33,225 matches
-
umană a fost multă vreme susținută în tundră de vânat, turmele mari de animale de aici oferind o sursă constantă de hrană. Plantele de aici (cu excepția unor fruncte în timpul verii) oferă puține oportunități din punct de vedere al aportului în alimentație. În tundra europeană, renul a reprezentat principala sursă de subzistență pentru locuitorii Laponiei (populația Saami). Aceștia au ajuns treptat să domesticească acest animal (urmând traseul migratoriu al renului prin tundră, protejându-l de prădători, asigurând astfel supraviețuirea puilor și creșterea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
tot mai mult să efectueze conștient mișcări, să le controleze și să le supună voinței. Dar sunt situații ale vieții curente cu care ele se confruntă și care sunt încă fundamentale pentru a diversifica și a crește repertoriul său gestual. Alimentația, igiena, îmbrăcămintea, ajutorul adus treburilor casnice, noile deprinderi de locomoție (bicicleta, rolele), contactul cu apa, diferitele obiecte utilizate la grădiniță sunt destule ocazii pentru a provoca noi experiențe motrice copilului. Adaptare controlată, vigilență și structurare perceptivă “ Mișcarea constituie una dintre
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
stabilității afective. 2.1.3. Raport corp - timp și percepere temporală până la 6 ani Cercetările din ultimul timp eu evidențiat faptul că ritmul « imprimă » în corpul copilului și mai ales în mișcările sale, în cursul embriogenezei. Încă, de la naștere ritmurile (alimentația, somnul etc.) trebuie să se adapteze condițiilor temporale impuse de lumea înconjurătoare. De aceea, dacă în procesul de adaptare, organizarea ritmică nu se concretizează, rezultă necoordonare și neîndemânare. De aceea, o importanță deosebită o are sincronizarea senzorimotorie. Spre exemplu, cântecele
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
genital după parturiție. În puerperium au loc diverse modificări morfofiziologice la nivel celular, țesuturi, aparate și sisteme, care pot fi influențate negativ de o serie de factori interni, legati de individ (status metabolic, hormonal), specie, rasă și de factori externi ( alimentație, întreținere, condiții de mediu, exploatare) cu repercusiuni asupra stării de sănătate a femelei și implicit activității de reproducție ulterioare ( BOITOR, I., 1979, GARY,F., și colab. 1987, GUILHERMINO, M.N., 1993, KOHNO, S., 1994, JOLLY, P., și col. 1995). Diverse studii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lapte (CHARLES GUARD,1993). Etiologia retenției anexelor fetale Diverse studii de specialitate (BOITOR I. și col.1980,1981, 1984,1985) au indicat existența a două categorii de factori implicați în etiologia acestor afecțiuni: Factorii favorizanți condițiile de întreținere ( stabulația permanentă) alimentația nerațională (cantitativ, calitativ și rații dezechilibrate 146 sau deficitare în diferiți nutrienți), condițiile precare de zooigienă, exploatarea nerațională, neconformă cu cerințele de producție (forțajul productiv), starea fiziologică sau vârsta prea mare a animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale și vitamine), rasa, stabulația prelungită, vârsta animalelor (primiparele fac boala mai rar), producția mare de lapte factori determinanți modificări umorale (hipocalcemie, hipofosforemie, hiperkalemie, variații ale sodiului (ELDON J. 1991, GHERGARIU,S.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acută, 2-3 zile, vindecarea spontană putând să apară în 50 % din cazuri ( SEICIU FL., DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987). Diagnosticul se stabilește pe baza semnelor clinice caracteristice și prin examene de laborator, punând în evidență hipocalcemia. Tratamentul Tratamentul preventiv, vizează alimentația rațională, echilibrată proteic, energetic și mineral, cu respectarea repausului mamar ( FRANCAS G. și col.1993, SEICIU FL. și col. 1987). Tratamentul curativ administrare de calciu și magneziu (borogluconat de calciu, clorură de calciu și clorură de magneziu), insuflarea de aer
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
