4,556 matches
-
angajează universul discursiv-câmpul discursiv-spațiul discursiv. În universul discursiv, înțeles ca ansamblu de discursuri ce interacționează într-o conjunctură dată (Charaudeau et Maingueneau: 2002, 97), trebuie decupate câmpuri discursive în care formațiuni discursive concurează și se delimitează reciproc pentru a-și adjudeca legitimitatea enunțiativă. Semnatarul articolului de dicționar referitor la câmpul discursiv, Dominique Maingueneau, atenționează asupra jocului de echilibru instabil determinat de dinamica dominant-dominat ce modifică pagina. De cele mai multe ori, nu este studiat întreg ansamblul de formațiuni discursive, ci este extras un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
anuleze un eveniment trecut. Această apropiere poate părea paradoxală, însă ambele apărări se sprijină pe credința în puterea absolută a gândului. În această optică, așa cum gândul poate face să dispară trecutul, el poate și să supună viitorul, reprezentându-l și adjudecându-și-l. Familiarizarea, mecanism de degajare pus în evidență de Lagache (1962a/1982) (după ce anterior fusese semnalat de Bibring), prezintă și ea puncte comune cu anticiparea. Grație acestui mecanism, subiectul „se familiarizează cu situația traumatică și acționează printr-o abreacție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
alegeri succesorul Frontului Salvării Naționale (FSN), dar și să întrerupă dominația politică a acestuia de după 1990. În urma primelor alegeri pluripartidiste, din 20 mai 1990, a rezultat o structură parlamentară extrem de dezechilibrată, circa 70% dintre mandatele de senatori și deputați fiind adjudecate de FSN4. De partea cealaltă, partidele reactivate la începutul anului 1990, tradițional anticomuniste și care-și asumaseră această poziție în raport cu Frontul, dețineau împreună doar o zecime din numărul parlamentarilor, dar și aici dezechilibrul era reprodus. Astfel, dacă Partidul Național Liberal
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ponderea fiecărei formațiuni, determinată printr-o suită de trei sondaje de opinie, locurile de pe listele comune cu candidați au fost repartizate după cum urmează. "Dintr-un total de 180 de mandate parlamentare estimate a fi câștigate de Convenție, PNȚCD și-a adjudecat partea leului, adică 100 de locuri (55,5%), PNL a primit 40 de locuri, celelalte formațiuni deținând ponderi sub 10%: PNL-CD 10 locuri, PER 7, AFDPR 6, PAR 5, AC 4, FER 3, Asociația "21 Decembrie" 3, Solidaritatea Universitară două
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
8 procente la Senat. Similar, în cursa prezidențială victoria a revenit candidatului CDR, în turul al doilea Emil Constantinescu devansându-l pe Ion Iliescu cu 54,41% la 45,59% din voturi 15. În noul Parlament, partidele Convenției și-au adjudecat 175 de mandate (cu 5 mai puțin decât cele estimate), repartizate astfel: 122 în Camera Deputaților, adică 37,2%16, și 53 la Senat, respectiv 37,1%, în timp ce PDSR deținea 132 de parlamentari (circa 28%). În baza "Acordului de solidaritate
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
al opoziției (exceptând formațiunea maghiarilor din România). Procentele acumulate de liberali, chiar dacă aproape o zecime din ponderea electorală a FSN, reprezentau totuși dublul voturilor obținute de PNȚCD și PSDR la un loc. Pe măsura ponderii sale parlamentare, PNL și-a adjudecat și posturi în conducerile celor două Camere Radu Câmpeanu vicepreședinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Camerei. Cât privește alegerile prezidențiale, candidatul PNL, Radu Câmpeanu, s-a plasat al doilea, cu aproape 11% din sufragii. În bună măsură, dincolo de atractivitatea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de-o parte, PNL a obținut confirmarea urnelor drept cel mai puternic dintre partidele liberale, în ciuda implicării partidului, prin prim-vicepreședintele Viorel Cataramă, în crahul Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri 38. Câștigând alegerile parlamentare alături de CDR, PNL și-a adjudecat circa 32% din mandatele senatoriale ale Convenției și 20% din totalul deputaților alianței. Tot un câștigător, dar de talie mult mai mică a fost și PNL-CD. Poziția sa în interiorul CDR avea să se diminueze și mai mult în principal ca
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
calculată în mandate 10,02% față de 6,97%. În ce privește alegerea primarilor și a consilierilor județeni, deși a obținut un procentaj de voturi inferior Convenției, PNL a câștigat mai multe mandate decât cele care au revenit acesteia. Astfel, liberalii și-au adjudecat 251 de primării (8,50%) și 160 de consilieri județeni (9,31%), comparativ cu cei 147 de primari (4,98) și cei 156 de consilieri județeni (9,08%) ai Convenției. Așadar, liberalii au putut demonstra că au o forță electorală
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
