentuează diversificarea și coordonarea activităților pentru realizarea unui „produs Întreg”, proiectarea, aprovizionarea cu materii prime, desfacerea; În general firmele mici, emergente care nu se bazează pe o „moștenire” a capacităților tehnologice din perioada comunistă, adoptă strategii diversificate. Această strategie este specifică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Schimbările produse vor avea probabil un impact atât la nivelul practicilor dominante, cât și la nivel structural. 3.4. Concluzii Din studiul etnografic Întreprins, sectorul confecțiilor emerge ca un câmp organizațional stabil În care prevalează o concepție a controlului ce accentuează importanța relațiilor comerciale strategice, cu parteneri/antreprenori străini și care are o structură de roluri clar conturată. Competiția este limitată; actorii Împărtășesc percepții similare asupra organizării sectorului (capacității fiecăruia) și strategiilor practice de succes ajungând să reproducă o structură de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de afaceri și analize raționale asupra eficienței Întreprinse de teoreticienii organizațiilor” (Davis, Diekman și Tinsley, 1994:552) care difuzează de-a lungul câmpului și problematizează actualele modalități obiective, luate ca atare, ce inspiră strategiile practice ale actorilor. Noua cultură emergentă accentuează mai mult dezvoltarea integrală a firmei (nu doar a capacității productive) și diversificarea laterală care să includă celelalte stadii tehnologice și economice. Astfel, În cazul sectorului confecțiilor, concepția asupra controlului ce accentua importanța relațiilor externe este treptat delegitimată și Înlocuită
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
inspiră strategiile practice ale actorilor. Noua cultură emergentă accentuează mai mult dezvoltarea integrală a firmei (nu doar a capacității productive) și diversificarea laterală care să includă celelalte stadii tehnologice și economice. Astfel, În cazul sectorului confecțiilor, concepția asupra controlului ce accentua importanța relațiilor externe este treptat delegitimată și Înlocuită de concepția privind diversificarea și integrarea activităților productive ale firmelor pentru a include și fazele de proiectare și distribuție a propriilor produse (integrarea verticală a activităților orizontale) și orientare către piața internă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțional (legăturile ocazionale se bazează mai puțin pe Încredere, cât pe asigurarea provenită din mecanismele instituționale), dar și de capitalul cultural prin adoptarea de noi strategii de afaceri. Există astfel premisele unei schimbari structurale, pornind de la schimbarea modelelor culturale care accentuează procesele interne și diversificarea activităților firmei, În locul cultivării relațiilor externe. Schimbarea modelelor culturale este cauzată de instituirile impuse prin politici ale statului (creșterea prețului forței de muncă prin prevederile favorabile angajaților din Codul Muncii, politicile monetare ce determină scăderea cursului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
privat ne determină să le tratăm similar, pentru obiectivele studiului de față, ca instanțe ale cooperării sociale având funcții sociale diferențiate, fie acestea de producție de bunuri, servicii sau administrative. Obiectivitatea funcției este totuși o aserțiune relativă. Searle, de pildă, accentuează caracterul social atribuit (construit) al funcției: ea există În virtutea unei intenționalități subiective care proiectează roluri sociale anumitor entități fizice sau simbolice. Acestea entități nu Îndeplinesc Într-un mod intrinsec vreo funcție, ci le sunt atribuite roluri de către societate Într-un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai vechi și mai universal decât rasismulxe "„rasism", șovinismul, clasismul. Indivizii din grupurile subordonate sunt dependenți economic, politic sau, cel puțin, cultural. Autonomia lor este dramatic limitată. În contextul teoriilor politice feministexe "„feminist" și al politicilor feministexe "„feminist", orientarea liberală accentuează asupra discriminării femeilor ca indivizi, iar cea socialistă, asupra subordonării și exploatării femeilor ca grup. Discriminarea se manifestă prin acces mai scăzut sau lipsă de acces la poziții profesionale sau politice, la ocupații cu venituri mai ridicate, la funcții cu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