specia (rumegătoarele au o predispoziție metabolică), vârsta, (MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO,C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). gestația, lactația, condiții de zooigienă necorespunzătoare, stabulația prelungită, lipsa de mișcare, factori meteorologici, factori de stres, factori genetici. Factori determinanți alimentația necorespunzătoare cantitativ (subalimentația sau supraalimentația) și calitativ (carențe de glucide), (HIBBIT, RADFORD, DIRKSEN, citați de DUMITRU M., 1996), compoziția furajelor (furaje cetogene, silozuri cu fermentație butirică), schimbarea bruscă a rațiilor bogate în celuloză (glucide) cu rații bogate în proteine ( modificarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai predispuse la tulburări chistice în primele 60 zile postpartum, incidența acestora ajungând până la valori de 23,3 % (FRANCAS G. și col. 1993). În alte studii s-a indicat că o alimentație prea abundentă la tineretul taurin pentru instalarea precoce a maturității sexuale poate duce ulterior la tulburări de ovulație (BOITOR, I., 1979). Astfel că apariția chiștilor ovarieni la primipare arată o labilitate hormonală în raport cu alimentația și cu transmitere la grupele de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
studii s-a indicat că o alimentație prea abundentă la tineretul taurin pentru instalarea precoce a maturității sexuale poate duce ulterior la tulburări de ovulație (BOITOR, I., 1979). Astfel că apariția chiștilor ovarieni la primipare arată o labilitate hormonală în raport cu alimentația și cu transmitere la grupele de descendenți. Chiștii ovarieni pot fi considerați stadii finale ale unor tulburări neuro endocrine datorate sindromului de stres. În raport cu producția de lapte, diverse studii au indicat că vacile cu producții mari de lapte au o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2030 % din cazuri erorilor alimentare și de igienă (BOITOR, I, 1987, GEORGESCU GH. 1990, FABRY, L. 1993), iar alți autori prezintă o pondere a factorilor alimentari în 50-70 % din cazuri (JOHNSON, K,E, 1990, FRANCAS, G., 1993, WATTIAUX, M 1996). Alimentația poate influența funcția de reproducție, în special în perioadele de suprasolicitare metabolică, gestație avansată sau lactație timpurie. Diferitele deficiențe în furajarea animalelor manifestate prin subalimentație, supraalimentație, carențele sau dezechilibrele în principalii nutrienți energetici, proteici, vitamino-minerali produc dereglări metabolice, hormonale și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cât și globulinice, crescând receptivitatea organismului la infecții, inclusiv la cele genitale (GHERGARIU, S. și col. 1990, JOHNSON,K., 1992, MULEI, M.C. și col. 1993, PARVU,GH. și col. 1996, DUMITRU, M. 1996). Hipofuncția hipotalamo-hipofizară apărută ca urmare a unei alimentații carențate în proteine provoacă tulburări ale procesului de foliculogeneză și ovogeneză. În unii foliculi ovocitele prezintă modificări de ratatinare a protoplasmei, picnoza nucleilor și apariția foliculilor chistici. Vacile carențate proteic manifestă anestru prelungit după fătare. Procesele de involuție uterină postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în magneziu la rumegătoare este mai frecvent întâlnită în comparație cu alte specii de animale de interes economic sub formă de tetanie de iarbă, tetanie de transport, tetanie de repaus. Înfometarea animalelor influențează mai mult magneziemia decât calcemia, deoarece după revenirea la alimentația normală calcemia se reface mai repede decât magneziemia. Acest lucru demonstrează că rumegătoarele au un nivel limitat de rezerve de magneziu, care depind de aprovizionarea zilnică, în timp ce rezervele de calciu sunt mai mari și imediat accesibile (DUMITRU , M., 1996). Magneziul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în concentrații deficitare în organism produce o diminuare a sintezei hormonilor tiroidieni, care controlează activitatea ovariană. Iodul sensibilizează ovarul la acțiunea gonadotropinelor, astfel că ovarul recepționează la hormonii gonadotropi numai în prezența unei activități tiroidiene normale. Deficitul în iod din alimentație crește incidența avorturilor, a retențiilor placentare, crește intervalul până la manifestarea primului estru postpartum, datorită dereglărilor hormonale implicate în reluarea activității ovariene, crește service-period ul și scade rata de concepție (GHERGARIU, S. și col. 1990). Seleniul este un microelement important pentru
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și vitamina A suficiente pentru satisfacerea normală a cerințelor timp de 200 zile. Deci, în vederea asigurării unui stoc de vitamine la nivelul necesităților fiziologice ale animalelor, pe timpul verii consumul de masă verde trebuie să fie în cantități corespunzătoare. Erorile de alimentație determină afecțiuni metabolice și funcționale. Acestea se înregistrează cu precădere în perioada de repaus mamar, cât și în perioada de început de lactație. Carențele și dezechilibrele nutriționale produc o serie de tulburări cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și alte hexoze (galactoză, fructoză, sorbitol). Galactoza este prezentă în alimentație sub forma lactozei din lactate. Fructoza este prezentă în fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