În general, în acele circumscripții în care au obținut reprezentare parlamentară 11 pentru Senat și 26 pentru Cameră liberalii au primit câte un mandat de senator, respectiv de deputat. Excepția majoră ar putea-o reprezenta Bucureștiul, unde PNL și-a adjudecat 2 mandate de senator și 4 de deputat, dar trebuie avut în vedere faptul că această circumscripție este cu mult mai mare decât celelalte 41 ea cuprinde 13 locuri de senator și 29 de deputat. Totodată, locurile ce au revenit
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Convenției a fost opțiunea corectă. Din ambele puncte de vedere, calificarea în parlament a reprezentat într-adevăr o victorie pentru PNL. Ca de altfel, și o victorie personală a lui Valeriu Stoica. Pe de altă parte, cele circa 7 procente adjudecate de liberali în 2000 îi situau pe o poziție similară cu cea deținută în urma alegerilor din 1990, scrutin parlamentar la care PNL a participat prima oară ca partid independent. Atunci liberalii au câștigat 10 mandate de senator și 29 de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
9,08 PNL 8,40 8,50 7,80 10,02 6,96 9,31 Dar adevărata victorie a fost obținută în București, acolo unde PD, prin Traian Băsescu, a reușit să câștige primăria generală în dauna PDSR, care-și adjudecase toate primăriile de sector. Deși clasat, în urma primului tur de scrutin, la peste 20 de procente distanță de ocupantul primului loc, Sorin Oprescu, Traian Băsescu a obținut în final 50,69% din voturile bucureștenilor participanți la scrutin (362853), cu 1
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a fost cu 2-4% mai ridicată comparativ cu scrutinul similar din 2000. Pe ansamblu, rezultatele alegerilor locale au confirmat, pe de-o parte, stabilitatea scenei politice românești, iar pe de alta, iererahia existentă anterior. Astfel, partidele politice parlamentare și-au adjudecat 93% din primării și peste 98% din mandatele de consilieri județeni. Totodată, cele mai multe posturi primari, consilieri locali și județeni au fost ocupate de reprezentanții PSD, următoarele două pozițiile revenind partidelor din compunerea Alianței PNL-PD. În competiția pentru primării, PSD s-
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
PSD și-a menținut prima poziție. A doua treaptă a clasamentului a fost ocupată tot de PNL, care a câștigat aproape 20% din posturi, a treia revenind din nou democraților, cu 16%. Alte 3% din mandatele de consilier au fost adjudecate de candidații Alianței. Deși mai strânsă, și competiția pentru fotoliile de consilieri județeni s-a încheiat tot cu victoria PSD. Recapitulând, PSD a câștigat toate cele trei scrutinuri, judecând atât după numărul de voturi primite, cât și după cel al
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
balanței. Cu atât mai mult cu cât ele nu veneau în fiefuri ale PSD. În București, PSD, indiferent de denumirea pe care a avut-o în timp, nu a câștigat niciodată primăria generală, nici măcar în mandatul anterior, când și-a adjudecat primăriile de sector. Cât privește Clujul, aici marele înfrânt a fost Gheorghe Funar, la acel moment membru PRM, titular al ultimelor trei mandate de primar. Cu toate acestea, grație strategiei electorale a Alianței, alegerile din cele două localități au monopolizat
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de greutatea specifică a fiecăruia, dar și de abilitățile celor care negociază. Noua hartă politică a României după încheierea procesului de desemnare a președinților consiliilor județene ne înfățișa următoarea situație: PSD deținea conducerea a 19 județe, în timp ce alianța PNL-PD își adjudecase doar 10 posturi de președinte al consiliului județean, conducerea celorlalte județe fiind împărțită, în ordine, între UDMR (5 președinții), PUR (4), PRM (3) și FDGR (1). Pornind de la imaginea Alianței victorioase la scrutinul din iunie, o asemenea distribuție a președințiilor
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
victoria aparținea fie PSD, de cele mai multe ori, fie PNL sau PD, fie celorlalte formațiuni politice. Or, nefiind în poziția de "câștigătoare a războiului", Alianța nu avea cum să "piardă pacea". Dimpotrivă, faptul că PNL și PD au reușit să-și adjudece conducerea a încă 8 județe reprezenta mai degrabă un succes. În spatele unei asemenea judecăți se ascundea totuși un adevăr acela că "aliații" nu au fost capabili să fructifice pe de-a-ntregul pozițiile câștigate separat de PNL și PD, în consiliile
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
19 dintre ele fiind atribuite în etapa a doua. În expresie relativă, Alianța a ocupat 35,67% din locuri. În șase din cele 42 de circumscripții de deputați, pespectiv în Arad, Brașov, Covasna, Sibiu, Timiș și București, Alianța și-a adjudecat mai multe locuri decât PSD, cu precizarea că, exceptând Arad și Covasna, mandatele au fost atribuite din prima etapă. În alte 11 circumscripții electorale Bihor, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova -, Alianța a egalat PSD în ceea ce privește