este de regăsit în orice sistem de referință patriarhalxe "„patriarhal": piața, guvernarea sunt separate de familiexe "„familie" și comunitate. Cu cât femeile sunt mai legate de sfera privatăxe "„sferaprivată" și mai încrezătoare în rolul lor privat, cu atât se va accentua mai mult subordonarea lor. Mary O’Brianxe "„OBrian,Mary" (1989) consideră că această separație există a priori în orice practică patriarhală. Problemele personale nu sunt doar personale, ci și o parte a fenomenelor sociale, drepturile omuluixe "„drepturile omului" nu se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Rights of Woman (O revendicare a drepturilor femeii), 1792. Această lucrare a apărut cu 50 de ani înainte de mișcarea femeilor pentru sufragiu universal. Ideile cuprinse în A Vindication se înscriu în tradițiaxe "„tradiție" liberală inaugurată de John Lockexe "„Locke,John", accentuând egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" a femeilor cu bărbații la educație și în fața legii. Femeile trebuie tratate ca ființe pe deplin umane și educate ca viitoare cetățene. Toată opera lui Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry" are accente amar-polemice împotriva modului în care teoreticienii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dar i-a răpit în schimb o sumă de drepturi ș...ț inclusiv pe cel natural la dezvoltare. Pe aceste drepturi vrea azi femeia să le revendice.” (Calypso Botezxe "„Botez,Calypso", 1919, apud Mihăilescu, 2002, p. 227) Botezxe "„Botez,Calypso" accentuează asupra puterii normative a bărbaților: atâta vreme cât ei monopolizează decizia asupra a ceea ce e bine sau rău, drept sau nedrept, câtă vreme femeile vor fi tratate ca minorii care au nevoie de protecțiexe "„protecție", și cât timp bărbații sunt interesați să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
absolute ale bărbaților asupra acestora. Distincția publicxe "„public"-privatxe "„privat", așa cum a fost consacrată în teoriile liberale clasice și contemporane, conduce în mod necesar la perpetuarea patriarhatxe "„patriarhat"ului în interiorul familiei. Această ordine nu a putut să fie contracarată decât accentuând pe strategii de acceptare și exersare a drepturilor femeilor. Contractul conjugalxe "„contract conjugal" are cel mai adesea semnificația că femeile nasc copii, îi cresc și își îngrijesc bărbații, iar bărbații câștigă pâinea, intră în relații cu alți „capi de familie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
drept formulate, liberalismulxe "„liberalism" rămâne o teorie și o politică aflate într-o bună alianță cu feminismul drepturilor, mai ales prin aceea că insistă asupra depășirii obstacolelor în autoafirmare și mai puțin pe victimismxe "„victimism". Sprijină, cu alte cuvinte, mai accentuat strategiile de afirmare decât pe cele protective și conduce la politici care contribuie la autonomizarea mai mare a indivizilor față de alți indivizi și față de statxe "„stat". Liberalismul are resurse și virtuți prin care poate să slujească multor scopuri feministexe "„feminist
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
antiprostituțiexe "„prostituție". Liberalismul însuși poate fi tratat ca un instrument de eliberare a femeilor de „patriarhatulxe "„patriarhat" capitalistxe "„patriarhat capitalist"” (vezi Zillah Eisensteinxe "„Eisenstein,Zillah", 1981). Liberalismul feminist pledează pentru reformarea sex-rolurilor, eliminarea sexismului în educație și din practicile instituționale, accentuează asupra integrității, reciprocității și parteneriatului de gen în viața publică și privată. Actual, discuțiile asupra dreptului la viață privată vizează în mod deosebit dreptul femeilor la privatitate în interiorul familiei, accentul pe asigurarea dreptului persoanei de a-și controla o parte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și întâmplă în prezent, mai ales cu grupurile protestatare antiglobalizare (vezi, de exemplu, Stegerxe "„Steger,Manfred", 2002). 2. Feminismul marxisttc " 2. Feminismul marxist" Pentru teoria socialistăxe "„socialism", conceptele centrale sunt cele de dreptatexe "„dreptate" și egalitatexe "„egalitate", pe când teoria marxistă accentuează asupra conceptului de revoluție proletară. Doar revoluția va pune capăt exploatării, indiferent de sfera ei de manifestare. Între feminismul marxist și cel socialist există o deosebire pregnantă. Din perspectiva feminismului socialist, genul și clasa joacă roluri relativ egale. Din perspectiva