schimb cu Na+) formând H CO2 3 ce disociază în apă și CO2; acesta difuzează în enterocit, unde sub acțiunea anhidrazei carbonice duce la bicarbonat, ce difuzează în sânge. Calciul Din ~1g zilnic ~1/2 din calciul luminal provine din alimentație și ~ 40% este absorbit, mai ales în duoden și jejun. Calciul este mai întâi legat de o proteină specifică (CaBP) prezentă la nivelul marginii în perie în cantitate reglată de 1,25 dihidroxicolecalciferol. In această formă calciul este sechestrat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
grup de compuși strâns înrudiți. Unul dintre aceștia, numit vitamina D3 se formează prin acțiunea radiației ultraviolete (de origine solară) asupra unui derivat de colesterol (7-dehidrocolesterol) din piele. O altă formă, foarte similară cu vitamina D3 poate fi găsită în alimentație, mai ales de origine vegetală. Ambele forme pot fi găsite și în produsele farmaceutice și suplimentele alimentare cu vitamina D. Indiferent de proveniență, vitamina D și forme înrudite sunt metabolizate prin hidroxilare, la nivel hepatic și apoi în anumite celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
primăvară și, dincolo de gustul inconfundabil al urzicilor pregătite cu usturoi, știm bine că sezonul lor este extrem de scurt și că, tocmai pentru ivirea lor precoce În primăvară șiau cîștigat un prestigios renume, acela de Împrospăta și subția sîngele Îngreunat după alimentația greoaie de iarnă. Poemul, care are elemente de recuzită urbană, piața și donatorii, ar putea fi și un sneryu. Kireji-ul și kigo-ul Îl recomandă totuși ca haiku. La fel ca și ironia care, deși frustă, este extrem de subtilă. Chiar dacă se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Acestea provin atât de la mamiferele sălbatice (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa ferus), cât și de la cele domestice (Ovis aries/Capra hircus, Sus scrofa domesticus), iar un rest provine de la specia Equus caballus. Speciile de mamifere domestice, cu importanță în alimentație, identificate în eșantion, sunt: Bos taurus, Sus scrofa domesticus, Ovis aries, Capra hircus; acestora li se adugă și Canis familiaris, probabil fără importanță directă în economie. Sus scrofa domesticus prezintă frecvența cea mai ridicată ca număr de resturi și de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ori excluderea sa socială. Cei care analizează starea de sănătate a populației 209 au construit indicatori 210 cărora le-au urmărit evoluția și au tras concluzii că sărăcia se leagă și de starea de sănătate a persoanelor, deoarece: sărăcia determină alimentația nesănătoasă; consumul alimentar nesănătos, care nu asigură necesarul caloric determină o sănătate precară; numeroase boli sunt produse de sărăcie (tuberculoza, hepatita, anemiile), altele, pe care le credeam eradicate, revin și sunt în creștere; s-au înmulțit cazurile de boli datorate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
identificarea strategiilor de a face față bolii, obiceiurile alimentare, consumul de tutun, de alcool, de dulciuri, frecvența comportamentelor de risc în rândul tinerilor, bărbaților, femeilor, trăirile acestora, experiența conștientă a bolii (ca ocazie de a schimba viața, stilul de viață, alimentația, regimul zilnic, de a dezvolta capacitatea de autocontrol) etc. Dacă urmărim lista axelor de cercetare ale sociologilor germani ai domeniului, la ora actuală putem identifica și alte preocupări: • distribuția și etiologia bolilor; • răspunsurile sociale și culturale la boli; • aspectele socio-culturale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
între sărăcie, foamete, boli). Timp de secole, din cauza înapoierii, a modului primitiv de a face agricultură (de subzistență), o mare parte a lumii a suferit de foame. Schimbările climatice care afectau recoltele mai mult decât de obicei agravau subalimentarea (fiindcă alimentația era bazată mult pe cereale). Aproape toate secolele trecute au cunoscut valuri de foamete care au diminuat, chiar decimat populația. Numărul mare al morților reducea și posibilitățile de a lucra pământul, de a obține recolte mai bune, perpetuîndu-se astfel un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]