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
prezidențiale, cu 682391 mai puțini decât în turul secund. Spre comparație, președinția României a fost câștigată în 2000 cu 6696623 voturi (66,83%), iar în 1996 cu 7057906 voturi (54,41%). Distribuția voturilor pe județe arată că deși și-a adjudecat victoria la nivel național, Traian Băsescu a câștigat competiția în numai 16 dintre cele 42 de unități administrativ-teritoriale, performanța sa electorală maximă înregistrându-se în județul Sibiu 66, 99%. Explicația unei asemenea situații aparent surprinzătoare este simplă și ține de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
aliat cu PSD, și grupul minorităților naționale nu respingeau o asemenea formulă. Astfel că nominalizarea lui Călin Popescu-Tăriceanu pentru formarea guvernului nu a constituit o surpriză. PSD a trebuit să se mulțumească cu președinția Camerei Deputaților și a Senatului, funcții adjudecate de Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu, pe 20 decembrie, și cu ajutorul voturile date de parlamentarii PUR. De altfel, poziția oscilantă a PUR va fi sancționată de Traian Băsescu imediat după constituirea noii puteri 108. Odată desemnat, liderul liberal a declanșat
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
executiv al PSD. În fața acestei situații, Adrian Năstase a fost obligat să demisioneze inclusiv din funcția râvnită de aliați, cea de președinte al Camerei Deputaților. Odată ce postul a devenit vacant, aliații nu au întâmpinat mari dificultăți în a și-l adjudeca, chiar dacă, pe de-o parte, unele voci democrate contestau dreptul lui Bogdan Olteanu de a candida în numele Alianței 161, iar pe de alta, majoritatea lor parlamentară era destul de fragilă. Din această ultimă perspectivă, o anume îngrijorarea pentru aliați a provocat
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cucerirea puterii politice, Alianța D.A. își încheia carierea politică, și încă într-un mod cât se poate de dâmbovițean: partenerii se despărțeau în fapt, dar nu divorțau, continuând să viețuiască sub același acoperiș politic fiecare cu speranța că-și va adjudeca moștenirea electorală a fostei căsnicii. Doar că, începând cu 3 mai, România avea un executiv minoritar în formă, compus din reprezentanții PNL și UDMR, dar susținut de majoritatea parlamentară informală a oponenților politici ai lui Traian Băsescu și, implicit ai
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
1423479 cetățeni, adică 15,38%, iar candidații acestuia ocupând 7036 poziții de consilieri locali. În competiția pentru primării, performanța PNL a fost încă și mai substanțială. Cu 1607571 de voturi, reprezentând 17,20% din totalul celor exprimate, liberalii și-au adjudecat conducerea unui număr de 443 de localități, atât din mediu rural, cât și din cel urban. În aceste condiții, poziția PNL de principal partid de opoziție și, totodată, de partid dominat al Alianței D.A., nu putea fi pusă la îndoială
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
trecut fără nici un fel de probleme perioada interimatului la conducere a arătat că alegerea lui Stolojan s-a dovedit a fi cea corectă. Cu Călin Popescu Tăriceanu în frunte, alături de democrații conduși de Traian Băsescu, PNL a reușit să-și adjudece peste 20% din locurile noului parlament 277, respectiv peste 57% din mandatele Alianței. În Camera Deputaților, PNL a trimis 64 de parlamentari, adică 20,38% din totalul deputaților, iar la Senat au câștigat mandate 28 de liberali, adică 20,44
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
În urma alegerilor din 28 noiembrie 2004, PD a obținut peste 15% din locurile noului Parlament 302, respectiv 69 din mandate. În Camera Deputaților, PD a câștigat 48 de mandate, adică 15,29% din totalul deputaților, iar la Senat și-a adjudecat 21 de locuri, adică 15,33% din totalul locurilor camerei superioare 303. Raportat la numărul total de mandate ce au revenit Alianței 161 -, PD a primit 42,86% din acestea în fiecare din cele două camere parlamentare. În guvernul AD.
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
națională pentru câștigarea alegerilor din 2008 nu s-au mai angrenat alianțe de partide, fie ele politice sau electorale, ci numai partide politice, alături de candidații independenți. Lipsa unei alianțe de tipul CDR sau D.A., cu șanse importante de a-și adjudeca victoria, a reprezentat schimbarea politică majoră și totodată elementul specific al acestor alegeri. Dincolo de faptul că o asemenea schimbare s-a produs mai degrabă ca urmare a eșecului strategiei de alianță decât a consolidării spectrului partidist românesc, rămâne realitatea că
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]