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
numai oamenii. Ambientalismul este o orientare mai holistă și are în vedere mai degrabă protecția întregului, a speciilor și a formelor minerale naturale decât a indivizilor. Cele mai multe dintre contribuțiile politice și legislative legate de protecția mediului îi aparțin. Ecologia socială accentuează asupra unei cauze de fond a hegemoniei, indiferent că este vorba de relațiile dintre oameni sau dintre oameni și naturăxe "„natură"21. Până când hiperierarhizarea nu va fi abolită ca mod de gândire, ca practică și din instituții, susțin reprezentanții ecologiei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
androcentrică. 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 22tc "2.2. Caracteristicile ecofeminismului22" Ecofeminismulxe "„ecofeminism" a apărut ca asumare a alianței între feminism și ecologie. Orientările feministexe "„feminist" care l-au precedat (cu excepția feminismului radical) au tins mai degrabă spre un feminism raționalist, accentuând asupra universalității rațiunii și a depărtării de „naturăxe "„natură"”, tocmai pentru că asocierea simbolică femeie-natură a concurat la situarea în inferioritate a femeilor 23. Sexismulxe "„sexism" și speciismulxe "„speciism" au baze comune și o logică asemănătoare a dominării și a aservirii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ale femeilor au fost invocate ca argumente pentru ținerea lor departe de accesul la putereaxe "„putere" de a face norme și legi, de cea de a teoretiza și crea discursul publicxe "„public". „Aceste experiențe sunt tratate drept animalice ca să se accentueze nu asupra comunității biotice, ci asupra semnificației peiorative a asocierii. Ce este animalic este înjositor, cine are mai multe experiențe animalice este mai jos decât cel care are mai puține. Ca urmare, dacă femeile au mai multe experiențe naturale decât
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și femeile trebuie să fie legați între ei sentimental, nu economic, să fie în situația de a dori să viețuiască împreună, nu de a fi nevoiți să o facă fiindcă altfel nu au mijloace de trai (ibidem, p. 112). Ea accentuează asupra dublului standard folosit în mass-mediaxe "„mass-media", faptul că bărbaților cu funcții de decizie li se cer opinii despre economie, producție, ceea ce se întâmplă și cu femeile, dar acestea din urmă sunt sistematic chestionate asupra împăcării celor două roluri, de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sau pe undeva pe la periferia creșterii economice.” (Montgomery, 2003, p. 4). Excluderea politică duce la infantilizarea femeilor, face ca stereotipurile de gen să domine, dar, în același timp, ridică probleme în privința angajării partidelor spre democrațiexe "„democrație". Într-un spirit asemănător, accentuând asupra falocrației lumii politice românești, Sorin Alexandrescu se întreba: „pentru cine sunt democratice” partidele politice românești? - și adăuga necesitatea și legitimitatea feminismului, dincolo de orice atitudini încadrabile în „antifeminismul preventivxe "„antifeminismpreventiv"” al deceniului nouă13. Cei mai mulți cercetători 14 sunt consensuali în câteva
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pp. 289-291). În Lituania, Partidul Femeilor a fost fondat de fosta prim-ministră Kazmiera Pruskienexe "„KazmieraPrunskiene" și a fost mai independent. A atras voturile femeilor și prin ideea că ele nu au participat la distrugerea economiei 17 (ibidem, p. 292). A accentuat asupra problemelor tradiționale ale femeilor: copii, educație, familiexe "„familie", statxe "„stat" asistențial. S-a orientat spre integrarea europeană. După 1996, doar Prunskienexe "„KazmieraPrunskiene" a mai câștigat un loc în Seim. În 1998, partidul și-a schimbat numele în Noua Democrație
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]