4,426 matches
-
vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența informațiilor primite anterior
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu s-au informat deloc despre particularități
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu s-au informat deloc despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți copii în procesul și în urma adopției, 33,3% nu s-au informat despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți părinți adoptatori, iar 28,9% nu s-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu s-au informat deloc despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți copii în procesul și în urma adopției, 33,3% nu s-au informat despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți părinți adoptatori, iar 28,9% nu s-au informat despre serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare. Dacă obținerea unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți copii în procesul și în urma adopției, 33,3% nu s-au informat despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți părinți adoptatori, iar 28,9% nu s-au informat despre serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare. Dacă obținerea unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cea mai mare preocupare au făcut referire la starea de sănătate (M=3,22), apoi la dezvoltarea psiho-socială (M=2,92) și la istoricul de plasament al copilului (M=2,89). O informație care a prezentat mai puțin interes din partea adoptatorilor a fost motivul pentru care copilul nu a putut fi crescut în familia biologică (M=2,01). Tabelul 5.9 Preocuparea pentru informare Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum 4 4 4 4 4 Din categoria informațiilor referitoare la părinții biologici, un interes mediu spre ridicat a fost manifestat pentru cunoașterea stării de sănătate a părinților adoptatori (M=2,8), iar o preocupare mai degrabă medie-scăzută s-a manifestat pentru identitatea acestora (M=2,38). Întrebați despre numărul de surse de informare utilizate în procesul de informare, 51,1% dintre părinții adoptatori declară că au utilizat o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stării de sănătate a părinților adoptatori (M=2,8), iar o preocupare mai degrabă medie-scăzută s-a manifestat pentru identitatea acestora (M=2,38). Întrebați despre numărul de surse de informare utilizate în procesul de informare, 51,1% dintre părinții adoptatori declară că au utilizat o singură sursă de informare, 26,7% au utilizat două surse de informare și numai 22,3% au utilizat trei sau patru surse de informare. Revenind la cei care s-au informat remarcăm faptul că, majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de informare. Revenind la cei care s-au informat remarcăm faptul că, majoritatea s-a rezumat la a primi informații de la specialiștii din cadrul DGASPC-urilor și un procent destul de mic a apelat la alte surse de informare precum alți părinții adoptatori (31,4%), lucrări tipărite (22,2%), lucrări în format electronic (11,1%), specialiști din ONG-uri (4,4%). B. Suficiența informațiilor. Este interesant de constatat că, deși au manifestat o preocupare medie-scăzută de a se informa pentru multe aspecte ale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tipărite (22,2%), lucrări în format electronic (11,1%), specialiști din ONG-uri (4,4%). B. Suficiența informațiilor. Este interesant de constatat că, deși au manifestat o preocupare medie-scăzută de a se informa pentru multe aspecte ale adopției, majoritatea părinților adoptatori evaluează informația ca fiind, în general suficientă. Media per total este de 2,85, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Cea mai mare cantitate de informații
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1 Maximum 4 4 4 4 4 C. Corectitudinea informațiilor primite. Deși majoritatea apreciază pozitiv cantitatea de informație primită anterior adopției, atunci când au fost întrebați despre corectitudinea informației referitoare la situația copilului adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert dintre ei, consideră că, gravitatea problemelor manifestate de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la situația copilului adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert dintre ei, consideră că, gravitatea problemelor manifestate de copii, indiferent că sunt medicale, psihologice, educaționale este mai ridicată decât li s-a prezentat, respectiv mai gravă decât s-au așteptat ei. Tot același procent consideră că, problemele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Problemele educaționale 9,1 18,2 59,1 4,5 9,1 15,4 7,7 26,9 23,1 23,1 5.4.2 Resursele sociale În ceea ce privește resursele sociale, ne-au interesat următoarele aspecte: A. încrederea pe care părinții adoptatori o investesc în diferite persoane/grupuri pentru a le solicita sprijinul în problemele legate de adopție; B. măsura în care au primit suport din partea diferitelor categorii de persoane/grupuri; C. accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale. A. Încrederea. Încrederea interpersonală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în diferite persoane/grupuri pentru a le solicita sprijinul în problemele legate de adopție; B. măsura în care au primit suport din partea diferitelor categorii de persoane/grupuri; C. accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale. A. Încrederea. Încrederea interpersonală a părinților adoptatori a fost măsurată pe scale în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. Comparând cele trei categorii: apropiați, grupuri de suport și reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale identificăm cea mai mare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv specialiștilor din cadrul DGASPC (M=3,05). Încrederea cea mai mică, poate și pentru faptul că majoritatea copiilor sunt încă mici, s-a manifestat în cadrele didactice, cu o medie de 2,59. Tabelul 5.12 Încrederea interpersonală a părinților adoptatori Medie Abatere standard Min. Max. Încredere în apropiați 2,67 1,08 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 2,70 1,13 1,00 4,00 Prieteni 2,64 1,03 1,00 4,00 Încrederea în grupuri de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Încredere în apropiați 2,67 1,08 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 2,70 1,13 1,00 4,00 Prieteni 2,64 1,03 1,00 4,00 Încrederea în grupuri de suport (formate din alți părinți adoptatori) 2,25 1,10 1,00 4,00 Încrederea în reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale 2,85 ,72 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,05 1,07 1,00 4,00 Cadrele didactice unde învață copilul 2,59 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
09 1,00 4,00 Încrederea în persoanele apropiate este de nivel mediu, înregistrându-se o diferență nesemnificativă între încrederea investită în membrii familiei extinse și prieteni. O încredere scăzută se manifestă în grupurile de suport formate din alți părinți adoptatori, media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele formale decât în cele informare, atunci când este vorba despre conferire de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este vorba despre conferire de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4,00 Suportul primit din partea grupurilor formate din alți părinți adoptatori 1,98 1,21 1,00 4,00 Suport din partea diferitelor categorii de profesioniști 2,53 ,79 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,40 1,00 1,00 4,00 Cadrele didactice unde învață copilul 1,78 1,16
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat cât și pentru adoptatori. Analiza datelor din această secțiune se face sub rezerva unui număr mare de non-răspunsuri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu răspund la aceste întrebări cu cei care afirmă că nu s-au informat despre serviciile sociale, identificăm o asociere semnificativă (V=0,486, p=0,01330). Prin urmare, putem, asuma că, motivul pentru care aproximativ un sfert dintre părinții adoptatori nu au oferit un răspuns la aceste întrebări poate fi lipsa de informare. Dintre cei care răspund 20,4% susțin lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice, 20% lipsa serviciilor de consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor medicale, iar 16
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de recuperare psihomotorie și logopedice, 20% lipsa serviciilor de consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor medicale, iar 16,7% lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice. În ceea ce privește dorința de a beneficia de aceste servicii constatăm că, 48,6% dintre părinții adoptatori nu doresc să beneficieze de servicii de consiliere parentală, iar 30,6% nu au dorit să beneficieze de servicii de pregătire psihologică pre-adopție. 72,4% nu doresc să beneficieze de serviciile de recuperare psihomotorie sau logopedice și 15,6% nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
beneficieze de servicii medicale specializate (vezi Tabelul 5.14). Analizând procentul celor care au beneficiat deja sau urmează să beneficieze de servicii constatăm că, 71% dintre familii au beneficiat de servicii medicale de specialitate pentru copii, 58,4% dintre părinții adoptatori au beneficiat de pregătire psihologică pre-adopție, 39,2% au beneficiat de consiliere parentală, iar 27,8% au beneficiat de servicii de recuperare psihomotorie și logopedice. Tabelul 5.14 Accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale E accesibil si beneficiez/am beneficiat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pre-adopție 58,4 25,0 11,1 5,6 Programe de consiliere parentală 39,2 42,9 14,3 5,7 Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]